Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Ce regim fiscal aplicam pentru marfurile distruse? Ce temei legal avem?

23-Feb-2012
2484
Ne propunem, ca de fiecare data, sa venim in spijinul activitatii desfasurate de dumneavoastra prin informatii de ultima ora si de o eficienta sporita astfel incat sa ne asiguram ca oferim un continut de calitate intr-un timp cat mai scurt!

Va oferim astazi solutia legala in cazul unei societatid de la care s-au preluat, in urma fuziunii, marfuri interzise netralizate cu o societate specializata. Vom vedea, asadar, care este tratamentul fiscal al scaderii din gestiune a acestor marfuri (inclusiv pentru TVA). Precizam ca societatea a stornat adaosul comercial si TVA aferent acestui adaos, marfurile ramanand cu pretul de achizitie.

Raspuns:

Fuziunea este operatiunea prin care:
a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau
b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate.
Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Vezi detalii
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Vezi detalii
Capcanele comertului online
Capcanele comertului online
Vezi detalii

Fuziunea are urmatoarele consecinte:
a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita si societatea absorbanta, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite; acest transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune;
b) actionarii sau asociatii societatii absorbite devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune;
c) societatea absorbita inceteaza sa existe.

Din punct de vedere fiscal, regulile ce se aplica fuziunii intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare sunt redate la art. 27 alin. (4) din Codul fiscal . Transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil. Valoarea fiscala a unui activ sau pasiv transferat este egala, pentru societatea absorbanta cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la societatea absorbita.

Din punct de vedere al impozitului pe profit, potrivit art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , nu sunt deductibile cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si TVA aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme.

In acest sens, pct. 41 si 42 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabilesc ca, cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale, constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, inclusiv TVA aferenta, dupa caz, pentru care s-au incheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare.

Cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora. Totodata, sunt considerate deductibile si cheltuielile privind stocurile si mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In baza celor prezentate apreciem ca, cheltuielile inregistrate la scoaterea din gestiune a marfurilor ce au fost transferate in patrimoniul societatii aborbante in urma fuziunii sunt deductibile doar in situatiile mentionate in nomele metodologice mai sus redate, respectiv:
- marfurile sunt asigurate,
- marfurile sunt distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora si in masura in care acestea se gasesc situate in zone declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu, afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora.
- marfurile sunt distruse de epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe si in caz de razboi. Fenomenele sociale sau economice, conjuncturile externe si in caz de razboi sunt cele prevazute de Legea privind rezervele de stat 82/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In cazul in care scoaterea din gestiune a marfurilor nu se incadreaza in niciuna dintre aceste situatii cheltuielile inregistrate de societate nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.

Din punct de vedere al TVA, conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal , sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol, respectiv:
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, precum si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;
c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;

Pct. 6 alin. (11) si (12) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste urmatoarele:
„(11) In sensul art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal :
a) prin cauze de forta majora se intelege:
1. incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale;
2. razboi, razboi civil, acte de terorism;
3. orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora;
b) prin bunuri pierdute se intelege bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora;
c) prin bunuri furate se intelege bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie, care este acceptata la despagubire de societatile de asigurari.
(12) In sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , nu se considera livrare de bunuri cu plata bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:
a) bunurile nu sunt imputabile;
b) degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente. Sunt incluse in aceasta categorie si produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii in cadrul antrepozitului fiscal;
c) se face dovada ca bunurile au fost distruse.”

Astfel, operatiunea de scoatere din gestiune a marfurilor nu este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata, pentru care societatea are obligatia sa colecteze TVA daca se incadreaza in situatiile prevazute la art. 128 alin. (8) lit. a) – c) din Codul fiscal , mai sus mentionate.

In cazul in care operatiunea nu se incadreaza in niciuna dintre aceste situatii, apreciem ca societatea are obligatia sa colecteze TVA la valoarea marfurilor distruse, intrucat, din punct de vedere al TVA, aceste operatiuni sunt asimilate unei livrari de bunuri.

In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA o constituie pretul de cumparare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Ce regim fiscal aplicam pentru marfurile distruse? Ce temei legal avem?":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Comentarii (1)

04-Mar-2012

Si acum sa intru si eu un pic in discutia larefenceri vs firme mari.Uite eu ma situez undeva la mijloc am o firma dar mica si facem proiecte outsourced deci more or less freelancing asa ca punctul meu de vedere e relativ impartial.Vreau sa spun ca in mare masura sunt de acord cu Jan ca larefencerii sunt potriviti pentru anumite proiecte, iar firmele mari pentru altfel de proiecte. Si da in general larefencerii sunt potriviti pentru proiecte mai mici, unde bugetul si nu timpul de executie este elementul principal.Pe de alta parte oricat de bun ar fi un freelancer e doar un om si are si el limitele lui in domeniul IT in ziua de azi nu ai cum sa fii one man show si nu poate acoperi integral un proiect de amploare. Uite doar in cazul web designului la un proiect important trebuie sa existe cel putin un grafician specializat, un designer specializat, un programator specializat, un inginer SEO specializat si inca un omulet care sa asigure securitatea serverului web; asta ca sa nu spun ca specializarea poate merge si mult mai departe uite de exemplu la noi suntem 7 oameni doar pentru SEO si fiecare e specializat pe o felie mult mai mica din ce inseamna aceasta optimizare pentru motoarele de cautare. Iar daca tu acum imi spui ca esti capabil sa faci toate acestea la un nivel suficient de bun eu chiar nu te cred; asta ca sa nu mai vorbesc de timpi de executie stransi unde tu ai doar 24 de ore pe zi, pe cand o firma mare isi permite sa puna 20 de oameni sa lucreze cate 12 ore pe zi daca e nevoie.Singurul punct de vedere in care iti dau dreptate este ca firmele de webdesign de la noi nu sunt ceea ce ar trebui sa fie dar de aici pana la a spune ca un freelancer poate duce in spate de unul singur proiecte de anvengura e cale lunga.





MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.