Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Despre creante

11-Iun-2008
4986

Intrebare:


Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta in valoare de 15.000 RON pentru care a platit 600 RON. Ulterior a incasat de la societatea de la care a cumparat creanta suma de 980 RON. Cum se inregistreaza in contabilitate aceasta operatiune? (rezumat ? SC W SRL cumpara de la SC A creanta lui B; B incaseaza 600 RON iar A plateste lui W 980 RON)

Raspuns in luna martie 2008:
Cesionarea creantelor (factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte in cadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.

Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Vezi detalii
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri - conform Codului fiscal 2017
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri - conform Codului fiscal 2017
Vezi detalii
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Vezi detalii

Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii in cantitati mari sau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.

Pasii care au loc sunt:

  • furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,
  • incheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societatea bancara,
  • se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a incheiat contractul de factoring si ca ei sunt tinuti in continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,
  • achitarea facturilor de catre debitori factorului.

Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring se refera la:

1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa incaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloarea facturilor, mai putin comisionul si dobanda cuvenita la suma datorata,
  • sa reduca dobanda in cazul in care scadenta este mai mica decat cea initiala,
  • sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatia incasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neincasarea facturilor.

2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa comunice debitorilor sai incheierea contractului de factoring si cine este factorul,
  • sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile si serviciile prestate beneficiarilor,
  • sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoarea facturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa negocieze valoarea comisionului la incheierea contractului de factoring,
  • sa analizeze situatia financiara a debitorilor,
  • sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii de calitate,
  • sa retina comisionul privind riscul de neplata in cazul in care calitatea este necorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.

4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilor care fac obiectul contractului de factoring,
  • sa urmareasca incasarea facturilor de la debitori,
  • sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,
  • sa deschida actiune impotriva debitorilor in cazul in care acestia nu isi achita datoriile.

Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achita furnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul:

  •  inainte de scadenta facturilor
  •  la scadenta
  •  la valoarea integrala
  •  la valoarea partiala

Valoarea comisionului variaza intre 0,5 ? 3% din contravaloarea facturilor cedate.

Din punct de vedre contabil se intalnesc urmatoarele situatii:

  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este mai mica decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este egala cu valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie.

Diferenta dintre valoarea creantei inregistrate in contabilitatea furnizorului si valoarea creantei cedate se inregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si venituri financiare.

In cazul prezentat de dvs. este vorba de cedarea unei creante unei terte persoane fara sa fie implicata o societate financiara.


Este insa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600 lei, dar plateste 980 lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.

Schematic, situatia prezentata, asa cum am inteles-o, ar fi:

  • societatea terta W cumpara de la societatea A (furnizor) o creanta detinuta asupra lui B(beneficiar) in valoare de 15.000 lei,
  • societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600 lei,
  • societatea W incaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980 lei.

Reflectarea in contabilitate a cedarii creantei se face astfel:

Se inregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B

4111 = % 15.000 lei
?Clienti? 701 12.605
?Venituri din vanzarea produselor finite? 
4427 2.395
?TVA colectata?

Se incaseaza de la W o parte a facturii

5121 = 4111 600 lei
?Conturi la banci in lei? ? Clienti?

Se inregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea ei inregistrata in contabilitatea societatii A

668 = 4111 14.400 lei
? Alte cheltuieli financiare?  ?Clienti?

Inregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.

Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iau nastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.
Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielile

rezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


La nivelul societatii W se inregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferenta dintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.

Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catre societatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.

In cazul in care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusa de noi, va rugam sa reveniti cu detalii.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Despre creante":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Cele mai importante modificari cu privire la TVA

Atentie contabili!

Modificari importante privind TVA in 2017!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"TVA - 7 modificari aparute in 2017 in Noul Cod Fiscal"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Noutati legislative cu incidenta fiscala in perioada 9-15 ianuarie 2017
    • ANAF a transmis recent un nou buletin informativ in care a inclus cele mai importante noutati legislative cu incidenta fiscala din intervalul 9-15 ianuarie 2017. 1. Legea nr.2/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (M.Of. nr.36 din 12 ianuarie 2017); 2. Ordinul comun al ministrului comunicatiilor si pentru societatea informationala, ministrului educatiei nationale si cercetarii...» citeste mai departe aici

  • MFP si ANAF extind spatiul privat virtual si pentru persoanele juridice
    • Agentia Nationala de Administrare Fiscala extinde serviciul SPATIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV) pentru toti contribuabilii. Astfel, pe langa persoanele fizice, si contribuabilii persoane juridice si entitati fara personalitate juridica pot opta sa primeasca, prin mijloace electronice de transmitere la distanta, acte administrative fiscale emise in forma electronica de organul fiscal central, precum si alte documente, daca acceseaza serviciul SPATIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV). La randul lor, contribuabilii...» citeste mai departe aici

  • Sedinta ANAF privind Formularul 088. Deschidere totala a ANAF catre mediul de afaceri
    • Intr-un comunicat recent, se arata ca presedintele ANAF, domnul Bogdan-Nicolae Stan, impreuna cu specialisti ai institutiei au participat in data de 17 ianuarie, la prima sedinta a grupului de lucru care va identifica solutiile pentru posibile probleme generate de eliminarea formularului 088. Cu aceasta prima ocazie, presedintele ANAF a anuntat deschiderea totala a institutiei fata de mediul de afaceri, astfel incat activitatea acesteia sa simplifice interactiunea contribuabililor cu organele...» citeste mai departe aici

  • ANAF: Scoaterea din evidenta vectorului fiscal a impozitului pe constructii se va face la nivel centralizat
    • Persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare; persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; precum si persoanele juridice cu sediul social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene au fost obligati la plata impozitului pe constructii...» citeste mai departe aici

  • Calculul si declararea impozitului pe profit pentru organizatiile nonprofit. Cum procedam?
    • Prin cele ce urmeaza, facem referire la o asociatie care are drept obiect de activitate practicarea medicinei alternative si care inregistreaza in anul 2016 atat venituri din cotizatii si donatii, cat si venituri din predarea cursurilor in domeniu. In cazul in care cheltuielile asociatiei sunt de 1500 lei respectiv veniturile din cotizatii 1000 lei, iar cele din predarea de cursuri de 4000 lei (activitate economica), stabilim daca asociatia datoreaza impozit pe profit pe anul 2016, precum si...» citeste mai departe aici

  • Cifra de afaceri pentru plafon perioada fiscala. Cum procedam privind includerea in plafon a vanzarii de mijloace fixe?
    • In analiza de mai jos, avem o societate care realizeaza venituri brute din: - incasari pe anul 2016 - aproximativ 200.000 lei - vanzari mijloace fixe (apartament) - aproximativ 300.000 lei - plafonul perioada TVA (lunar/trimestru) 2016 = 454.110 lei. Stabilim daca la calculul plafonului TVA de 100.000 euro se includ si veniturile din vanzarea mijloacelor fixe. De asemenea, cu precizarea ca in anul 2016 este cu TVA la trimestru, vom vedea daca pentru anul 2017 este cu TVA lunar. Potrivit art. 322...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Modificari importante privind TVA in 2017!

Cititi si respectati noile reguli din Codul Fiscal privind TVA

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

"TVA - 7 modificari aparute in 2017 in Noul Cod Fiscal"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.