Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Cota de impozitare ?unica? de 16% mai exista?

30-Iun-2009
5729

prof. dr. Liliana Donath
Universitatea de Vest Timisoara
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

ing. ec. Bogdan Nanu
ABA Consulting, Timisoara

1. Impozitul forfetar, in forma sa aprobata

a) Consideratii generale

Vom prezenta pentru inceput o analiza asupra terminologiei folosite. Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, impozitul reprezinta: ?Plata obligatorie stabilita prin lege, pe care cetatenii, institutiile etc. o varsa din venitul lor in bugetul statului?.
O alta definitie a impozitului este cea folosita de economisti si care defineste impozitul ca fiind:

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili
Vezi detalii
Capcanele comertului online
Capcanele comertului online
Vezi detalii
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Vezi detalii

?Impozitul reprezinta prelevarea unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor la dispozitia statului in vederea constituirii resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.?

Aceasta a 2-a defintie este pe departe cea mai apropiata de scopul introducerii impozitului forfetar ? care are ca unic scop colectarea de fonduri catre bugetul de stat, chiar daca scopul declarat al introducerii impozitului forfetar este acela de a scoate la suprafata economia subterana si de a preveni evaziunea fiscala.

Avand in vedere ca am aratat care este definitia impozitului, vom analiza in continuare modalitatea in care impozitul forfetar a fost introdus.

O.U.G. nr. 34/2009, care introduce impozitul forfetar (pe langa alte prevederi fiscale controversate), incalca principiile Codului fiscal prevazute de art. 3 lit. d), in ceea ce priveste eficienta (de fapt stabilitatea) impunerii, precum si regulile privind data intrarii in vigoare a oricaror modificari aduse care ar trebui sa fie 1 ianuarie a anului urmator.

Pe langa faptul ca acest impozit, precum si modul prin care a fost introdus, incalca principiile fiscalitatii romanesti, el mai are urmatoarele ?caracteristici?:

- Este renegat de FMI.

Specialistii FMI afirma ca impozitul minim pe profit, calculat la nivelul veniturilor brute, este inechitabil si distorsioneaza activitatea economica1.

Conform expertilor FMI, sistemul de impunere adus de ordonanta nu are absolut nicio calitate in afara faptului ca este usor de administrat si are ca efect, pe termen scurt, o crestere marginala a veniturilor fiscale. Tot FMI-ul arata, insa, ca exact aceleasi caracteristici le au impozitele pe vanzari, or, daca scopul este introducerea unei taxe cu aceste calitati, Guvernul n-ar trebui sa o deghizeze intr-un alt impozit, ci sa o adopte in mod explicit.

In orice caz, un impozit pe veniturile brute din vanzari este o metoda de taxare deficienta, pentru ca:

* sistemul implica impozitarea in cascada;
* sistemul este inechitabil;
* sistemul este necorelat imprecis cu capacitatea de plata a contribuabilului;
* sistemul este dificil de aplicat in practica si rezulta in aplicarea inechitabila/selectiva;
* sistemul incurajeaza forme noi, mai costisitoare, de evaziune fiscala si evitare a taxelor.

- Acest tip de impozit este actualmente pe cale de eliminare in alte state din UE.

Alte tari au introdus impozite similare cu impozitul pe profit minim (Franta, Ungaria) in perioade de boom economic, cand suspiciunea vis-?-vis de incercarea contribuabililor de a-si creste artificial cheltuielile poate fi intr-o oarecare masura justificata; dar in vremuri de criza, aceasta suspiciune nu are nicio baza; pe cale de consecinta, tari ca Franta si Ungaria lucreaza la eliminarea acestui impozit.

- Pe termen lung, are un efect economic negativ.

* impozitul pe profit minim descurajeaza investitiile noi ? in faza de ?start up?, business-urile au cheltuieli mari si inregistreaza pierdere, dar platesc acest impozit;

* impozitul pe profit minim descurajeaza investitiile mari ? achizitia de echipamente tehnologice scumpe, amortizate prin amortizare accelerata (metoda garantata de Codul fiscal) poate genera pierderi fiscale; companiile care fac astfel de investitii platesc totusi acest impozit pe profit minim;

* impozitul pe profit minim afecteaza tot sectorul de servicii, considerate strategice pentru economiile emergente, ale caror pondere in PIB este esentiala pentru cresterea gradului de competitivitate;

* impozitul pe profit minim afecteaza firmele de retail ? in conditii de criza economica, retailerii sunt obligati sa aplice discounturi semnificative si sa faca cheltuieli crescute de publicitate si marketing, ceea ce conduce la inregistrarea de pierderi reale;

* industria alimentara este extrem de expusa la obligatia de a plati un impozit disproportionat pentru ca productia alimentara care este dependenta de agricultura inregistreaza fluctuatii reale mari de la un an la altul sub influenta factorilor naturali;

* tranzactiile imobiliare facute in pierdere in aceasta perioada de depreciere a activelor sunt penalizate cu un cost suplimentar;

* comertul cu autovehicule si motociclete ? in conditiile in care alte state membre ale UE introduc masuri de relansare a activitatilor din industria automotive si de revigorare a pietei de autovehicule care este foarte afectata de criza financiara, guvernul roman ar introduce prin impozitul pe profit minim un cost suplimentar pentru dealerii de masini, ceea ce le afecteaza suplimentar competitivitatea;

* impozitul pe profit minim incurajeaza evaziunea fiscala ? adica nedeclararea veniturilor; utilizarea schemelor de evitare a aplicarii prevederilor acestei ordonante prin reclasificarea veniturilor in cadrul unor categorii impozitate mai favorabil.

- Ii afecteaza pe cei mici ? conform principiului ?egalitate, dar nu pentru catei?.

Microintreprinderile vor fi cele mai afectate de catre introducerea acestui tip de impozit, care practic creste ?cota? de 3% cu care acestea sunt impozitate. Astfel, in cazul microintreprinderilor care au o cifra de afaceri de pana la 52.000 lei, acestia nu vor mai plati cota de 3% din venituri, ci vor plati suma minima de 2.200 lei. Pragul de la care impozitul de 3% depaseste impozitul forfetar este atingerea unei cifre de afaceri de 141.000 lei.

2. Consecinte ale impozitului forfetar

Intr-un articol precedent ne refeream la caracteristicile impozitului forfetar, aratand ca un asemenea impozit este desuet, nu este caracteristic sistemelor fiscale moderne si, cu siguranta, incalca principiul fundamental al echitatii si neutralitatii impunerii. Constatam, totusi, ca, in ciuda criticilor aduse, in primul rand, de membrii comunitatii de afaceri, Guvernul pledeaza pentru impozitul forfetar, considerand ca este solutia cea mai buna pentru eradicarea evaziunii fiscale.

Impozitul forfetar este considerat atat de spectaculos incat este introdus in practica incepand cu data de 1 mai 2009 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului, ignorandu-se cerinta ca orice nou impozit sa fie pus in aplicare dupa o perioada de 6 luni dupa aprobare. Este ingrijorator faptul ca, in plina sesiune parlamentara, Guvernul evita procedura legislativa fireasca de introducere a unui nou impozit si, in fapt, ignora procedura democratica a votului (membrii Parlamentului fiind, totusi, reprezentantii electoratului).

In plus, acest termen foarte scurt nu da ragazul firmelor sa isi ajusteze planurile de afaceri, care sunt deja in derulare, ceea ce nu face decat sa sustina caracterul administrativ al impozitului forfetar. Credem ca, in conditiile de incertitudine in care firmele sunt obligate sa isi deruleze activitatea, din cauza crizei economice, a adauga un nou element de incertitudine este periculos.

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului sunt stabilite transele de venituri si sumele fixe pe care firmele ar trebui sa le plateasca, aria de aplicabilitate fiind extinsa de la domeniile restrictive anuntate initial la toate domeniile economice.

O scurta privire asupra acestora ne arata ca suma minima de plata este de 500 euro pentru un venit mai mic de 12.000 euro, iar suma maxima este de 10.000 euro pentru o cifra de afaceri mai mare de 30 milioane euro. Dupa modul in care sunt construite transele de venituri am crede ca economia se afla in plina expansiune, si nu intr-un abrupt declin economic. In continuare, un calcul sumar ne arata ca cei cu venituri reduse platesc cca 4,16% din venit, in timp ce firmele cu venituri mari doar 0,03% din venit.

Ca urmare a acestor premise, se pot intrevedea cel putin 5 consecinte ale introducerii impozitului forfetar:

a) tendinta de concentrare a pietei si avantajare a firmelor care obtin venituri mari;

b) concurenta de pe piata va fi perturbata, in conditiile in care motorul unei economii de piata il constituie firmele mici si mijlocii;

c) firmele vor iesi de pe piata, nu ca o consecinta a unei gestionari neadecvate a afacerii, ci, dimpotriva, ca urmare a unor distorsiuni de natura fiscala. Acest lucru poate fi extrem de pagubitor pe termen mediu, inhiband orice spirit antreprenorial, deoarece, asa cum se stie, o firma devine profitabila doar dupa o perioada de timp in care, in conditiile date, va fi taxata pierderea. In acest fel, in niciun caz, spiritul creativ nu este sustinut;

d) vor fi eliminate de pe piata cca 40.000 de firme mici (potrivit reprezentantilor mediului de afaceri), acestea fiind in mare parte asociatii familiale sau firme cu 2-3 angajati care functioneaza la limita rentabilitatii. De asemenea, nu se tine cont de situatia economica de ansamblu a acestor firme si a angajatilor lor (s-ar putea ca acestia sa aiba in intretinere persoane fara venituri, batrani si copii), iar inchiderea activitatii va face ca aceste persoane, dornice sa depuna un efort pentru a-si castiga existenta (si platitoare a numeroase impozite si taxe), sa devina persoane asistate care vor ingrosa randurile somerilor cu consecinta reducerii veniturilor bugetare si a cresterii cheltuielilor bugetare pentru sustinerea lor financiara. In plus, principiul solidaritatii sociale obliga ca intreaga comunitate sa participe la intretinerea acestor persoane, transferandu-se, de fapt, sarcina sustinerii lor financiare asupra societatii;

e) va creste evaziunea fiscala pentru a compensa ?pierderea? de origine fiscala.

3. Impozitul forfetar este un impozit minim obligatoriu

Aceasta definitie curajoasa, dar realista, nu a venit de la cine ne asteptam, adica de la vreun doctrinar al stiintei fiscale, ci, culmea, de laministrul IMM, dl Constantin Nita, care a pus degetul pe rana. Deci, nici vorba de impozit forfetar, care se asaza numai asupra unor anumite activitati, prezumate a avea o cifra de afaceri definita pe criterii clar identificabile, cum sunt numarul de locuri de cazare sau de mese din restaurant etc.

Nici vorba de diferentierea cuantumului impozitului dupa vadul comercial, dupa mediul urban sau rural in care se desfasoara comertul etc. In locul unui impozit elaborat, asezat pe criterii rationale, ne trezim cu un impozit minim obligatoriu. Am putea chiar spune ca avem de-a face cu un impozit pe cifra de afaceri, de genul celor care au fost abrogate in lume odata cu introducerea TVA. Care este principiul dupa care acest impozit este creat?

In niciun caz vreun principiu al fiscalitatii, consacrat in doctrina sau in Codul fiscal, si in niciun caz principiul capacitatii contributive.

Este pur si simplu un impozit de criza, o masura pompieristica de adus banii la buget din piatra seaca, un impozit pe pierderi!!

In loc sa putem aplica impozitul pe profit, sa starpim evaziunea fiscala, sa admitem la deductibilitate numai acele cheltuieli efectuate in scopul obtinerii de venituri impozabile, din motive ce tin evident de incapacitatea organizatorica si functionala a Fiscului, ne trezim cu un impozit neavenit.

Probabil ar trebui regandit mecanismul de raportari fiscale, de control fiscal; poate contribuabilii care vor sa doarma linistiti ar trebui sa poata solicita un control complet suportand cheltuielile salariale aferente echipei de control, ceea ce ar permite multiplicarea personalului.

Poate ar trebui introdus un control logic, electronic, al celor mai importante cheltuieli deductibile.

Poate ca Garda Financiara ar trebui sa-i ?dibuie? pe comerciantii ce lucreaza la negru si sa ia masurile cu adevarat aspre ce se impun.

Aceste variante ar trebui puse in aplicare pentru a se putea renunta in viitor la impozite dupa ureche, la ?inventii? care se potrivesc ca nuca in perete cu sistemul nostru fiscal.

4. Impozitul pe microintreprinderi si impozitul forfetar

Daca ratiunile instituirii impozitului forfetar in cazul contribuabililor platitori de impozit pe profit pot fi greu justificate prin scopul declarat de a scoate la suprafata economia subterana si a preveni evaziunea fiscala, in cazul microintreprinderilor justificarea poate fi cautata doar in nevoia ?disperata? de a alimenta fondurile bugetului de stat.

Practic, se suprapune un impozit pe venit (al microintreprinderilor) cu un alt impozit pe venit, de aceasta data denumit forfetar, prin impunerea cu o suma fixa odata cu incadrarea intr-o anumita treapta valorica a veniturilor realizate.

TOP 30 Probleme si Solutii de TAXE si IMPOZITEIntre impozitul forfetar si impozitul pe veniturile microintreprinderilor nu exista decat diferenta data de majorarea cuantumului impozitului pe veniturile microintreprinderilor de la 3% in 2009, conformCodului fiscal, art. 107, la o medie de 4,23% prin aplicarea impozitului in cota forfetara (in situatia in care ne incadramin prima transa de venituri). Daca analizam dispozitiile art. 18 alin. (4) din ?celebra? ordonanta de urgenta cu cele prevazute in art. 108 din Codul fiscal constatam aparenta identitate de baza de impunere din care se scad venituri identic enumerate atat in ordonanta, cat si in Codul fiscal. Asadar, daca e sa ne uitam si la impozitul pe profit, in loc de regula cotei unice de 16% avem ca urmare a intrarii in vigoare a ordonantei regula impozitului ?unic forfetar? pe veniturile microintreprinderilor, cu singura exceptie (ca orice regula, si in cazul nostru avemo exceptie) a depasirii cuantumului valoric al impozitului forfetar de catre impozitul pe profit, in fapt o aplicare a ?principiului legii fiscale mai favorabile? (cui? ... bineinteles bugetului statului, iar nu contribuabilului).

Identitatea nu mai este aparenta daca analizam ipoteza, pe de-o parte, a art. 18 alin. (4) cu cea a art. 108 din Codul fiscal. Daca art. 108 defineste baza impozabila la nivelul veniturilor din orice sursa, ordonanta le are in vedere pe cele de la 31 decembrie a anului precedent. Se ajunge astfel in situatia in care contribuabilul ajunge sa fie impus pe aceeasi baza impozabila de doua ori; de fapt, o singura data, a doua oara doar daca si-a ?permis? sa depaseasca prin veniturile realizate cota forfetara la nivelul diferentei dintre impozitul pe veniturile microintreprinderilor si cota forfetara ce urma sa apara.

O discutie axata pe principiile fiscalitatii consacrate de insusi Codul fiscal este inutila inca de la inceput, de vreme ce acest indraznet impozit le incalca prin insusi actul si modalitatea de adoptare. Nu mai vorbim de certitudinea impunerii acelor contribuabili care au optat pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor si care au ?indraznit? sa mizeze pe cunoasterea cotelor de impozitare previzionate prin art. 107 de a ajunge in 2009 la 3%. Nu aveau cum sa anticipeze un caz de ?forta majora a statului? prin care si cele mai dichisite planuri de afaceri aveau sa fie sifonate prin cresterea sarcinii fiscale ce avea sa le adanceasca pliurile sifonarii.

Asieta impozitului forfetar implica o tehnica nesofisticata de stabilire si evaluare a materiei impozabile, stabilindu-se o suma fixa in sarcina societatilor comerciale care nu sunt obligate sa conduca o evidenta contabila si financiara detaliata, neluandu-se in calcul situatia financiara reala acestuia. Evidentiem, in context, caracterul regresiv al acestui impozit, fiind avantajati contribuabilii care obtin venituri peste media domeniului in care functioneaza si sunt dezavantajati cei al caror venit este inferior acestei medii.

Toate elementele care, din punct de vedere fiscal, acopereau tranzitoriu asieta microintreprinderilor au fost realmente nesocotite prin acest asa-zis impozit forfetar, care in fapt este un impozit minim obligatoriu.

Situatia precara privind realizarea veniturilor bugetare in aceasta perioada de criza nu va putea fi salvata, nici macar pe termen scurt; in destule situatii va fi un impozit pe pierdere ? vremelnic se vor acoperi unele nevoi ale bugetului, si nu interesele economice.

Pe termen mediu, se impune revederea ?filozofiei impozitarii?, simplificarea acesteia, perfectionarea administrarii fiscale care sa vizeze si rationalizarea si eficientizarea cheltuielilor bugetare.

Impozitul forfetar este aplicat intr-un moment nepotrivit ? suntem in criza economica si financiara. In Romania, efectele crizei sunt inca la inceput, ele vor creste (se vor amplifica). La noi, relansarea economica este in urma fata de alte tari si ca urmare a faptului ca nu au fost luate masuri suficiente anticriza, ci numai, in special, pentru stabilizarea monetara.

Cele trei miliarde de euro de la Uniunea Europeana, odata ajunse la Ministerul Finantelor, trebuie sa contribuie la transformarea bugetului de stat intr-un instrument de politica economica (vizand si microintreprinderile), si nu numai pentru reduceri de cheltuieli ale acestuia.

5. Cota ?unica? de impozitare este de domeniul trecutului?

La numai doua luni de la aprobarea bugetului de stat, anuntat a fi extrem de realist, proiectat in conditiile economice actuale si in concordanta cu nevoile de relansare a economiei, asistam la o rectificare bugetara grabnica, ceea ce, sigur, pune sub semnul intrebarii modul in care au fost evaluate veniturile si cheltuielile, soliditatea anticipatiilor economice si a deficitelor proiectate.

Dar aceasta este o alta discutie.

In contextul care ne intereseaza, rectificarea bugetara a fost insotita de masura ?urgenta? a introducerii impozitului forfetar (de fapt, impozit in suma fixa, ceea ce este cu totul altceva), limitarea deductibilitatii TVA etc. si scaderea drastica a cheltuielilor initiale. Ca urmare, impozitul unic in ce masura mai este unic? Intrebarea este, desigur, retorica, deoarece el este invocat, in continuare, sub aceasta forma, fara a se oferi explicatiile necesare.

Acest impozit, care are, este adevarat, virtutile lui, se pare ca nu a functionat asa cum trebuie, deoarece volumul colectarilor bugetare nu a fost cel scontat (a se vedea deficitul bugetar pentru exercitiul incheiat), nu a dus la reducerea evaziunii (altfel cum ne-am explica inlocuirea lui cu impozitul forfetar), nu a condus la un conformism voluntar mai bun, a fost ?completat?, in permanenta, de impozite si taxe de mai mica anvergura, dar care au condus la cresterea presiunii fiscale totale.

Asadar, a fost practicarea acestui impozit un esec sau a fost doar defectuos aplicat, tinand cont ca nu a incurajat decat consumul, care ni se spune, acum, ca trebuie restrictionat? Limpede este insa faptul ca, din motive care credem ca merita a fi studiate in profunzime (chiar si pentru constructia teoretica a acestui impozit), el nu a functionat ca o veritabila parghie de stimulare a spiritului intreprinzator si a unei dezvoltari durabile.

Date fiind evolutiile bugetare si fiscale recente, se impune, stringent, revederea intregului sistem fiscal din Romania, astfel incat sa reflecte, pe de o parte, realitatile economice, dar sa functioneze si ca o parghie de stimulare a cresterii economice, sa aiba caracter sustenabil si stabil pe termen lung. O asemenea cerinta este indispensabila, avand in vedere ca adoptarea monedei euro, in conditii avantajoase pentru economie, este conditionata de realizarea convergentei indicatorilor reali si aplicarea coordonata a instrumentelor fiscale. Nu in ultimul rand,modul de derulare a crizei financiare ar putea obliga la o atitudine responsabila in ceea ce priveste constructia regimului fiscal din Romania, care sa raspunda atat intereselor bugetului, cat si ale contribuabililor si al caror comportament economic si responsabilitate sociala se poate modela inclusiv pe aceasta cale.


NOTE
1 ?Norme
de elaborare a legislatiei fiscale? (Tax Law Design and Drafting, volum 1; 1996; Victor Thuronyi, ed.), Capitolul 12,


Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul fiscalitatea.ro" si link catre www.fiscalitatea.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol adaugat in 30 iunie 2009

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Cota de impozitare ?unica? de 16% mai exista?":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • 32 documente oficiale ANAF vor fi trimise electronic
    • Va informam ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a aprobat ordinul nr. 3097/2016 pentru aplicarea prevederilor art. 46 alin. (8) si ale art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, potrivit caruia 32 de acte administrative si fiscale emise de Fisc pot fi primite de contribuabili prin e-mail, fax sau printr-o alta platforma online. De luni, 5 decembrie, contribualilii pot primi de la Fisc documente si in varianta electronica sau pe fax....» citeste mai departe aici

  • OUG 84/2016 si noul Cod fiscal: Firmele pot deduce TVA din 2017 pentru perioadele cu cod TVA anulat
    • Odata cu noile reglementari privind codul de TVA aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2016 (OUG 84/2016) pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, va prezentam aspectele esentiale de care sa tineti cont din 2017. Astfel, ca modificare principala, retineti ca persoanele impozabile pot refactura, din 2017, cu TVA catre clienti vanzarile realizate in perioada in care codul de TVA era anulat. Astfel, se schimba regulile privind deducerea TVA in...» citeste mai departe aici

  • Plata impozit pe profit si CASS aferent: Termen-limita 15 decembrie
    • Pana joi, 15 decembrie 2016, contribuabilii obligatia sa efectueze plata celei de a doua rate de 50% din impozitul pe veniturile din activitati agricole impuse pe baza de norme de venit, precum si a contributiei de asigurari sociale de sanatate (CASS) aferente acestor venituri, pentru anul 2016. Contribuabilii care realizeaza venituri de aceasta natura datoreaza impozit de 16% si contributie de asigurari sociale de sanatate, in cota de 5,5% asupra venitului stabilit pe baza normelor anuale de...» citeste mai departe aici

  • Comert cu ridicata. Ce documente solicita ANAF la un control inopinat?
    • Va prezentam mai jos principalele documente solicitate in timpul controlului operativ si inopinat, desfasurat la contribuabilii din domeniul comertului cu ridicata. Avem astfel urmatoarele documente care trebuie prezentate OBLIGATORIU: 1. Atestat pentru distribuitie si comercializare angro de bauturi alcoolice si/sau tutun prelucrat (daca este cazul) 2. Documente care atesta provenienta marfurilor si de evidenta gestionara, care pot fi: - facturi/facturi externe (invoice) - avize de insotite a...» citeste mai departe aici

  • Noul Regulament General de Protectia Datelor si modificarile valabile din 2018
    • La inceputul anului in curs au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cele doua acte normative care compun pachetul legislativ privind protectia datelor la nivelul Uniunii Europene: - Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), - Directiva (UE) 2016/680 referitoare la...» citeste mai departe aici

  • Scutirea de la plata a impozitului pe profitul reinvestit. Cum procedam pentru a beneficia de facilitate?
    • In cazul urmator, societatea (platitoare de impozit profit trimestrial pe baza de calcule efective) are profit contabil si fiscal in primele 3 trimestre cumulat in suma de 1.000.000 lei. Nu a facut investitii in primele 3 trimestre si a inregistrat impozit profit in suma de 160.000 lei. Trimestrul IV luat separat se incheie pe zero profit sau pierdere atat brut cat si fiscal. In trimestrul IV se achizitioneaza si se pune in functiune un utilaj de 50.000 lei. Stabilim daca firma beneficiaza de...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.