Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Revista Romana de Fiscalitate nr. 31, septembrie 2009 - pagina 2

21-Oct-2009
1854

Nr. 31, Septembrie 2009

Calendarul Contabilului Vesel 2017
Calendarul Contabilului Vesel 2017
Vezi detalii
Cartea Verde a Contabilitatii 2016: legislatie fiscal-contabila
Cartea Verde a Contabilitatii 2016: legislatie fiscal-contabila
Vezi detalii
Contabilitatii microintreprinderilor
Contabilitatii microintreprinderilor
Vezi detalii


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Reevaluarea mijloacelor fixe

economist Andrei Gheorghiu

Este recunoscuta cheltuiala cu amortizarea aferenta reevaluarii mijloacelor fixe? In ce conditii si de cand?

Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:

  • sunt detinute si utilizate de catre o societate in productia proprie de bunuri sau servicii, pentru inchiriere la terti sau pentru scopuri administrative;
  • sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala care:

? este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
? are o durata de viata mai mare de un an;
? are o valoare mai mare de 1.800 lei.

Limita de 1.800 lei a fost reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Exista deci posibilitatea ca in contabilitate sa se inregistreze imobilizari corporale care sa indeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o alta valoare decat plafonul minim recunoscut de legea fiscala. Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, o imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau, in functie de modalitatea de intrare in entitate.

Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:

a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de acestea;
b) cheltuieli materiale;
c) costurile de amenajare a amplasamentului;
d) costurile initiale de livrare si manipulare;
e) costurile de instalare si asamblare;
f) cheltuieli de proiectare si pentru obtinerea autorizatiilor;
g) onorariile profesionale platite avocatilor si expertilor etc.

In costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si societatea are obligatia demontarii, mutarii imobilizarii corporale si refacerii amplasamentului.

Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 ?Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea?).

Potrivit acelorasi reglementari contabile, respectiv Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, asa cum au fost modificate si completate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.374/2008, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate.

Regula generala de evaluare a imobilizarilor corporale este, dupa caz:

? la costul de achizitie,
? costul de productie,
? valoarea de aport.

Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare.

In cazul in care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:

? ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau
? ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

In cazul in care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:

? ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma echivalenta acelui activ(surplus din reevaluare); sau
? ca o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare, iar eventuala diferenta neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

Exemplu:
Societatea VOLVO a achizitionat in luna decembrie a anului 2002 un mijloc fix (cladire) de la o persoana juridica care a amortizat-o 30 de ani. Valoarea de achizitie este de 300.000 lei.

Potrivit deciziei comisiei tehnice, perioada ramasa de utilizare este de 10 ani.

Amortizarea se calculeaza liniar. Cheltuielile cu amortizarea sunt de 30.000 lei/an.

Se inregistreaza achizitia cladirii in anul 2002:

% = 404 357.000 lei
?Furnizori de imobilizari?
212 300.000 lei
?Constructii?
4426 57.000 lei
?TVA deductibila?

Se inregistreaza amortizarea incepand cu luna punerii in functiune, respectiv din ianuarie 2003:

300.000 : 10 = 30.000 lei

Pentru anul 2003, cheltuielile cu amortizarea se inregistreaza astfel:

6811 = 2812 30.000 lei
?Cheltuieli de exploatare ?Amortizarea constructiilor?
privind amortizarea imobilizarilor?

La sfarsitul anului 2003 s-a facut reevaluarea cladirii si s-a stabilit ca noua valoare este 288.000 lei.

Se calculeaza valoarea contabila neta: 300.000 ? 30.000 = 270.000 lei.

Se determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 288.000 lei.

Se stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 288.000 ? 270.000 = 18.000 lei.

Se elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii:

2812 = 212 30.000 lei
?Amortizarea constructiilor? ?Constructii?

Se inregistreaza diferenta din reevaluare:

212 = 105 18.000 lei
?Constructii? ?Rezerve din reevaluare?

Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 9 ani:

288.000 : 9 = 32.000 lei/an.

In anul 2004, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:

6811 = 2812 32.000 lei
?Cheltuieli de exploatare privind ?Amortizarea constructiilor?
amortizarea imobilizarilor?

Din punct de vedere contabil, potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia cazului in care nu exista nicio piata activa pentru acel activ.

! Conform prevederilor art. 108 din Legea contabilitatii, mai sus invocata, reevaluarea imobilizarilor corporale se face la sfarsitul exercitiului financiar si rezultatul se reflecta in contabilitate. Reevaluarea trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere (venit sau cheltuiala).

Exemplu:
Continuand exemplul anterior, consideram ca si in anul 2004 a avut loc o reevaluare si s-a stabilit ca noua valoare este de 280.000 lei.

Se determina valoarea contabila neta: 288.000 ? 32.000 = 256.000 lei.

Se determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 280.000 lei.

Se stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 280.000 ? 256.000 = 24.000 lei.

Se elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii:

2812 = 212 32.000
?Amortizarea constructiilor? ?Constructii?

Se inregistreaza diferenta din reevaluare:

212 = 105 24.000
?Constructii? ?Rezerve din reevaluare?

Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 8 ani.

280.000 : 8 = 35.000 lei/an.

In anul 2005, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:

6811 = 2812 35.000
?Cheltuieli de exploatare ?Amortizarea constructiilor?
privind amortizarea imobilizarilor?

In anul 2006, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel:

6811 = 2812 35.000
?Cheltuieli de exploatare ?Amortizarea constructiilor?
privind amortizarea imobilizarilor?

In cazul in care societatea valorifica cladirea, inregistrarile contabile care au loc sunt:

461 = 7583 200.000 lei
?Debitori diversi? ?Venituri din vanzarea activelor si alte operatii
de capital?

% = 212 280.000 lei
?Constructii?
2812 70.000
?Amortizarea constructiilor?
6583 210.000
?Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital?

In anul 2007, cand este valorificat mijlocul fix (cladirea), venitul fiscal se determina ca diferenta intre ?valoarea fiscala? a cladirii, adica 210.000 (280.000 ? 70.000) conform reevaluarii de la 31 decembrie 2006, recunoscuta fiscal, din care se scade amortizarea fiscala. Venitul realizat este de 200.000 lei.

In cazul exemplificat, din punct de vedere fiscal, rezulta:

? o pierdere din valorificare de 10.000 lei (210.000 ? 200.000)
? valoare ramasa 31.12.2006 = 210.000 lei,
? valoare amortizata fiscal = 70.000 lei.

! In discutie se pun, in primul rand, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata si, in al doilea rand, rezerva din reevaluare. Datorita faptului ca incepand cu anul 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva referitoare la valorificarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

Exemplu:
Contabil se inregistreaza:
? venit din valorificarea activului de 200.000 lei;
? cheltuiala cu valoarea ramasa neamortizata de 210.000 lei, deci o pierdere de 10.000 lei.

Fiscal se calculeaza:
? venit impozabil din valorificarea cladirii de 200.000 lei;
? cheltuiala deductibila reprezentand valoarea ramasa neamortizata de 210.000 lei.

Fiscal, din operatiunea de valorificare rezulta o pierdere de 10.000 lei care se recupereaza din celelalte venituri fiscale ale activitatii.

In cazul in care rezerva din reevaluare se mentine la nivelul societatii si nu i se schimba destinatia, in sensul utilizarii pentru acoperirea pierderii contabile sau repartizarii sub forma de dividend, aceasta nu este impozitata.

Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza, pe masura folosirii constructiei in activitate, pe masura amortizarii sau prin capitalizare, in momentul cand activul este scos din evidenta.

105 = 1065
?Rezerve din reevaluare? ?Rezerve reprezentand surplusul
realizat din rezerve din reevaluare?

Contul 105 ?Rezerve din reevaluare? este un cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

? cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale (211, 212, 213, 214). In debitul contului se inregistreaza:

? capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat;

? la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, pe masura utilizarii activului de catre societate.

In cazul in care societatea nu vinde cladirea in anul 2007 si o amortizeaza in continuare au loc urmatoarele inregistrari in contabilitatea proprie in anii 2007 si 2008:

6811 = 2812 35.000 lei
?Cheltuieli de exploatare ?Amortizarea constructiilor?
privind amortizarea imobilizarilor?

Incepand cu anul 2009, cheltuielile cu diferenta din reevaluare de 250 lei/luna (3.000 : 12) sunt recunoscute in lunile ianuarie ? aprilie.

Incepand cu data de 1 mai 2009, din suma de 2.916 lei numai 2.666 lei sunt cheltuieli deductibile.

35.000 ? 3.000 = 32.000 lei
32.000 : 12 = 2.666 lei
3.000 : 12 = 250 lei

Suma de 250 lei nu mai este deductibila deoarece reevaluarea existenta in soldul ct. 105 ?Rezerve din reevaluare? la data de 30 aprilie 2009, dedusa prin intermediul amortizarii fiscale incepand cu luna mai 2009, intra sub incidenta prevederilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale.

Daca in luna octombrie 2009, societatea hotaraste sa vanda cladirea, suma existenta in ct. 105 ?Rezerve din reevaluare?, ramasa dupa transferarea valorilor amortizate in ct. 1065 in anii anteriori, nu mai este neimpozabila la momentul scaderii din gestiune a activului.

Pana in anul 2009, situatia din reevaluare se prezenta astfel:

Ct. 105 ?Rezerve din reevaluare?
18.000 lei din reevaluare 2003
2.000 lei amortizat in 2004
24.000 lei in sold 31.12.2004
12.000 lei sold 31.12. 2008
12.000 lei transferat ct. 106.5
2.250 lei amortizat 2009 si transferat ct. 106.5

Sold ct. 105 = 9.750 lei

La valorificarea cladirii in luna octombrie 2009 au loc urmatoarele inregistrari:

461 = 7583 200.000 lei
?Debitori diversi? ?Venituri din vanzarea activelor
si alte operatii de capital?

% = 212 280.000 lei
?Constructii?
2812 166.250 lei
?Amortizarea constructiilor?
6583 113.750 lei
?Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital?


105 = 106.5 9.750 lei
?Rezerve din reevaluare? ?Rezerve reprezentand surplusul din reevaluare?

Suma reprezentand cheltuielile cu cedarea activelor de 113.750 lei este considerata efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile.

Suma de 9.750 lei este considerata element de natura veniturilor si impozitata ca atare.

Suma totala de 24.000 lei reprezentand rezerva din reevaluare a cunoscut urmatorul tratament:

? 6.000 lei, impozitata in anii 2005 si 2006 cand a fost amortizata;
? 6.000 lei, recunoscuta fiscal in anii 2007 si 2008 pe masura amortizarii;
? 1.000 lei, recunoscuta fiscal pe primele 4 luni ale anului 2009, pe masura amortizarii;
? 1.250 lei, impozabila incepand cu data de 1 mai 2009 pana la data valorificarii activului;
? 9.750 lei, impozabila la data valorificarii, octombrie 2009.

Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, in functie de politicile contabile stabilite la nivelul fiecarei societati, in categoria imobilizarilor corporale sau in categoria stocurilor. Incadrarea bunurilor se face in functie de scopul utilizarii acestora si durata detinerii.

Exemplu:
Consideram cazul in care o societate comerciala detine un echipament (platforma) achizitionat in anul 2003 la valoarea de 6.000 lei. Durata de viata utila este de 10 ani. Amortizarea aplicata este liniara.

Amortizarea cumulata pe cei 2 ani este de 1.200 lei.

In anul 2005, societatea procedeaza la reevaluarea echipamentului.

Valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 6.800 lei.

Valoarea contabila neta este de 4.800 lei (6.000 ? 1.200).

S-a inregistrat majorarea valorii echipamentului:

2813 = 2131 1.200 lei
?Amortizarea instalatiilor ?Echipamente tehnologice ? platforma?
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor?

si

2131 = 105 2.000 lei
?Echipamente tehnologice ? platforma? ?Rezerve din reevaluare?

Dupa inca 2 ani de utilizare, la finele anului 2007, platforma este din nou reevaluata.

Amortizarea calculata pentru anii 2005-2007 a fost de 1.700 lei (6.800 : 8 ani).

In anul 2007 se constata o descrestere a valorii activului. Noua valoare este de 2.500 lei.

Descresterea este de 2.600 lei (5.100 ? 2.500).

Inregistrarea in evidenta contabila a reevaluarii:

% = 2131 4.300 lei
?Echipamente tehnice ? platforma?
2813 1.700 lei
?Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor?
105 2.000 lei
?Rezerve din reevaluare?
681 3.600 lei
?Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea imobilizarilor?

Incepand cu anul 2008, valoarea amortizarii este de 416,7 lei/an.

Potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, date in aplicarea legii, cheltuielile cu amortizarea pentru urmatorii ani vor fi recunoscute in costuri la noua valoare.

Din punct de vedere fiscal, sunt aplicabile prevederile Titlului II din Codul fiscal art. 21
alin. (4) lit. s) si art. 24 alin. (15).

Potrivit acestora, in cazul in care se constata o descrestere a valorii unui mijloc fix, ca urmare a reevaluarii, se procedeaza la scaderea rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei.

Partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa pe calea amortizarii (2.000 : 8 ani = 250; 250 x 2 ani = 500), respectiv de 500 lei, se include extracontabil in veniturile impozabile.

Totodata, suma de 600 lei reprezentand descresterea din ct. 6813 ?Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor? este o cheltuiala nedeductibila.

Suma de 600 lei, considerata cheltuiala nedeductibila la momentul inregistrarii ei in evidenta contabila, este recunoscuta treptat, pe perioada de utilizare ramasa.

Spre deosebire de reevaluarea alternativa efectuata in scopul prezentarii unui activ la valoarea de piata, ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva.

In bilant, potrivit regulilor de evaluare de baza, imobilizarile corporale se prezinta la valoarea de intrare din care se deduc ajustarile cumulate de valoare.

Aceste ajustari de valoare cuprind, pe de o parte, amortizarile calculate in functie de durata de utilizare economica atribuita activului si ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale.

Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale se determina, de regula, prin compararea valorii de inventar cu valoarea contabila neta.

Ajustarile de valoare pot fi:

? ajustari permanente (in cazul deprecierilor ireversibile), denumite in continuare amortizari;
? ajustari provizorii (deprecieri reversibile), denumite in continuare ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare.

Exemplu:
La data de 31 decembrie 2006, o societate efectueaza inventarierea tuturor elementelor de activ si a datoriilor.

Pentru elementele de imobilizari corporale la care se constata deprecieri, pe baza listelor de inventariere intocmite, comisia de inventariere face propuneri in vederea determinarii ajustarilor pentru depreciere sau pentru inregistrarea unor amortizari suplimentare, dupa caz.

Elementele de imobilizari corporale se refera la:

? o hala de productie avariata partial, depreciata ireversibil (160.000 ? 30.000 = 130.000);
? o cladire utilizata partial, depreciata reversibil (250.000 ? 10.000 = 240.000);
? un utilaj depasit tehnic, depreciat ireversibil (6.000 ? 2.000 = 4.000).

Potrivit reglementarilor contabile, rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societatii in vederea aprobarii si inregistrarii deprecierilor in contabilitate. Astfel, in situatiile financiare, imobilizarile corporale se prezinta la o valoare pusa de acord cu cea rezultata la inventariere.

Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, plusul rezultat nu se inregistreaza.

Pierderile din depreciere se inregistreaza individual la activele imobilizate la care valoarea contabila neta depaseste valoarea de inventar.

Ca modalitate de inregistrare, deprecierile ireversibile se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, iar deprecierile reversibile pe seama ajustarilor pentru depreciere.

Rezulta urmatoarele inregistrari:

a) Inregistrarea deprecierilor reversibile:

? cladire

6813 = 2912/analitic 10.000 lei
?Cheltuieli de exploatare ?Ajustari pentru
privind ajustarile pentru deprecierea deprecierea constructiilor?
constructiilor?

b) Inregistrarea deprecierilor ireversibile:

? utilaj

6811 = 2813/analitic 2.000 lei
?Cheltuieli de exploatare privind ?Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
amortizarea imobilizarilor? de transport, animalelor si plantatiilor?

? hala de productie

6811 = 2812/analitic 30.000 lei
?Cheltuieli de exploatare privind ?Amortizarea constructiilor?
amortizarea imobilizarilor?

Pe masura ce activul imobilizat este utilizat in activitate, valoarea sa contabila se reduce pentru a reflecta consumul lui.

Aceasta operatiune se face prin inregistrarea unor cheltuieli cu amortizarea.

Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, incepand
cu punerea in functiune a acestuia si pana la recuperarea integrala a valorilor de utilizare.

Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu deprecierile reversibile nu sunt recunoscute la momentul inregistrarii lor in evidenta contabila. Aceste cheltuieli devin deductibile din momentul inregistrarii amortizarii pe perioada de utilizare ramasa

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Locul impozitarii in cazul unor cursuri de pregatire profesionala

economist Andra Popescu

O societate comerciala din Spania cu vechime si experienta in domeniul transporturilor auto in calitate de contractor de servicii realizate in cadrul unui program structural, actiunea ?Formare si sprijin pentru adaptabilitatea intreprinderilor si angajatilor? a efectuat in Romania cursuri pentru mecanicii din service-urile auto ale societatilor comerciale din Romania.

Unde se impoziteaza aceste cursuri tinute de societatea din Spania, care din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata reprezinta prestare de servicii? In Spania unde are sediul prestatorul sau in Romania unde au fost prestate serviciile de catre prestatorul din Spania?


Conform art. 133 alin. (2) lit h) pct. 1 din Codul fiscal, pentru serviciile culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati locul prestarii este considerat a fi locul unde sunt prestate serviciile.

Cursurile de pregatire a mecanicilor angajati la societatile de care apartin service-urile auto efectuate in Romania de catre societatea din Spania se incadreaza la servicii educative prevazute la art. 133 alin. (2) lit h) pct. 1 din Codul fiscal, cu locul prestarii in Romania unde sunt prestate.

Avand locul prestarii in Romania se pune intrebarea daca, conform art. 150 din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei datorate in Romania este prestatorul din Spania sau beneficiarii serviciilor din Romania.

Pentru ca se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in Romania baza de impozitare, modalitatea de plata si termenul de plata se stabilesc conform titlului VI din Codul fiscal si a normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal.

Conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, pentru serviciile din exemplul nostru persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adaugata vor fi societatile comerciale care detin service-urile auto pentru ca sunt persoane impozabile care actioneaza ca atare in sensul acestui articol, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, si pentru ca prestatorul serviciilor avand locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) lit h) pct. 1 din Codul fiscal este o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal.

Baza de impozitare pentru serviciile prestate, conform art. 137 din Codul fiscal, este constituita din pretul incasat sau care urmeaza a fi incasat de prestator de la beneficiarii serviciilor sau de la un tert. Baza de impozitare cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal.

Pentru ca serviciile sunt contractate si decontate in valuta societatile comerciale care detin service-urile auto ca persoane obligate la plata taxei pe valoarea adaugata vor transforma in lei pretul facturat si incasat de prestator in euro utilizand ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru serviciile educative, pentru a determina suma taxei pe valoarea adaugata datorate in lei.

Pentru prestarile de serviciile educative din exemplul nostru exigibilitatea taxei intervine la data efectuarii prestarii, in conformitate cu prevederile art. 1341 alin. (1) si art. 1342 alin. (1) din Codul fiscal.

Societatile comerciale care beneficiaza de serviciile educative prestate de societatea din Spania vor indeplini obligatia de plata a taxei astfel:

- societatile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, beneficiind de derogare de la prevederile art. 157 alin. (1) nu vor achita taxa datorata la organul fiscal pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala pentru care se depune decontul de TVA, si vor proceda conform art. 157 alin. (2) din Codul fiscal evidentiind taxa pentru care sunt obligate la plata in conditiile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 ? 1471;

- societatile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, vor achita taxa pentru care sunt obligate la plata in conditiile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal la organul fiscal, in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea taxei pentru serviciile prestate, pe baza unui decont special de taxa care trebuie intocmit si depus la organul fiscal conform art. 1563 alin. (4) din Codul fiscal, numai pentru perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea taxei.

De la 1 ianuarie 2010, conform art. 133 si art. 150 din Codul fiscal modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 ca urmare a transpunerii Directivei Consiliului Comunitatii Europene 2008/8/CEE de modificare, in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor pentru asigurarea impozitarii serviciilor la locul de consum, a Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun de taxa pe valoarea adaugata, pentru serviciile principale si auxiliare legate de activitati culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de diverstisment sau alte activitati similare, cum ar fi targurile si expozitiile, inclusiv serviciile prestate de organizatorii acestor activitati locul prestarii este considerat a fi locul prestarii efective ca si pana la 1 ianuarie 2010.

De la 1 ianuarie 2010, taxa este datorata de orice persoana impozabila, inclusiv de catre persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiar al serviciilor care au locul in Romania conform art. 133 si care sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform. art. 153 alin. (4) sau (5).

De la 1 ianuarie 2010, orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice o declaratie recapitulativa pentru livrari intracomunitare scutite de taxa, pentru livrari de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru prestarile de servicii efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, pentru achizitiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru achizitiile de servicii efectuate de persoane impozabile din Romania care au obligatia platii taxei, de la persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate.

Masura de intocmire si depunere a declaratiei recapitulative si pentru servicii prestate intracomunitare si de modificare a perioadei pentru care se intocmeste si se depune declaratia recapitulativa, de la trimestru la luna este o masura legislativa pentru combaterea evaziunii fiscale. 

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ISSN: 1842-8029
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Revista Romana de Fiscalitate nr. 31, septembrie 2009 - pagina 2":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • ANAF: Care sunt modificarile Codului fiscal, aplicabile de la 1 ianuarie 2017?
    • Noul Cod fiscal a intrat in vigoare la inceputul anului in curs, insa unele prevederi devin aplicabile incepand cu prima zi a anului viitor. Totodata, exista si reglementari care vor disparea efectiv din 2017, precum impozitul pe constructii cunoscut mai bine ca "taxa pe stalp". Despre acestea, dar si despre celelalte noutati fiscale ce vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2017, aflati din cele ce urmeaza. TVA standard de 19% Una dintre principalele prevederi aplicabile din prima zi a anului...» citeste mai departe aici

  • Se modifica din nou legea evaziunii fiscale. Prejudiciul achitat ii scapa pe infractori de dosar penal
    • O sedinta din cursul acestei saptamani, organizata de Guvern, a avut ca subiect legea evaziunii fiscale si, spun unele surse, a vizat modificarea legii evaziunii fiscale prin aducerea mai multor completari referitoare la plata prejudiciilor cauzate de aceasta infractiune. O prima schita a proiectului emis de Ministerul de Finante si analizata de HotNews.ro arata ca una dintre prevederi propune ca, in cazul in care un faptuitor plateste integral prejudiciul provocat de o fapte de evaziune...» citeste mai departe aici

  • Cum se pot evita problemele generate de o acuzatie de aparenta evaziune fiscala
    • Noul Cod de Procedura Fiscala, intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2016, permite "criminalizarea" litigiilor fiscale, adica posibilitatea ca organele fiscale sa considere evaziune fiscala sau frauda fiscala aplicarea unui tratament fiscal diferit fata de cel avut in vedere de organul fiscal. Practica judiciara recenta a organelor de urmarire penala confirma tendinta acestora de a considera ca s-a savarsit o infractiune de evaziune fiscala ori de cate ori regimul fiscal al unei cheltuieli...» citeste mai departe aici

  • Procedura faliment. Se poate anula provizionul nedeductibil in 2016?
    • In analiza urmatoare, avem ca subiect situatia in care pentru creanta veche din anul 2012 s-a constituit in luna decembrie 2012 un provizion 30% deductibil, 70% nedeductibil. In cursul anului 2013, se declara deschiderea procedurii de faliment a clientului, procedura aflata inca in desfasurare (societatea este inscrisa la masa credala). Stabilim astfel daca se poate anula in 2016 provizionul nedeductibil de 70% si constitui provizion deductibil. Conform art. 26 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal...» citeste mai departe aici

  • Dividende distribuite unei persoane nerezidente. Cum vom proceda corect?
    • Analiza de mai jos are ca subiect o societate care plateste dividende aferente anilor precedenti catre actionarul unic, persoana juridica rezidenta in Grecia, actionar al societatii din Romania in procent de 100%. Vom vedea cine achita ?i unde impozitul pe dividende, ce documente trebuie sa prezinte actionarul din Grecia si daca in declaratia 100 trebuie trecut impozitul la cod 631 "Impozit pe venituri din dividende obtinut din Romania de personane nerezidente". Conform art. 229 din Codul...» citeste mai departe aici

  • Sunt disponibile noua pozitii de membru in Consiliul de Administratie al CEC Bank
    • in conformitate cu prevederile OUG nr.109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Ministerul Finantelor Publice, in calitate de autoritate publica tutelara, a selectat compania TRANSEARCH International S.R.L. pentru a-l asista in procesul de recrutare a noua pozitii de membru in Consiliul de Administratie la CEC BANK S.A. CEC BANK S.A. este persoana juridica româna, organizata in forma juridica a unei societati pe actiuni,...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!