Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Despre creante

11-Iun-2008
5022

Intrebare:


Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta in valoare de 15.000 RON pentru care a platit 600 RON. Ulterior a incasat de la societatea de la care a cumparat creanta suma de 980 RON. Cum se inregistreaza in contabilitate aceasta operatiune? (rezumat ? SC W SRL cumpara de la SC A creanta lui B; B incaseaza 600 RON iar A plateste lui W 980 RON)

Raspuns in luna martie 2008:
Cesionarea creantelor (factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte in cadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.

Regimul fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Regimul fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Vezi detalii
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri
Vezi detalii
Proceduri contabile pentru societati comerciale 2017
Proceduri contabile pentru societati comerciale 2017
Vezi detalii

Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii in cantitati mari sau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.

Pasii care au loc sunt:

  • furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,
  • incheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societatea bancara,
  • se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a incheiat contractul de factoring si ca ei sunt tinuti in continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,
  • achitarea facturilor de catre debitori factorului.

Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring se refera la:

1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa incaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloarea facturilor, mai putin comisionul si dobanda cuvenita la suma datorata,
  • sa reduca dobanda in cazul in care scadenta este mai mica decat cea initiala,
  • sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatia incasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neincasarea facturilor.

2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa comunice debitorilor sai incheierea contractului de factoring si cine este factorul,
  • sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile si serviciile prestate beneficiarilor,
  • sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoarea facturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa negocieze valoarea comisionului la incheierea contractului de factoring,
  • sa analizeze situatia financiara a debitorilor,
  • sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii de calitate,
  • sa retina comisionul privind riscul de neplata in cazul in care calitatea este necorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.

4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilor care fac obiectul contractului de factoring,
  • sa urmareasca incasarea facturilor de la debitori,
  • sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,
  • sa deschida actiune impotriva debitorilor in cazul in care acestia nu isi achita datoriile.

Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achita furnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul:

  •  inainte de scadenta facturilor
  •  la scadenta
  •  la valoarea integrala
  •  la valoarea partiala

Valoarea comisionului variaza intre 0,5 ? 3% din contravaloarea facturilor cedate.

Din punct de vedre contabil se intalnesc urmatoarele situatii:

  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este mai mica decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este egala cu valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie.

Diferenta dintre valoarea creantei inregistrate in contabilitatea furnizorului si valoarea creantei cedate se inregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si venituri financiare.

In cazul prezentat de dvs. este vorba de cedarea unei creante unei terte persoane fara sa fie implicata o societate financiara.


Este insa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600 lei, dar plateste 980 lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.

Schematic, situatia prezentata, asa cum am inteles-o, ar fi:

  • societatea terta W cumpara de la societatea A (furnizor) o creanta detinuta asupra lui B(beneficiar) in valoare de 15.000 lei,
  • societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600 lei,
  • societatea W incaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980 lei.

Reflectarea in contabilitate a cedarii creantei se face astfel:

Se inregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B

4111 = % 15.000 lei
?Clienti? 701 12.605
?Venituri din vanzarea produselor finite? 
4427 2.395
?TVA colectata?

Se incaseaza de la W o parte a facturii

5121 = 4111 600 lei
?Conturi la banci in lei? ? Clienti?

Se inregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea ei inregistrata in contabilitatea societatii A

668 = 4111 14.400 lei
? Alte cheltuieli financiare?  ?Clienti?

Inregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.

Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iau nastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.
Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielile

rezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


La nivelul societatii W se inregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferenta dintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.

Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catre societatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.

In cazul in care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusa de noi, va rugam sa reveniti cu detalii.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Despre creante":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017

Atentie contabili!

Taxe si Impozite modificate in 2017
Noul Cod Fiscal a adus modificari majore!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • ANAF actualizeaza Nomenclatorul obligatiilor fiscale care se platesc in contul unic
    • Incepand cu anul 2017, prin Legea 170/2016 privind impozitul specific unor activitati, publicata in Monitorul Oficial nr.812/14.10.2016, a fost prevazuta obligatia de plata a impozitului specific pentru persoanele juridice romane care desfasoara activitati corespunzatoare codurilor CAEN prevazute de legea mai sus mentionata. In acest sens, a fost efectuata actualizarea continutului nomenclatorului in baza caruia se declara obligatiile fiscale de plata la bugetul de stat utilizand formularul 100,...» citeste mai departe aici

  • Zoom fiscal: Modificarea formularelor de inregistrare fiscala
    • Prin OMFP 511/2017 au fost aduse modificari si completari Ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 3.698/2015 pentru aprobarea formularelor de inregistrare fiscala a contribuabililor si a tipurilor de obligatii fiscale care formeaza vectorul fiscal. Prin acest ordin obligatiile fiscale de declarare cu caracter permanent au fost completate cu impozitul specific introdus prin Legea 170/2016 incepand cu 01 ianuarie 2017. Astfel, categoriile de obligatii fiscale de...» citeste mai departe aici

  • Mai putine formulare de depus in 2017! Ce contribuabili scapa de D 392 A si 392B?
    • ANAF a anuntat recent ca se anuleaza pentru declaratiile 392A si 392B (D 392A si D 392B) obligativitatea de depunere pentru anumite categorii de contribuabili. Astfel, contribuabilii neinregistrati sau inregistrati in scopuri de TVA si a caror cifra de afaceri este inferioara sumei de 220.000 lei la data de 31.12.2016 nu mai au obligatia completarii si depunerii formularului 392A - "Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in anul 2016"-, respectiv a...» citeste mai departe aici

  • Termenul limita pentru depunerea formularelor 402 si 403 este 28 februarie 2017
    • Data de 28 februarie 2017 este termen limita de depunere a declaratiilor informative - formularul 402 si formularul 403 pentru anul 2016. Declaratiile se completeaza cu informatiile necesare realizarii schimbului automat de informatii, cu privire la rezidentii din alte state membre ale Uniunii Europene. Platitorii de venituri de natura salariala precum si asiguratorii au obligatia completarii si depunerii formularului 402 - "Declaratie informativa privind veniturile de natura salariala sau...» citeste mai departe aici

  • Vanzare cladire veche. Anulare cod TVA din oficiu. Ce regim fiscal se aplica?
    • Avem in analiza urmatoare ca subiect o societate comerciala in inactivitate fiscala din cauza expirarii duratei detinerii spatiului cu destinatia de sediu social. Firmei i se anuleaza din oficiu inregistrarea in scopuri de TVA si parcurge formalitatile de reactivare, dar nu solicita si inregistrarea in scopuri de TVA in vederea obtinerii unui cod valabil de TVA. Societatea intentioneaza sa vanda o constructie veche. Stabilim cum trebuie procedat d.p.d.v. al TVA-ului la emiterea facturii si ce...» citeste mai departe aici

  • Schimbarea destinatiei de utilizare pentru autoturism in leasing. Care va fi regimul fiscal aplicat pentru deduceri?
    • In analiza de mai jos, avem o societate care a achizitionat anul trecut un autoturism in sistem de leasing si si-a exercitat integral dreptul de deducere a taxei, autoturismul fiind folosit in scopul activitatilor economice (fapt dovedit prin intocmirea foii de parcurs). Vom vedea daca este suficienta aceasta dovada, cu mentiunea ca in 2017 nu s-a mai folosit 100% pentru acest scop. In cazul in care se trecere la deducerea a 50% din cheltuielile aferente masinii (combustibil, reparatie,...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.