Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Executare silita. Care vor fi obligatiile tertului poprit si ce calcule face societatea?

20-Aug-2015
4314

In cazul discutat mai jos, avem ca punct de pornire o societate cu patru asociati. Pe numele unuia dintre asociati, de asemenea angajat al societatii, au sosit trei hotarari judecatoresti de executare silita a veniturilor. In momentul venirii popririlor asociatul avea doar venitul din salarii care putea fi supus popririlor. Popririle au venit in momente diferite.

Vom oferi raspuns urmatoarelor intrebari:

- Cum se calculeaza si vireaza aceste popriri?
- Se poate face poprire doar pe 13% din salariu?
- Se vireaza toata suma de 13% primului executor sau se imparte suma si se vireaza separat fiecaruia dintre executori?
- Daca se impart aceste sume, care este algoritmul de calcul?

 

In termen de 5 zile de la comunicarea popririi, tertul poprit este obligat daca sunt infiintate mai multe popriri, sa comunice, dupa caz, executorului ori creditorilor numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

Daca exista un impediment la executarea popririi, tertul poprit are obligatia de a-l informa pe creditor.

Ghid practic Excel
Ghid practic Excel
Vezi detalii
Repartizarea profitului catre actionari si asociati prin dividende
Repartizarea profitului catre actionari si asociati prin dividende
Vezi detalii
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Vezi detalii

Articolul 786 C. pr. civ. prevede insa alte cateva obligatii punctuale ale tertului poprit din perimetrul efectivitatii popririi:

a) Sa consemneze suma de bani daca creanta poprita este exigibila sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, iar in cazul popririi sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora;
b) Sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, insa numai in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Rezulta, asadar, ca in cazul acestor categorii de creante, tertului poprit nu ii mai revine obligatia - generala – prevazuta de art. 786 alin. (1) pct. 1 C. pr. civ., aceea de a consemna suma de bani si de a-i trimite executorului dovada consemnarii, ci obligatia specifica de a-i plati suma in mod nemijlocit creditorului. Este, desigur, vorba despre o rezolvare mai supla si mai pragmatica, totodata mai putin costisitoare a problemei platii, limitata insa la tipurile de creante mentionate de art. 786 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului;
c) Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va comunica, dupa caz, executorului ori creditorilor, numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

Sub aspectul distribuirii sumei de bani consemnate de tertul poprit, alin. (1) al art. 787 trimite la procedura generala in materie, reglementata prin dispozitiile art. 863 si urm. C. pr. civ. Nu ar fi existat nicio justificare pentru a se urma o alta procedura, indestularea creditorilor facandu-se, la finele urmaririi, dupa reguli unitare, indiferent de forma de executare aleasa.

Din ratiuni de ordin practic, pentru a se evita deplasarea creditorilor la biroul executorului judecatoresc, ceea ce ar presupune cheltuieli suplimentare, alin. (2) al art. 787 C. pr. civ. stabileste ca in cazul creditorilor care nu locuiesc sau nu isi au sediul in localitatea unde „functioneaza” executorul, sumele consemnate de tertul poprit vor fi trimise acestora, de catre executor, la adresa indicata in cererea de infiintare a popririi ori vor fi virate in contul indicat de acestia, pe cheltuiala debitorului.

In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele pentru care s-a dispus infiintarea popririi depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut la art. 786 alin. (1) respectiv de 5 zile, va retine si va consemna suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle, dispozitiile art. 653 aplicandu-se in mod corespunzator.
Distribuirea se va face de catre executorul judecatoresc competent, potrivit dispozitiilor art. 863 si urmatoarele astfel:

Daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.

Dispozitiile privind subrogatia legala raman aplicabile in folosul celui care achita oricare dintre creantele prezentate mai sus.

In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

In practica se poate intampla ca asupra aceleiasi sume datorate de tertul poprit sa se infiinteze mai multe popriri, de obicei de catre executori judecatoresti diferiti. Situatia nu ar ridica nicio dificultate atunci cand suma datorata de tertul poprit ar fi indestulatoare, acoperind in totalitate creantele puse in executare. Cand insa respectiva suma apare ca insuficienta, tertul poprit are obligatia ca, respectand termenul de „5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor de la scadenta acestora” [art. 786 alin. (1) C. pr. civ.], sa retina si sa consemneze suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle.

Pretinzand ca tertul poprit sa „retina” suma, art. 788 alin. (1) C. pr. civ. lasa sa se inteleaga ca in nicio situatie tertul poprit nu ar putea face vreo plata, fie ea si partiala. Prin urmare, dispozitiile art. 786 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ. nu si-ar mai avea, in acest caz, aplicare, ramanand ca suma consemnata sa fie, mai apoi, distribuita de catre executorul judecatoresc tinandu-se seama de ordinea legala de preferinta la indestulare [art. 864 alin. (1) C. pr. civ.] si, dupa caz, de repartizarea proportionala intre creditorii titulari de creante egale ca preferinta [art. 864 alin. (3) C. pr. civ.].

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Gabriela Dita, consilier juridic

 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Executare silita. Care vor fi obligatiile tertului poprit si ce calcule face societatea?":
Rating:

Nota: 3.96 din 12 voturi
Cele mai importante modificari cu privire la TVA

Atentie contabili!

Modificari importante privind TVA in 2017!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"TVA - 7 modificari aparute in 2017 in Noul Cod Fiscal"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Sistemul TVA la incasare in 2017. Conditii de eligibilitate si prevederi
    • Retineti, inainte de toate, ca in ce priveste sistemul TVA la incasare, avem urmatoarele doua componente importante: - exigibilitatea TVA se amana pana la data incasarii contravalorii integrale/partiale a livrarii de bunuri/prestarii de servicii, iar - dreptul de deducere a TVA este amanat pana la data la care TVA aferenta bunurilor/serviciilor a fost platita furnizorului/prestatorului . Persoanele care sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la incasare: - persoanele impozabile...» citeste mai departe aici

  • Noutati legislative cu incidenta fiscala in perioada 9-15 ianuarie 2017
    • ANAF a transmis recent un nou buletin informativ in care a inclus cele mai importante noutati legislative cu incidenta fiscala din intervalul 9-15 ianuarie 2017. 1. Legea nr.2/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (M.Of. nr.36 din 12 ianuarie 2017); 2. Ordinul comun al ministrului comunicatiilor si pentru societatea informationala, ministrului educatiei nationale si cercetarii...» citeste mai departe aici

  • MFP si ANAF extind spatiul privat virtual si pentru persoanele juridice
    • Agentia Nationala de Administrare Fiscala extinde serviciul SPATIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV) pentru toti contribuabilii. Astfel, pe langa persoanele fizice, si contribuabilii persoane juridice si entitati fara personalitate juridica pot opta sa primeasca, prin mijloace electronice de transmitere la distanta, acte administrative fiscale emise in forma electronica de organul fiscal central, precum si alte documente, daca acceseaza serviciul SPATIUL PRIVAT VIRTUAL (SPV). La randul lor, contribuabilii...» citeste mai departe aici

  • ANAF: Scoaterea din evidenta vectorului fiscal a impozitului pe constructii se va face la nivel centralizat
    • Persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare; persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; precum si persoanele juridice cu sediul social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene au fost obligati la plata impozitului pe constructii...» citeste mai departe aici

  • Calculul si declararea impozitului pe profit pentru organizatiile nonprofit. Cum procedam?
    • Prin cele ce urmeaza, facem referire la o asociatie care are drept obiect de activitate practicarea medicinei alternative si care inregistreaza in anul 2016 atat venituri din cotizatii si donatii, cat si venituri din predarea cursurilor in domeniu. In cazul in care cheltuielile asociatiei sunt de 1500 lei respectiv veniturile din cotizatii 1000 lei, iar cele din predarea de cursuri de 4000 lei (activitate economica), stabilim daca asociatia datoreaza impozit pe profit pe anul 2016, precum si...» citeste mai departe aici

  • Cifra de afaceri pentru plafon perioada fiscala. Cum procedam privind includerea in plafon a vanzarii de mijloace fixe?
    • In analiza de mai jos, avem o societate care realizeaza venituri brute din: - incasari pe anul 2016 - aproximativ 200.000 lei - vanzari mijloace fixe (apartament) - aproximativ 300.000 lei - plafonul perioada TVA (lunar/trimestru) 2016 = 454.110 lei. Stabilim daca la calculul plafonului TVA de 100.000 euro se includ si veniturile din vanzarea mijloacelor fixe. De asemenea, cu precizarea ca in anul 2016 este cu TVA la trimestru, vom vedea daca pentru anul 2017 este cu TVA lunar. Potrivit art. 322...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Modificari importante privind TVA in 2017!

Cititi si respectati noile reguli din Codul Fiscal privind TVA

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

"TVA - 7 modificari aparute in 2017 in Noul Cod Fiscal"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.