Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Ce pasi urmam pentru recuperarea indemnizatiilor din FNUASS

12-Iun-2012
5357
O societate comerciala in anul 2010 a avut salariati in concediul medical carora le-a achitat concediul medical, inclusiv partea suportata de FNUASS. Pana in decembrie 2010, concediul medical suportat din FNUASS se recupera din viitoarele contributii la fondul de concedii medicale. In anul 2011, in termen de 90 de zile trebuia depusa o cerere pentru recuperarea sumelor datorate de FNUASS. Termenul a fost prelungit pana in luna mai 2011, dar societatea mai sus mentionata a omis sa depuna aceasta cerere. Vom vedea astfel cum poate societatea sa recupereze sumele platite pentru concediile medicale suportate de FNUASS.


Raspuns:

Prin modificarile aduse OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prin OUG 117/2010, incepand cu data de 30 decembrie 2010, a fost eliminata posibilitatea recuperarii sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor din contributiile datorate pentru lunile urmatoare.

Astfel, conform art. 38 alin. (2) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.

Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005 stabilesc la art. 77 alin. (1) ca, sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS) din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie.
Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Vezi detalii
Manualul de politici contabile, 100% editabil
Manualul de politici contabile, 100% editabil
Vezi detalii
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Vezi detalii


Astfel, in prezent, singura modalitate de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva este din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin Normele de aplicare a OUG 158/2005.

In ceea ce priveste termenul maxim in care angajatorul poate sa solicite restituirea sumelor reprezentand indemnizatii platite salariatilor care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva mentionam ca nu achiesam la sustinerile reprezantantilor caselor de asigurari de sanatate in sensul ca acest termen este de 90 de zile. Astfel, in OUG 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume.

Dispozitiile art. 40 din OUG 158/2005 precum si cele ale art. 82 din Norma de aplicare a prevederilor acestei ordonante stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate, inclusiv indemnizatia de incapacitate temporara de munca, poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.

Asadar, termenul de 90 de zile prevazut de dispozitiile legale amintite nu reprezinta termenul in care angajatorul poate sa recupereze sumele reprezentand indemnizatii platite salariatilor care, potrivit prevederilor OUG 158/2005, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS). Cele doua texte legale, art.40 si art. 82, folosesc termenul de beneficiar, astfel: "Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite."

Or, in acceptiunea OUG 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate prevazut de OUG 158/2005, in situatia expusa, salariatul.
Asadar, dispozitiile art. 40 si art. 82 stabilesc termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.

La aceasta concluzie se ajunge si prin interpretarea sistematica a dispozitiilor OUG 158/2005. Astfel, se observa ca dispozitiile art. 39 se refera la persoana careia i se achita indemnizatia inclusiv in cazul asiguratului decedat.
De aceea, consideram ca angajatorul poate solicita sumele reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva in termenul general de prescriptie de 3 ani nu in termenul de 90 de zile.

In cazul refuzului casei de asigurari de sanatate de a restitui indemnizatiile platite salariatilor cu motivatia ca a expirat termenul de 90 de zile, angajatorul se poate adresa instantei de judecata competente solicitand obligarea casei la plata indemnizatiilor. Instanta investita cu solutionarea litigiului va decide cu privire la termenul in care angajatorul are obligatia sa solicite restituirea indemnizatiilor, termen care, in opinia noastra nu este de 90 de zile.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Ce pasi urmam pentru recuperarea indemnizatiilor din FNUASS":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Comentarii (6)

04-Iul-2012

QWlIE5 , [url=http://msdziexdwbwr.com/]msdziexdwbwr[/url], [link=http://rqafmdorvaym.com/]rqafmdorvaym[/link], http://usyzdruahdpn.com/

04-Iul-2012

ju38wA sayxtvdxyrfb

03-Iul-2012

LxbrOM , [url=http://igkeymrtfxqk.com/]igkeymrtfxqk[/url], [link=http://uezjizlfvddp.com/]uezjizlfvddp[/link], http://proxgwqgmjgz.com/

02-Iul-2012

K4ZSdp yymcjfsdvrhz

01-Iul-2012

Din 1948, Romania avusese o presa ceusine, terna, urata grafic, marcata de limba de lemn, de lozinci inepte si de o agresivitate necioplita; proletara . Au mai aparut pana in 1953 cateva din cotidianele de tiraj si de traditie - Universul , Adevarul , insa erau de nerecunoscut. Apoi n-au mai existat decat trei ziare centrale: Scanteia , Romania libera , Scanteia tineretului , trase fiecare in patru pagini plumburii. Li se adauga un ziar de seara: Informatia Bucurestiului , cu mai putina ideologie si mai multe stiri utilitare si de interes public. De la mijlocul anilor '50 aparea cotidianul Munca , care nu era decat localizarea ziarului sovietic Trud , tot asa cum Gazeta literara din 1954 nu era decat o Literaturnaia gazeta romaneasca. La fel si Muncitorul sanitar ori Gazeta invatamantului , saptamanalele unor categorii profesionale.Radio Romania se transformase in Radio Bucuresti si avea pana in 1960 un singur program pe unde lungi si medii. Aparatele de radio vandute in magazine nu erau dotate si cu frecvente scurte, pentru ca lumea sa nu poata asculta Vocea Americii , Europa libera ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni , cum se intitula pana in 1963, BBC-ul, sau scurtele programe radiofonice in limba romana difuzate la Paris, Atena sau Vatican. Radio Bucuresti isi incheia programul, inceput la 5 dimineata, la miezul noptii. A aparut apoi si un Bucuresti 2, emitand din zori pana la pranz, emisiunile acestuia prelungindu-se apoi gradat cate doua ore in plus.Din 1957 exista Televiziunea Romana, mai intai cu programe experimentale, iar apoi regulate. Televiziunea se infiintase in Romania la numai doi ani dupa aceea din Italia. Fata de presa meschina, anosta, marcata de o demagogie ridicola sau agresiva, Televiziunea, desi in alb-negru, a adus in Romania o unda de varietate si destindere. In 1959, cand s-au aniversat 500 de ani de la intemeierea Bucurestilor, s-au alcatuit programe aparte, lansandu-se cantece precum Badea-neichii Bucuresti , compus de Ion Vasilescu si Gherase Dendrino si interpretat de Maria Tanase, sau Frumos esti, Bucuresti! . Apareau in programele de divertisment, toate live , realizate in conditii tehnice modeste, dar foarte reusite, solistele si solistii in voga de la rascrucea deceniilor sase si sapte: Dorina Draghici, Aida Moga, sora ei, Lavinia Slaveanu, Mara Ianoli, Gigi Marga, Alin Noreanu, Nicolae Nitescu, Wili Donea, George Bunea, Dorel Livianu Intr-o emisiune muzicala a debutat, in 1959, la varsta de 16 ani, Margareta Paslaru. In acelasi an, Televiziunea n-a ezitat sa transmita un program de la barul Continental , situat in subsolul unui bloc interbelic de langa Biserica Rusa, prabusit la cutremurul din 4 martie 1977.Tot in 1959-'60, Televiziunea difuza numere de revista, cuplete, scheciuri, interpretate de cel mai mare comic al vremii, Mircea Crisan, de duetul Horia Serbanescu Radu Zaharescu, sau de Vasile Tomazian, un actor foarte popular, care il imita pe Vico Toriani, unul dintre putinii cantareti straini sositi pe atunci in turneu la Bucuresti, sau povestea dialoguri conjugale purtate cu Florica, nevasta-sa Din 1961, aproape seara de seara, dupa telejurnalul de la ora 19, existau, timp de o jumatate de ora, excelente emisiuni pentru copii al caror protagonist era Aschiuta, un Pinocchio local, manuit de un papusar excelent. Realizatoarea emisiunii, Daniela Anencov, devenise extrem de populara, la paritate cu Cleo Stiber, crainica frumoasa, cultivata si poliglota a Televiziunii Popularitate dobandisera datorita rolurilor interpretate in seriale pentru copii actorii Tudorel Popa Profesorul Paganel si Dem Savu Capitanul Val-Vartej. Un eveniment era prezenta Mariei Tanase, in programele de muzica populara, in mijlocul unui taraf ultima a avut loc in 1962, ca si aceea a Ioanei Radu, care interpreta romante.In 1964, scriitorul Ion Marin Sadoveanu prezenta saptamanal ciclul Din istoria universala a teatrului , ilustrat cu secvente interpretate de actori. Asezat in spatele unui birou masiv, pe un scaun cu dimensiuni de jilt, conferentiarul vorbea liber, imbracat elegant, cu batista alba la buzunar, rasucind intre degete capacul unui stilou Pelikan cu penita de aur Moartea scriitorului, survenita in acelasi an 1964, a dus la intreruperea acelui serial elevat. In acelasi an, o montare a unei piese intreprinsa cu mijloacele teatrului de televiziune Pana de automobil de Friedrich Durrenmat, consacra un tanar si stralucit actor, in rolul protagonistului, pe nume Mircea Albulescu.Daca un crainic radio a pronuntat inversat in acei ani titlul operei lui Mozart Cosi fan tutte , de o maniera pe care nu o suporta hartia, un crainic de televiziune a fost aspru admonestat pentru o stire citita pe post: Tovarasul Gheorghe Cioara s-a intors de la Moscova pe calea aerului .Teatrul de revista, cu o mare traditie in Romania, cu nivelul inalt la care il ridicase Constantin Tanase, a adus multa culoare si mult haz in vremurile de-acum 45-50 de ani. Existau in Bucuresti doua sali incapatoare ale aceluiasi teatru care primisera numele marelui comic, o gradina de vara, Boema , datand din 1928, pe Strada Theodor Aman, o alta se afla la limita Cismigiului, pe un spatiu napadit astazi de brusturi, buruieni si otetari, de pe fosta Intrare Brezoianu, rebotezata Rigas, si se mai montau uneori spectacole de revista pe scena Teatrului de vara din Herastrau sau in fostul parc Carol, rebotezat Parcul Libertatii Cel mai mare actor al genului era Mircea Crisan. Pana in ziua de azi oamenii mai in varsta isi amintesc de Castravetele lui, de Un foc in noapte, un foc in soba; arde-te-ar focul! , de legenda potrivit careia, cu prilejul unei vizite a lui Hrusciov in Romania, Gheorghiu-Dej l-a adus pe Mircea Crisan sa-i distreze, chemand si un translator. Mircea Crisan a mieunat ca pisica, a latrat precum cainele, a imitat leul, tigrul si alte animale, iar la sfarsit i s-a adresat translatorului: Acum, tradu! . Dintr-un turneu la Paris, actorul s-a intors cu un Chevrolet clasicul model 1957 -, pe care n-a ezitat sa-l pomeneasca pe scena: Ce nu face omul pentru o bucata de Chevrolet? Notoriu de dinainte de razboi, de cand jucase in filmul Bing-bang si de cand facea tandem cu Vasile Vasilache, era N. Stroe Alo! Aici e Stroe/Si roaga sa-i dati voie/O clipa sa va-nveseleasca . In spectacolul Vitamina M Muzica , montat in 1961 in cladirea de peste drum de Academie a Teatrului C. Tanase , fost sediu al Legatiei Germaniei, intr-un dialog imaginar, Stroe i se adresa unei cucoane: Ati fost la Domnul Puntilla? Nu ti-e rusine, domnule?! Eu sunt femeie serioasa . Domnul Puntilla era o piesa de Bertolt Brecht jucata pe atunci de un teatru bucurestean.Trei ani mai tarziu, pe scena Teatrului de Comedie se monta Rinocerii de Eugen Ionescu, rolul lui Beranger, protagonistul, fiind interpretat de Radu Beligan, iar pe scena Teatrului Mic se juca Lectia de engleza a aceluiasi dramaturg sub titlul de Cantareata cheala .Din 1963, cuvantul Romania si derivatele sale se scriau iarasi cu a . Vreme de un deceniu, consecinta a Reformei ortografice din 1953, privilegiul acestei grafii il detinusera doar vagoanele romanesti de cale ferata de pe traseele internationale si tricourile sportivilor romani care luau parte la competitii desfasurate in strainatate. In acelasi an, in luna noiembrie, Televiziunea inceta sa mai transmita parada militara de la Moscova, din ziua de 7, dar relua in direct, integral, ceremonia inmormantarii presedintelui Statelor Unite, John F. Kennedy, asasinat la Dallas. De-acum, radiodifuziunea Romana, in afara de Alexandru Stark, corespondent la Moscova, avea un trimis permanent la Washington si corespondenti la Paris si la Roma: pe Georges Dascal si Angelo Chiari. Un magazin cultural foarte citit devenise revista Contemporanul , condusa, la mijlocul anilor '50, de George Ivascu si avandu-l colaborator permanent pe G. Calinescu Cronica optimistului . In 1963-'64, Contemporanul nu mai era foaia proletcultista infiintata in 1948, unde oficiau cei mai abjecti ideologi si culturnici ai noului regim. Aici isi incepe Nicolae Manolescu lunga si stralucita cariera de cronicar literar. O rubrica foarte apreciata era aceea sustinuta de un publicist, Mihai Popescu, economist la Camera de Comert, care dezbatea cu verva subiecte interesante si incitante. De pilda: se cuvine sau nu ca un barbat si o femeie, ambii casatoriti, insa nu unul cu celalalt, sa intre intr-un restaurant si sa ia masa impreuna? ===========Carmen Silva se chema, de fapt, Vasile Roait? dup? numele unui a?a-zis ilegalist, dovedit ulterior colaborator al Siguran?ei. Era, la finele deceniului cinci, o sta?iune pr?p?dit?, frecventat? masiv de sindicali?ti. Tr?geam la fina , la pensiune. Fina gazda noastr?, pe atunci v?duv?, fusese cununat? de bunic?-mea prin anii '30. cei ar?ta un respect ie?it din comun ?i i se adresa cu apelativul n??ico .. Casa modest? avea dou?-trei camere cu dependin?e rudimentare. Pe timpul verii, familia amfitrioanei, cu mic, cu mare se muta een ni?te bar?ci ridicate een curte. Atmosfera general? era ponosit?, vag insalubr?, dar vesel?.. M? he2rjoneam cu copiii localnicilor. Ei m? gratulau cu vilegiaturistule , iar eu le ziceam b??tina?ilor . Altminteri, ne een?elegeam bine. Plaja se afla een apropiere. Era pu?in populat? ?i cam s?lbatic?. N-auzeai muzic?, defel. Ce2nd ?i ce2nd mai huruia r?gu?it ag??at de un ste2lp de telegraf ce2te un megafon. Cu greutate puteai s? recuno?ti ce se transmite. Recep?ia deficitar? depindea cove2r?itor de for?a ?i direc?ia ve2ntului. La ambian?a sonor? contribuia zilnic ?i un fla?netar usc??iv, eembr?cat eentr-un tricou marin?resc, cu o maimu?? pe um?r, care naviga printre cear?afurile risipite la buza m?rii. Primea monede de 25 de baniM? distram la Ghiol. Sem?na cu un ?trand, unde protagoni?tii, de toate ve2rstele, se etalau defile2nd f?r? complexe, een costumul lui Adam sau al Evei dup? preferin?a F?c?torului. Aria destinat? fiec?rui sex era desp?r?it?, formal, de un gard de uluci cr?pate, cu rolul de a stopa chipurile ocheadele ?i de a st?vili eventualele porniri reciproce. Ceea ce nu era cazul, totu?i. Buna dispozi?ie era unanim?, iar comunicarea extins? ?i relaxat?. Nu am reperat, niciodat?, ceva obscen sau indecent. Partea eentr-adev?r sce2rboas? ?inea de opera?iunea unsului cu noroiul negru, greu mirositor. ?i aceea de eencre?ire elefantin? a pielii.La eentoarcere treceam prin dreptul terasei Potcoava . cen miezul zilei se produceau doi l?utari unul cu vioara, altul cu acordeonul, ?tirbi ?i foarte prieteno?i. Repertoriul vocal, sus?inut alternativ, se compunea din ce2ntece de pahar ?i voie bun?, gen: M-a f?cut mama oltean , Ionel, Ionelule , Zaraza etc. Piesele cu dedica?ie se arvuneau la mas?, sub deviza: cine lipe?te bi?tarul, comand? muzica . M? num?ram printre beneficiarii clandestini, fiindc? tr?geam cu urechea pe la gard.Serile le petreceam la vil?, eentr-un plictis debordant. Cam o dat?, de dou? ori, een perioada sejurului, ie?eam la plimbare pe falez?. Punctul turistic standard de vizitat era vila Z?boveam apoi pe o banc? een preajma Cazinoului. Ascult? ?i tu melodiile. Poate le eenve?i. Concerta o forma?ie de antren ?i dans . Diseuza o vedet? a momentului, se numea Dorina Dr?ghici, care f?cea bezele ?i reveren?e dup? fiecare pies?. Avea succes. Programul se prelungea.==================================================================Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?Daca regret ceva?Da: Ca nu l-au impuscat mai devreme si nu l-a luat si pe Ion Ilici cu el Totusi .. Teatru radiofonic, liceul Mihai Viteazu, Noapte buna copii, Unda vesela, Cine stie cistiga, ziarul Urzica , revista Secolul XX,covrigi cu sare,Timur si baietii lui, Los Paraguayos in turneu, magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Rolling Stones,snitel la pachet in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar, Costinesti, La Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu,studentii de la arhitectura picte2nd icoane pe geamurile la Ion Mincu in iarna lui '68, Carpati fara filtru, formatia Mondial, gogoshi in PiatzaUnirii, Margareta Paslaru, sedintele de exmatriculare ale celor care plecau cu parintii in Israel sau Germania, balul de la Arhitectura,Liviu Ciulei, Tiriac si Nastase, Macarale, re2d in soare argintii , prietenii plecind in Israel, au intrat rusii in Cehoslovacia, unt,faina, pine, zahar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni supraelastici , coteleapelordunarii, tacimuri , babic, ghiudem, nechezol, imbracat din pachet', schlafensiedeutch , Vama-Veche, blatul pe tren la Sinaia, cantonamentele Scolii Sportive, incalzit apa pe resou, Tanta si Costel,Zizi Serban, studentii din Cuba, repartitia, Marin Moraru si Toma Caragiu,Miriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la Sf. Gheorghe, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la Albina , profiteroale, statuia lui Mihai Viteazu, Coada Calului, penare din lemn, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele,fier de calcat cu carbuni incinsi, uniformele scolare, tocul cu penitza, galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul,peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, Mos Gerila, televiziunea alb-negru, dopurile din cocean, unt in frunza de brusture, Parcul Circului, creion chimic, gutuile puse la copt pe dulap, George Vraca, asternuturi brodate de mina, cani de tabla, L.S. Bulandra, plapumarese,spalatorese, birjari,pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, Babele,tenisul la Herastrau, creasta din Piatra Craiului, canotaj, grohotisuri in Apuseni, sugative,Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn, Oraselul Copiilor, Ion Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi, fe2sh, cicoare, somierele, Piatza Palatului, shifonierele cu oglinzi groase de cristal, Gradina Botanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa,parcul de la Sosea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne, covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusutcu pedala din fier forjat, pe care scria Singer', geamuri cu flori de gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte,in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, Ciresarii, bibelouri, statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sauiaurt, savarine, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, prajiturile de unleucinzeci,lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie alb-negru, matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatzateatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la Cotroceni, Celentano, defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii,gara cu zgomote si miros de despartire pufoaicele cenusii, bibelouri, figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, Nivea incutii plate albastre, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, Calea Victoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca Calugareanu,tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si dezleaga farmece, Strandul Studentesc, scrobeala de rufe, albastreala derufe sineala, bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, decolteu encoeur, decolteu en bateau,cuvertura de pat, carpete de chelim,Libraria Eminescu, tuns nemteste, Ora vesela cuStroe si Vasilache : Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/sa glumeasca iar cu voi. Frank Cafea, balene, tunsoare a la garconne, coafura paj, coafura a la Alida Vali, ciorapi tricotati, Casuta noastra/cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii Inghetata pe batz, telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz,stofa pe puncte,loden, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume, Cico, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Cine stie castiga, Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca . taxiurile Pobeda, ceasurile Pobeda cremshniturile de la Casata ,Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, Rita Pavone, cravata de pionier cu colturile roase, insignele FGMA, FGAPS;laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina Draghici, ZIS; ZIM; Molotov; GAZ, biciclete MIFA, la canal , la stuf ,Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Scala, Fory Etterle, spoitori, bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu,Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Arta Florescu, tigari Nationale, salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii Cavit 9pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport, loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dansla Zalomit, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la microfon Noel Bernard, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu,Alain Delon, Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la pachet', pantofi Guban, pantaloni evazati, inele ghiul, tablouri cu sirene,Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?my, my, my Delilah, Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si populara, primele autoserviri, Dialog la distanta , telefoane cuplate,program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti, noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie,braga si placinte dobrogene, frigider Zil, camera Laika, poze cu dedicatie pe verso, Pif le chien, Paris Match Bula si bancuri cu cutremurul,Carul cu Bere, BTT-uri, sticla de bere Rahova, Cico,prajituri cu nume antiapetisante Buturuga , Cartof , stewardesele' de pe ITB, blatul'studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu nashul', cursuri de socialism stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau, la cartofi, Foishorul de Foc, palinka, Noapte buna, copii Maresiev, Stahanov, Ivan Budionii, Ceapaev, Ostrovski ala cu asa s-a calit otelul, Fadeev, Zboara Cocorii, Fata cu parul carunt,Libelula, Piati Minuuuut Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tanara Garda,Norman Wisdom sic sufertash, baia comunala, stamba, Marina Voica,tesatura anti-jeg, pantofi cu talpa de rafie/paie, ghetele de baschet cehesti, ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,zarzavagii, sacagii,tocilari, sapunul Cheia', magiunul, Cumparati curent de la IREB!', Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut,pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de schi Kandahar,pantalonul-pana, pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate, patefonul cu ac, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac,ierbar, raglan La eenceputurile televiziunii, muzica u?oar? rome2neasc?, inclusiv ce televizat?, era dominat? de Dorina Dr?ghici, Gic? Petrescu, Luigi Ionescu, Aida Moga, Nicolae Ni?escu, Gigi Marga ?i al?ii, cunoscu?i din specacole ?i turnee.Televiziunea le aducea popularitate een plus, dar au trecut destui ani pe2n? ce2nd num?rul de televizoare a ajuns de ordinul sutelor de mii.Prima interpret? de muzic? u?oar? lansat? de televiziune a fost Margareta Pe2slaru.La prima prezen?? pe micul ecran, era elev? ?i ce2nta la un club muncitoresc din cartierul Bucure?tii Noi. Lansarea ei la televizor a f?cut-o celebr? een ce2teva s?pt?me2ni. Compozitorii cunoscu?i se eenghesuiau s?-i ofere melodii. Al?turi de ea a eenceput s? apar? frecvent, een programele televizate, Marina Voica, care a devenit ?i ea vedet? datorit? televiziunii.Cei care au remarcat-o ?i au adus-o la televiziune pe Margareta au fost Valeriu Lazarov ?i Ileana Pop. Ei au fost primii selec?ioneri de persoane capabile s? devin? mari atrac?ii ale micului ecran. Dup? plecarea din ?ar? a lui Valeriu Lazarov, au devenit generatori de vedete Alexandru Boc?ne?, care se limita la o echip? restre2ns? ?i Sorin Grigorescu, cel care a lansat majoritatea ce2nt?re?ilor de muzic? u?oar? de prim rang ai anilor 70-80, prin celebra emisiune Steaua f?r? nume .Ileana Pop, nume mai pu?in cunoscut een afara Televiziunii Rome2ne, a avut voca?ia g?sirii unor tineri talenta?i, pe care eei aducea la Televiziune. A fost mereu un secondant al unora din marii realizatori de emisuni de divertisment. Ileana Pop i-a atras c?tre televiziune, eenc? de ce2nd erau studen?i, pe Florian Pitti?, pe Mariana Mihu? ?i pe mul?i al?ii.Tudor Vornicu, el eensu?i om cu talentul rar de a sim?i voca?ia telegenic? a unor oameni i-a invitat frecvent la Televiziune, printre al?ii, pe profesorul Grigore Moisil ?i pe Catinca Ralea ?i-a asociat-o pe Ileana Pop ca realizator la emisiunea duminical?, sub numele Ileana Vlad.Ce2nd a eenfiin?at een Rome2nia prima sa firm? de produc?ii televizate, Valeriu Lazarov a numit-o director pe aceea?i Ileana Pop, de?i aceasta dep??ise, de destul? vreme, ve2rsta pension?rii.Am amintit een alt post c? prima crainic? a televiziunii a fost Mariana Zaharescu. Era o brunet? frumoas? cu o voce ?i o dic?ie excelente. Fusese crainic? la Radio ?i s-a adaptat foarte bine cerin?elor televiziunii. Probabil c? noua ei postur? a determinat o reverificare a dosarului de origine social? ?i i s-or fi descoperit cine ?tie ce hibe. Cert este c?, dup? numai ce2teva luni a fost mutat? eenapoi la Radio ?i apoi dat? afar?. cen locul ei au fost aduse dou? fete dr?gu?e, f?r? vreo preg?tire, dar cu dosare corespunz?toare, care au fost ?colite cu termen redus de o crainic? de la Radio. Se be2lbe2iau frecvent ?i erau crispate een fa?a camerei. Unul din regizori, parc? David Esrig, eencerca s? le determine s?-?i mascheze crisparea. Una din solu?iile recomandate de Esrig era ze2mbetul, la ?tirile bune .cen toamna anului 1957, Grigore Preoteasa, ministrul rome2n de externe de atunci, a c?rui fiic? a fost prima so?ie a lui Adrian N?stase a murit eentr-un accident de avion, ce2nd se eentorcea de la Moscova. cen mijlocul ?tirii, crainica ?i-a adus aminte de indica?ia regizorului ?i a tre2ntit un ze2mbet seduc?tor. Tovar??ii de la cadre n-au avut de ales ?i au fost obliga?i s? recurg? la crainice profesioniste. A?a au venit de la Radio Cleo Stieber ?i Georgeta Perlea, care au fost mul?i ani prezen?e simpatizate ?i apreciate de public. Pe atunci, programul eencepea la 7 seara ?i dura dou?-trei ore. Ce2nd volumul programelor a crescut, a mai fost angajat, een chip de crainic, Florin Br?tescu, o voce remarcabil? ?i o prezen?? care fermeca telespectatoarele. Mai te2rziu a devenit crainic? ?i Ioana M?gur?, care a fugit ulterior din ?ar? ?i a preferat Europa Liber?, Televiziunii Rome2ne. ====Pana pe la inceputul anilor '70, pe locul actualului hotel Dorobanti au existat doua localuri: Mon Jardin si Poarta Alba . Primul era un restaurant interbelic, cu loji de plus si ring de dans, iar vara cu o gradina faimoasa. La Mon Jardin s-a cantat jazz chiar si in anii '50, cand acesta era considerat muzica decadenta . Din formatia de la Mon Jardin au facut pe atunci parte Sergiu Malagamba, Iancsi Korosi si Johnny Raducanu. A cantat in particular cu aceasta formatie Yves Montand, care in 1956 a intreprins un turneu la Bucuresti; unul rasunator, intrucat de aproape un deceniu nu mai venisera in Romania interpreti din Occident. Yves Montand era pe atunci comunist. A sustinut cateva concerte, iar dupa unul dintre acestea a fost dus la Mon Jardin , unde a ramas incantat de jazz-ul interpretat acolo si a cantat impreuna cu formatia. Nu-i exclus ca vreunul dintre muzicanti sa fi incercat sa-i tempereze entuziasmul pentru ideologia rosie. Frecventau in anii '50 Mon Jardin -ul criticii de arta Petru Comarnescu si Eugen Schileru, calamburgiul Oscar Lemnaru si multi alti intelectuali.Poarta Alba era o carciuma cu ciorba de burta si gratar unde se consumau bere si alcooluri distilate, inclusiv secarica, populara bautura din anii '50. Intr-o seara a nimerit acolo si Maria Tanase. Era iarna si un taran din apropiere de Bucuresti isi priponise calutul cu care aducea marfa la piata la intrarea in local. Maria Tanase a intervenit pentru ca animalul sa fie ingaduit inauntru, la caldura. Acesta, ascultator, s-a lasat jos intr-un colt al carciumii si-a adormit cu capul sub masa stapanului.La Poarta Alba venea autorul versurilor cantecului Din bucata mea de paine Din bucata mea de paine/Am hranit un om si-un caine/Omul nu ma mai cunoaste/Cainele ma recunoaste , care putea fi auzit in bodegile de periferie, si mai veneau vreo doi poeti de carciuma; specie de mult disparuta. Acestia isi multiplicau poeziile pe coli de hartie, si, dupa ce intrau in local, le imparteau clientilor asezati la mese. Dupa o jumatate de ora, poetul facea din nou turul meselor si isi strangea versurile. Unii musterii, drept rasplata, ii trimiteau autorului ceva de baut: o halba de bere, o tescovina, o suta de rachiu sau de Adio, mama! Versurile unui poet de carciuma puteau suna in felul urmator: Eu nu-s decat un vagabond/Batut de vanturi si de ploi;/Sunt un gunoi/Dar, din an in an/Imi fumez pipa mea sub un castan. Pe vremea dezghetului , cand galantarele si rafturile restaurantelor nu mai erau goale, Pastorel Teodoreanu sustinea in revista Magazin o Cronica gastronomica , iar Maria Tanase canta la redeschisul restaurant Continental de pe Calea Victoriei acompaniata de Faramita Lambru. In pauza, cantareata mergea in bucataria localului sa fumeze cu sete doua-trei tigari, una dupa alta, impreuna cu instrumentistul, care tocmai isi instalase telefon si se furlandisea fata de personalul restaurantului, sunand acasa. Intr-una din seri, intrebandu-si in receptor nevasta ce ii gatise, dupa primirea raspunsului, o indemna: Da' sa pui, fa, in tocana si-o foaie de dafin si pune si nitel piper Plictisita, Maria Tanase ii recomanda intre doua fumuri de tigara: Spune-i, ma, sa puna si niste rahat! Prompt, acordeonistul se executa: Doamna Maria zice sa pui si niste rahat, pentru ca vine si dumneaei la masa. Un alt turneu al unui artist strain care a lasat urme adanci la Bucuresti, mai ales in cartierele marginase, a fost cel intreprins in 1958 de actorul si cantaretul indian Raj Kapoor, protagonistul filmului Articolul 420 . Raj Kapoor a aparut si la noua televiziune care emitea din 1957 si a inregistrat un disc la Electrecord cu piesa Avaramu din coloana sonora a filmului. Pe canavaua acestuia, lautarii au dat la iveala o manea care s-a cantat apoi ani de zile prin bodegile de la periferie: Pe Soseaua Colentina, trece Rita cu masina .In anii 1959-'60-'61 nu era politic sa ai automobil. Omul bine cotat avea motocicleta si magnetofon Tesla cehoslovac. Motocicleta cea mai sic era importata din RDG, MZ, de 250 cm3, si Jawa cehoslovaca. Mai existau Zundapp si BMW, unele cu atas, dar acelea erau din timpul sau dinaintea razboiului. La sfarsit de saptamana, bucurestenii cu motociclete plecau impreuna cu sotiile sau cu prietenele spre Snagov, Mogosoaia, Padurea Pustnicul sau pe Valea Prahovei. La petrecerile date in apartamente particulare, sambata seara, magnetofonul era un simbol de modernitate si inlesnire. In anturaje mai modeste, cu acelasi prilej, se puneau la patefon discuri cu Dorina Draghici, Nicu Stoenescu, Ioana Radu sau Mia Braia. Dupa discuri de patefon dansau si elevii din ultimele clase de liceu atunci cand mergeau in excursie la munte, scolile medii avand patefon in dotare.In fostul local Modern aflat in capatul dinspre Calea Victoriei al fostei strazi Sarindar s-a deschis in 1958 restaurantul Berlin , cu specific culinar german, decorat de catre un arhitect din Republica Democrata Germana. La etaj exista un bar cu taburete inalte, unde berea blonda Radeberger, imbuteliata in sticle de o jumatate de litru, era servita in sonde.Multe dintre restaurantele bucurestene fusesera rebotezate: Capsa devenise Bucuresti , de pilda. Athenee Palace isi pastrase insa hramul si-l pastrase si pe Petrica Johnson, barmanul de culoare de pe vremuri. La Capsa tot asa ii zicea lumea si la Athenee Palace venea noua elita intelectuala fidela regimului, aflata la loc de cinste intre privilegiati. In cele doua braserii mai puteau fi vazuti si scriitori interbelici straini de gratiile noului regim, precum poetul Ion Barbu, sau Pastorel Teodoreanu. Acesta din urma, putin grizat, intr-o seara, iesind de la Athenee Palace, a scos o bancnota de cinci lei vrand sa i-o dea portarului credea el galonat si plin de fireturi, cu rugamintea: Adu-mi, te rog, un taxi. Poetul il confundase pe portar cu un amiral venit la o receptie. Indignat, acesta si-a declinat identitatea, amenintandu-l cu arestarea pe poet. Atunci, adu-mi un vapor .In apropiere de Athenee Palace, pe locul actualului Hotel Bucuresti, intr-un imobil prabusit la cutremurul din 1977, isi continua existenta, la parter si la primul etaj, Cofetaria Nestor, rebotezata Victoria . La etaj, cofetaria avea aspectul unei braserii elegante. O frecventau domni de pe vremuri, cu parul alb sau grizonat, imbracati pedant, unii arborand batista la buzunarul de la piept al hainei. Aici se serveau cafe9-frape9 si Mazagrin, cu paiul lipit de sticla brumata a sondei, bere germana, vermut italian, coniac indigen, citron presse9 si oranjada Specialitatile de cofetarie erau pregatite dupa retete vechi, adesea de catre aceiasi oameni din epoca anterioara instaurarii comunismului. Se serveau la Nestor profiterol, tort si merengue-glace9, inghetata simpla ori asortata cu frisca si langue de chat , Coube-Jacques, Krantz, Joffre, Parfait Marechal, prajituri Bibescu , carora ulterior li s-a spus Tosca , pricomigdale, alune de padure pudrate fin cu sare, cafea turceasca si cafea-filtru. La parter, pe langa bomboanele cu visine trase in ciocolata si fructele confiate, se vindeau, in cutii, fondante O braserie cu scaune inalte imprejurul barului fusese deschisa la parterul unui bloc interbelic de pe Bulevardul Nicolae Balcescu noua denumire care se invecina cu Biserica Boteanu. Intrucat veneau studenti de culoare, nu putini in Bucurestiul epocii, i s-a spus Katanga , porecla substituindu-i numele.Primele doua congrese ale Partidului Muncitoresc Roman se desfasurasera in Sala Ateneului. Apoi, Ocarmuirea s-a gandit sa inalte o cladire anume pentru ele si asa a fost construita, la sfarsitul anilor '50, Sala Congreselor, cu o capacitate de 3600 de locuri, in spatele fostului Palat Regal. S-au demolat case vechi pentru ca noul edificiu sa fie inconjurat de o duzina de imobile dominate de un bloc turn cu 14 etaje. La parterul unuia dintre acele blocuri mai exista si azi magazinul Filatelia , inaugurat in 1960, iar in capatul opus, colt cu strada Stirbey Voda, la parterul altui bloc, s-a deschis tot atunci un restaurant-expres spatios, modern pentru acele vremuri, in care se putea lua masa de pranz compusa din doua feluri de mancare cu circa 10 lei.Dupa ce in Sala Congreselor s-a tinut, in iunie 1960, al treilea conclav al partidului unic, au inceput sa fie proiectate aici filme, indeosebi premiere, i s-a zis Sala Palatului si din 1962 au inceput sa cante pe scena ei solisti straini. Intre primii, Domenico Modugno. In iarna lui 1962 Modugno a cantat aici Alleluia si cateva din compozitiile sale; Volare , L'uomo in frak , Piove , ramasa multa vreme in amintirea romanilor prin refrenul Ciao, ciao, bambina A inregistrat si el un disc la Electrecord. In acelasi an a mai cantat o celebra soprana peruviana de coloratura, Imma Sumah, apoi Claudio Villa, facand furori cu Un tango italiano . Era vremea muzicii usoare italiene din 1964 Televiziunea Romana incepe sa retransmita Festivalul de la San Remo. Insa noul dezghet adusese cha-cha-ul, muzica latino-americana, concomitent cu bomboanele cubaneze din trestie de zahar, colorate, in forma de inimioara si twist-ul.===================================================================Unele case din Rahova, chiar dintre cele aflate pe strada principala a cartierului, aveau banci la intrare. Vara, spre sfarsitul zilei, se asezau acolo la taclale barbati si femei oameni trecuti de prima tinerete. Altii veneau din vecini cu scaunele lor. Discutau, fumau, rontaiau seminte cumparate cu 25 de bani cornetul. La sfarsitul anilor '50 inca isi mai aminteau de Postul Festivalului.In 1953 avusese loc la Bucuresti Festivalul Mondial al Tineretului. Participasera numerosi straini, indeosebi oameni de stanga, din partidele comuniste occidentale; altii venisera din Asia sau din America Latina. Aveau prilejul sa vada cum se traieste intr-o tara condusa de comunisti. Pentru ca Bucurestiul sa para un oras bine aprovizionat, chiar imbelsugat, cu doua-trei luni inainte Ocarmuirea incepuse sa dramuiasca drastic mancarea si bautura, astfel incat in saptamanile premergatoare Festivalului nu se mai gasea aproape nimic de cumparat in magazine. Timp de doua luni nu se vanduse nicaieri, inclusiv in localuri, un gram de bautura alcoolica. La sfarsitul postului au fost oameni care au lesinat, au facut infarct sau chiar au murit pentru ca abuzasera de bere, tuica sau vin.Un alt eveniment care se propagase in toate cartierele Bucurestiului, intr-o perioada in care se numarau pe degete artistii straini care veneau in Romania, fusese turneul lui Raj Kapoor in 1958 -, solist si actor de film indian, protagonistul peliculei Vagabondul . Raj Kapoor cantase la televiziune aceasta emitea din 1957 si inregistrase pe un disc Electrecord bucata coloanei sonore, cu tanguitorul refren Aaaavaramu, pe care lautarii aveau sa-l reia ani in sir prin bodegile orasului. Eram in clasa a doua cand am auzit cantecul, interpretat de un coleg tigan, Neacsu, care isi aducea uneori acordeonul la scoala, in versiunea Pe Soseaua Colentina/Trece Rita cu masina Alti colegi, in ziua de Ignat, inainte de inceputul vacantei de iarna, aduceau la scoala soric din porcul taiat si parlit cu paie in propria curte. Curtile din Rahova erau fabuloase. Intr-una dintre ele, coplesita de bozii, otetari si salcami, despartita de un maidan printr-un gard cu uluci, zacea epava unei trasuri cu cos si felinare. Ma suiam in ea atunci cand mergeam la copiii familiei Slabacu macedoneni. Erau si aromani in Rahova, indeosebi fosti negustori, si invatasem ceva din graiul lor, folosit ca pe o limba secreta .. In alte curti existau fantani sapate in pamant, garaje dezafectate, cotete de porci, gaini in libertate racaind dupa rame, voliere de porumbei Primavara izbucnea liliacul, iar o luna mai tarziu, cand curtile erau pline de flori si de verdeata, unii scoteau difuzorul afara, agatandu-l intr-un pom. Oamenii care nu aveau bani pentru aparat de radio si abonament cumparau un difuzor pentru care plateau o taxa lunara la Statia de radioficare. Aceasta retransmitea unicul post national, astfel incat difuzorul era un radio cu un singur program. Aparatele din comert erau anume concepute nu aveau decat unde medii si lungi ca sa nu poata capta Vocea Americii sau Europa libera, altminteri bruiate puternic, privilegiu de care se bucurau radiourile produse inainte de razboi. La petreceri se dansa dupa muzica de patefon, redata pe placi de 78 de turatii, avand imprimate o melodie pe fata si alta pe revers, care se faceau tandari daca erau scapate pe jos. Patefonul era pick-up-ul vremii, ace pentru el vanzandu-se in orice librarie sau papetarie in provincie s-au gasit pana in 1972. Oamenii cu pretentii discutau despre menajul asa i se spunea casniciei Dorinei Draghici cu Nicu Stoenescu, tenor de muzica usoara si interpret de romante care il imita pe Tino Rossi. Aceasta pereche era in varful topului. Cantau amandoi un slagar dulceag, Firicel de floare-albastra .Toamna, daca aveau si gradina, unele localuri, precum Strugurel , sau cel de la Piata Rahova, incropeau o mustarie imprejmuita cu stuf, unde se manca pastrama la gratar si se bea tulburel. Etalonul il reprezentau mustariile din Targul Mosilor, din Obor, unde in 1958 Maria Tanase a cantat pe estrada carciumii La prispa inalta .Toamna era anotimpul care sporea aerul patriarhal al Rahovei. In octombrie, in curti, dar si pe strazile acelea cu aspect de ulite, se ardeau gunoaie, crengi, frunze uscate al caror fum se inalta lent si lenes spre cer. Cu o luna inainte, in septembrie, se aduceau de la piata legumele de pus la murat in borcane inalte de-un metru legate la gura cu celofan, tinute in magazia de lemne, in antreu, pe veranda sau in marchiza parfumata cu miros de gutui. Proprietarii nostri le pastrau in pivnita lor captusita cu caramizi, iluminata electric, inchisa cu un chepeng de metal. Tot acolo tineau, in sticle cu gatul lat insirate pe polite, marar, leustean, chimen, tarhon Bulionul era fiert in curte, la foc de lemne, intr-o oala de 50 de kilograme proptita pe pirostrii.In Rahova mancarea era pregatita cu grija, minutios. Femeile din vechea generatie fusesera casnice. Aveau retetele lor pentru musacale, ostropeluri, tocane, plachii de peste, iahnii de fasole. De Craciun si de Paste erau scosi din cuptor cozonacii simpli si cei cu felurite umpluturi; in zilele de pomenire a mortilor se facea coliva cu grau arnaut fiert o noapte intreaga. Dulceata si serbetul tot in casa erau facute, ca si visinata ori micile cantitati de lichior si mastica. La fel, branzoaicele, baclavalele, saleurile, gogosile infuriate pudrate cu zahar.





Subiectele saptamanii

  • Cum se pot evita problemele generate de o acuzatie de aparenta evaziune fiscala
    • Noul Cod de Procedura Fiscala, intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2016, permite "criminalizarea" litigiilor fiscale, adica posibilitatea ca organele fiscale sa considere evaziune fiscala sau frauda fiscala aplicarea unui tratament fiscal diferit fata de cel avut in vedere de organul fiscal. Practica judiciara recenta a organelor de urmarire penala confirma tendinta acestora de a considera ca s-a savarsit o infractiune de evaziune fiscala ori de cate ori regimul fiscal al unei cheltuieli...» citeste mai departe aici

  • Reguli importante actuale privind deductibilitatea amortizarii fiscale
    • Retineti, in primul rand, ca pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. * Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin...» citeste mai departe aici

  • Se pregatesc noi masuri impotriva evaziunii fiscale
    • Ministrii de Finante din Uniunea Europeana au discutat saptamana aceasta, la Bruxelles, despre combaterea evaziunii fiscale, in special despre masurile de stopare a practicilor prin care societatile exploateaza neconcordantele dintre sistemele fiscale ale statelor membre si cele ale tarilor terte, pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Subiectul va fi si pe agenda presedintiei malteze, pentru a se ajunge la un acord asupra propunerii de directiva. "Apreciem si sustinem propunerea Comisiei...» citeste mai departe aici

  • Infiintare punct de lucru. Ce regim fiscal se aplica si ce procedura urmam?
    • In randurile de mai jos, cazul pe care vi-l propunem azi se refera la o firma cu sediu social intr-un judet care efectueaza import de marfuri in alt judet unde nu are deschis punct de lucru, dar are incheiat un contract de prestari servicii cu o firma specializata in domeniu. Firma asigura efectuarea urmatoarelor servicii: formalitati vamale, descarcare, incarcare in mijloace auto. Toata marfa care se importa in respectiva locatie este livrata la un singur client in baza unui contract de...» citeste mai departe aici

  • Imprumuturi acordate. Aflam de la un auditor financiar cu experienta care sunt implicatiile fiscale!
    • Avem urmatorul exemplu: o persoana fizica, asociat in cadrul unei societati comerciale, imprumuta suma de 175.000 euro pe care ii depune direct in contul unui creditor al societatii imprumutate. In contractul de imprumut se prevede ca durata imprumutului este de 6 ani, iar nivelul dobanzii este de 456.000 euro. Dobanda este foarte mare, ea depaseste cu mult nivelul dobanzii de pe piata. Vom vedea care sunt implicatiile fiscale pentru societate, cat si pentru persoana fizica (asociatul care a...» citeste mai departe aici

  • Romania Competitiva: 18 miliarde de euro pentru atingerea a 44 de obiective
    • Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a publicat documentul final "Romania Competitiva - un proiect pentru o dezvoltare economica sustenabila 2016 - 2020", care integreaza comentariile si observatiile primite in urma sesiunilor consultative. "Romania competitiva" a inceput ca o initiativa a Guvernului Romaniei, care isi propune, ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu, sa ofere o varianta coerenta de dezvoltare si sa le redea romanilor increderea in...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.