Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Revista Romana de Fiscalitate nr. 40, Iunie 2009

23-Dec-2009
1716

Revista Romana de Fiscalitate

Nr. 40, Iunie 2010

Cuprins
  • Contractul de comodat si investitiile in curs
  • Impozitul pe sumele provenite din jocuri de noroc
  • Contractul de asociere in participatiune ? tratamentul fiscal al bunurilor
  • Retinerea la sursa a impozitului pe venit a PFA-urilor
  • Impozitului pe profit datorat aferent trimestrului III 2009
  • Inregistrarea fiscala a unui contract de asociere

Scutirea de la plata cotizatiilor de asigurari sociale la societatile din agricultura

Autor consultant fiscal, expert contabil Irina Coma

Prevederile OUG 28/2009 privind scutirea de la plata cotizatiilor de asigurari sociale datorate pe perioada intreruperii temporare a activitatii se pot aplica si pentru societatile din agricultura care in perioada de iarna nu desfasoara activitatatea?

Cartea Verde a Contabilitatii pentru PFA 2016
Cartea Verde a Contabilitatii pentru PFA 2016
Vezi detalii
Cartea Verde a Contabilitatii 2016: legislatie fiscal-contabila
Cartea Verde a Contabilitatii 2016: legislatie fiscal-contabila
Vezi detalii
Contabilitatii microintreprinderilor
Contabilitatii microintreprinderilor
Vezi detalii

In baza dispozitiilor art. 2 alin. (1) din OUG 28/2009 privind reglementarea unor masuri de protectie sociala, cu modificarile si completarile ulterioare, in anul 2009, pe perioada suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului, in cazul intreruperii temporare a activitatii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii ale caror contracte sunt astfel suspendate si care beneficiaza de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, prevazuta la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si angajatorii, pentru salariatii respectivi, sunt scutiti de plata contributiilor de asigurari sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile.

Prin urmare, prevederile OUG 28/2009 se aplica si angajatorilor societati din agricultura daca contractele individuale de munca ale salariatilor acestora sunt suspendate in baza art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare

Potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Intreruperea temporara a activitatii trebuie aprobata de organul competent potrivit statutului societatii (Adunarea Generala, Consiliul de Administratie, etc.).

Dupa aprobarea intreruperii temporare a activitatii, suspendarea contractelor individuale de munca trebuie dispusa printr-o decizie individuala care trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:
- antetul unitatii;
- numarul si data emiterii;
- numele si prenumele reprezentantului legal;
- motivarea suspendarii contractului;
- temeiul legal atat din Codul muncii cat si din OUG 28/2009;
- data la care se dispune masura;
- perioada pentru care se dispune;
- numele si prenumele salariatului si locul sau de munca;
- modul in care se comunica reluarea activitatii;
- termenul in care trebuie sa se prezinte salariatul pentru inceperea lucrului;
- instanta la care poate fi atacata decizia.

Conform art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca, republicata, decizia de suspendare a contractelor individuale de munca trebuie sa fie individuala si sa fie inregistrata la Inspectoratul Teritorial de Munca in cel mult 5 zile de la emitere, sub sanctiunea amenzii contraventionale de la 3.000 lei la 6.000 lei, prevazuta de art. 7 din aceeasi lege. Decizia trebuie sa fie comunicata salariatilor in cel mult 5 zile de la emitere.

In situatia in care conditiile de mai sus sunt indeplinite societatea va beneficia de prevederile OUG 28/2009.

*********************************************

Declararea impozitului pe profit in cazul pierderii

Autor consultant fiscal, expert contabil Irina Coma

Cum se calculeaza impozitul pe profit pe trim III 2009?
Pe lunile VII-IX sau I-IX, precizez ca pe lunile VII-IX firma are profit, dar cumulat pe lunile I-IX, firma are pierdere.

Cum se declara impozitul pe profit, pentru ultimele 3 luni sau impozitul forfetar, deoarece sunt pe pierdere, pe acest an?

Potrivit art. 34 alin. (15) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, la stabilirea impozitului pe profit datorat pentru trimestrele al III-lea si al IV-lea, se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul fiecarui trimestru cu impozitul minim anual recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului respectiv.

Astfel, pentru trimestrul al III-lea se calculeaza impozitul datorat la sfarsitul acestuia, cumulat de la inceputul anului, respectiv lunile I ? IX .Impozitul pe profit platit in cursul anului, pentru trimestrele I si II, se scade din profitul calculat pentru lunile I ? IX, iar diferenta se compara cu impozitul minim calculat pentru trimestrul al III -lea.

Daca la sfarsitul trimestrului al III-lea societatea inregistreaza pierdere fiscala, aceasta datoreaza impozit minim determinat conform art.18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si recalculat corespunzator pentru acest trimestru.

Pentru exemplificare redam mai jos punctul 113 din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Exemplul III
O societate comerciala inregistreaza pierdere fiscala la sfarsitul trimestrului I si al II-lea. Pentru incadrarea in prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia in calcul veniturile totale inregistrate la 31 decembrie 2008, determinand un impozit minim in valoare de 6.500 lei, corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculeaza in mod corespunzator prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultit cu 2 (lunile mai si iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datoreaza impozitul minim in suma de 1.083 lei.

Impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este in suma de 6.000 lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al III-lea se efectueaza urmatorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.

Se compara impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, in suma de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3 = 1.625 lei si se datoreaza impozitul pe profit.
La inchiderea exercitiului financiar 2009, contribuabilul inregistreaza pierdere fiscala. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datoreaza impozit minim in suma de 1.625 lei.
In acest caz, impozitul pe profit de recuperat reprezinta impozitul datorat in cursul anului respectiv mai putin impozitul minim.?

*********************************************

Obligatiile angajatorului pentru un angajat cu handicap accentuat

Autor consultant fiscal, expert contabil Irina Coma

Un salariat a obtinut certificat de handicap grad accentuat. Numarul salariatiilor angajati este de 39 persoane.
El lucreaza 8 ore/zi.
Care sunt obligatiile ce-i revin angajatorului fata de aceasta persoana, ce ajutoare si facilitati i se pot acorda?
Si ce obligatii are angajatorul fata de bugetul de stat?

Persoanele cu handicap au dreptul sa li se creeze toate conditiile pentru a-si alege si exercita profesia, meseria sau ocupatia, pentru a dobandi si mentine un loc de munca, precum si pentru a promova profesional.
Persoanele cu handicap pot fi incadrate in munca conform pregatirii lor profesionale si capacitatii de munca, atestate prin certificatul de incadrare in grad de handicap, emis de comisiile de evaluare de la nivel judetean sau al sectoarelor municipiului Bucuresti.
Angajatorii care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Nu este situatia aici. Desi nu aveti aceasta obligatie, totusi aveti angajat un salariat cu handicap.

Persoanele cu handicap incadrate in munca beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) cursuri de formare profesionala;
b) adaptare rezonabila la locul de munca;
c) consiliere in perioada prealabila angajarii si pe parcursul angajarii, precum si in perioada de proba, din partea unui consilier specializat in medierea muncii;
d) o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare;
e) un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;
f) posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de recomandarea comisiei de evaluare in acest sens;
g) scutirea de plata impozitului pe salariu.

Persoanele cu handicap grav sau accentuat beneficiaza de urmatoarele facilitati fiscale:
a) scutire de impozit pe veniturile din salarii si indemnizatii de natura salariala;
b) scutire de la plata impozitului pe cladire si teren;
c) scutire de la plata taxei asupra autoturismelor, motocicletelor cu atas si mototriciclurilor, adaptate handicapului;
d) scutire de la plata taxei pentru eliberarea autorizatiei de functionare pentru activitati economice si viza anuala a acestora;
e) scutire de la plata taxei hoteliere.

Persoanele adulte cu handicap grav sau accentuat pot beneficia de credit a carui dobanda se suporta din bugetul de stat, prin transferuri de la bugetul Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap la bugetele directiilor generale de asistenta si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in baza unui contract privind angajamentul de plata a dobanzii pentru achizitionarea unui singur autovehicul si pentru adaptarea unei locuinte conform nevoilor individuale de acces, cu conditia platii la scadenta a ratelor creditului, dar si cu conditia ca valoarea creditului sa nu depaseasca 10.000 de euro, iar returnarea creditului sa nu depaseasca 10 ani.
In cazul achizitionarii de autovehicule adaptate special pentru transportul persoanelor cu handicap netrasferabile, dependente de scaunul cu rotile valoarea creditului nu poate depasi 20.000 de euro, perioada de rambursare fiind de 15 ani.
Persoanele care au contractat un credit in conditiile mentionate si carora, in urma reevaluarii, li s-a schimbat incadrarea in gradul de handicap beneficiaza in continuare de aceleasi conditii de rambursare pana la achitarea creditului.
De aceste prevederi beneficiaza si familia sau persoana care are in ingrijire cel putin un copil cu handicap grav ori accentuat.

Angajatorii persoanelor cu handicap beneficiaza de urmatoarele drepturi:
a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptarii locurilor de munca protejate si achizitionarii utilajelor si echipamentelor utilizate in procesul de productie de catre persoana cu handicap;
b)deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu handicap de la domiciliu la locul de munca, precum si a cheltuielilor cu transportul materiilor prime si al produselor finite la si de la domiciliul persoanei cu handicap, angajata pentru munca la domiciliu;
c) decontarea din bugetul asigurarilor pentru somaj a cheltuielilor specifice de pregatire, formare si orientare profesionala si de incadrare in munca a persoanelor cu handicap;
d) o subventie de la stat, in conditiile prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cele ce urmeaza vom detalia ce subventie este prevazuta de Legea nr. 76/2002:
Asadar, potrivit dispozitiilor art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale sunt scutiti, pe o perioada de 12 luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj, aferenta persoanelor incadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceasta perioada, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu valoarea indicatorului social de referinta in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel autin 2 ani.
In anul 2009, valoarea indicatorului social de referinta este de 500 lei.
De aceste facilitati beneficiaza (cu exceptia scutirii de la plata contributiei la bugetul asigurarilor pentru somaj, datorata de angajator pentru persoanele respective) si angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, si-au indeplinit obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, precum si angajatorii care nu au aceasta obligatie legala, daca incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap si le mentin raporturile de munca cel putin 2 ani.

Nu beneficiaza de aceste facilitati angajatorii care in ultimii 2 ani au fost in raporturi de munca sau de serviciu cu persoanele angajate.

Referitor la obligatiile bugetare, cu exceptia impozitului pe salariu, pentru persoana nu handicap nu exista scutiri la plata contributiilor sociale.

*********************************************

Deductibilitatea cheltuielilor ocazioanet de actionarea in judecata

economist Marian Ciocarlan

Cheltuielile ocazionate de actionarea in judecata a unui client al bancii, in scopul recuperarii imprumutului acordat, sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Ne referim la cheltuieli de timbru, cheltuieli cu onorariile avocatilor si expertilor, etc.

In conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 19, profitul impozabil este definit ca fiind diferenta dintre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal. La suma obtinuta se adauga cheltuielile nedeductibile si se scad veniturile neimpozabile.

Din formula de calcul a profitului impozabil rezulta ca baza impozabila a impozitului pe profit se determina pornind de la veniturile si cheltuielile inregistrate de persoana juridica in contabilitate potrivit reglementarilor contabile date in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, potrivit reglementarilor contabile veniturile sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitatea curenta, cat si castigurile din orice alte surse. Veniturile sunt din exploatare, financiare si extraordinare, in functie de activitatea desfasurata de societate.
Contabilitate cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, in cheltuieli din exploatare, financiare si extraordinare.

In vederea stabilirii bazei impozabile, potrivit reglementarilor Titlului II din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile se impart in trei grupe:
- deductibile
- cu deductibilitate limitata
- nedeductibile
Potrivit dispozitiilor art. 21, cheltuieli deductibile sunt acele cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt cheltuielile inregistrate cu realizarea si comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrarilor.
In ceea ce priveste deductibilitatea cheltuielilor ocazionate de actionarea in judecata a unui client al unei banci se pun doua probleme:

  • cheltuielile sunt efectuate de banca,
  • cheltuielile sunt efectuate de o societate care are in obiectul de activitate recuperarea sumelor pentru banca respectiva.

Dupa cum se stie peste 95% din creantele vandute de banci sunt credite de nevoi personale, pentru ca asupra lor banca nu are nici o garantie, asa cum este in cazul celor ipotecare. Companiile de colectare a creantelor achizitioneaza creditele neperformante pentru realizarea unui profit, iar bancile isi ?curata? in felul acesta bilantul contabil.

In continuare, cel care nu a platit este tinut de obligatia sa de catre firma care i-a cumparat datoria.
Cumpararea creantelor este in mod legal o parte a activitatii unui Cabinet de Avocatura.

In cele mai multe cazuri, societatile comerciale care nu au legatura cu profesia de avocat si care se intituleaza ca fiind recuperatori de creante se bazeaza pe existenta in Codul CAEN a unor activitati comerciale care se identifica cu acest obiect de activitate.

In general, in activitatea de colectare de creante exista trei moduri de a actiona:

  • colectarea pe cale amiabila, care presupune contactarea debitorului prin telefon, fax, e-mail;
  • colectarea pe teren, care presupune deplasarea la domiciliul debitorului;
  • colectarea pe cale juridica, care presupune adresarea prin intermediul instantelor judecatoresti, a executorilor si avocatilor.

Solutionarea prin actiune in justitie se face pe baza reglementarilor Ordonantei Guvernului nr. 5/2001 privind procedura de urgenta pentru somatia de plata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, in scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un inscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui inscris, insusit de parti prin semnatura ori in alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Suma ce reprezinta obligatia mai sus prevazuta, precum si dobanzile, majorarile sau penalitatile datorate potrivit legii se actualizeaza in raport cu rata inflatiei aplicabila la data platii efective.
Acest act normativ deroga de la dreptul comun in ceea ce priveste litigiile comerciale ce au la baza neachitarea obligatiilor asumate prin contract sau comenzi, si are termene mai scurte decat procedura obisnuita. Aceasta solutie se impune in cazul in care nu se reuseste recuperarea pe cale amiabila a debitelor.
In cazul acesta trebuie achitate taxe de timbru si timbru judiciar, onorariul si/sau taxele percepute de executorul judecatoresc, taxele postale si orice alte taxe ce sunt necesare recuperarii debitului.
Aceste taxe sunt suportate de firma care a actionat in judecata debitorul.
In cazul solutionarii prin justitie, de catre societatea bancara, toate taxele aferente recuperarii debitelor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil daca exista documente din care sa rezulte sumele achitate.
In situatia in care se apeleaza la firme specializate in acest domeniu, se incheie un contract care prevede si comisionul perceput pentru sumele recuperate.
Si in acest caz sumele reprezentand comisionul sunt cheltuieli deductibile pentru banca si venituri impozabile pentru societatea recuperatoare.
La nivelul societatii specializate, cheltuielile efectuate cu recuperarea creantelor, conform contractului incheiat cu banca creditoare, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, respectiv a veniturilor din comision.

*********************************************

Am vindut un mijloc de transport si as dori sa fiu sigura daca valoarea neamortizata fiind mai mare decit cea amortizata intra la cheltuieli deductibile sau nedeductibile?

Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, in functie de politicile contabile stabilite la nivelul fiecarei societati, in categoria imobilizarilor corporale sau in categoria stocurilor.
Incadrarea bunurilor se face in functie de scopul utilizarii acestora si durata detinerii:

  • termen lung;
  • termen scurt.

Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:
- sunt detinute si utilizate de catre o societate in productia proprie de bunuri sau servicii, pentru inchiriere la terti sau pentru scopuri administrative;
- sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala care:
- este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
- are o durata de viata mai mare de un an;
- are o valoare mai mare de 1.800 lei.

Limita de 1.800 lei a fost stabilita prin Hotararea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Valoarea ramasa neamortizata a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsa intre 1.500 lei si 1.800 lei, existente in sold la data intrarii in vigoare a Hotararii, respectiv 15.02.2007, se putea recupera:

- integral la aceasta data;
- prin cote de amortizare, pe durata normala de functionare ramasa.

Exista deci posibilitatea ca in contabilitate sa se inregistreze imobilizari corporale care sa indeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o alta valoare decat plafonul minim recunoscut de legea fiscala.
Potrivit dispozitiilor legale privind amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale precum si a celor privind recunoasterea acestora in bilantul contabil, regula generala de evaluare a imobilizarilor corporale este, dupa caz:
- la costul de achizitie,
- costul de productie,
- valoarea de aport.
Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii
si valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare.
In cazul in care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:
- ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ;
sau

  • ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

In cazul in care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel:
- ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma echivalenta acelui activ (surplus din reevaluare);
sau
- ca o scadere a rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei din reevaluare, iar eventuala diferenta neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.

In cazul de mai sus, este necesar sa urmarim prevederile fiscale, in derularea lor.
1. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ale carei prevederi au intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2004, prevedea la art. 24, alin. (15) ca pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare contabila a acestora.
Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculau pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezenta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calcula in baza valorii ramase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.

2. Ordonanta Guvernului nr. 83/19.08.2004 introduce la pct. 20 urmatoarea prevedere:

?Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii."

3. Hotararea Guvernului nr. 84/03.02.2005 defineste unitatile specializate, astfel:
?in categoria unitatilor specializate, conform art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, se incadreaza persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediaza instrainarea de proprietati imobiliare si a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate in structura organizatorica a contribuabililor si alte unitati cu activitati similare.?

4. Legea 343/17.07.2006, ale carei prevederi au intrat in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2007, modifica continutul art. 24, alin. (15), in sensul eliminarii conditiei de valorificare prin unitati specializate.
Continutul articolului este:
"Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data."
Dupa cum se vede, din aceasta prevedere au fost eliminate cuvintele ?si orice reevaluare a acestora? si unitatile specializate.

5. Hotararea Guvernului nr. 1861/21.12.2006, intareste acest lucru si mai vine si cu precizari referitoare la recunoasterea reevaluarilor existente in sold la 31.12. 2006 si faptul ca ? in valoarea fiscala ramasa neamortizata se includ si reevaluarile efectuate, potrivit legii, pana la acea data, inclusiv taxa pe valoarea adaugata devenita nedeductibila?.

6. Decizia nr. 2 a Comisiei Fiscale centrale, aprobata prin OMFP nr. 576/2004, solutioneaza aceasta speta in sensul recunoasterii cheltuielilor inregistrate ca urmare a cedarii unui mijloc fix amortizabil, calculate ca diferenta intre valoarea fiscala de intrare a mijlocului fix si amortizarea fiscala, acestea fiind considerate cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

La intrebarea d-vostra putem exemplifica urmatoarele:
- valoarea fiscala de intrare a mijlocului fix = 5.000 lei,
- valoarea amortizarii = 2.000 lei,
- valoarea realizata din valorificare = 1.500 lei,
- valoarea ramasa neamortizata = 3.000 lei.

Din punct de vedere fiscal, se inregistreaza:
- venituri din valorificare = 1.500 lei,
- cheltuieli cu amortizarea = 2.000 lei,
- cheltuieli cu valoarea neamortizata = 3.000 lei.

Veniturile din valorificare sunt impozabile, cheltuielile cu amortizarea si valoarea ramasa neamortizata sunt deductibile.
Din punct de vedere contabil, operatiunea de valorificare se inregistreaza astfel:
461 = 7583 1.500 lei
?Debitori diversi? ?Venituri din cedarea
activelor si alte operatiuni de capital
(nu s-a tinut cont de TVA colectata)

% = 213 5.000 lei
?Instalatii tehnice, mijloace
de transport, animale si plantatii?

281 2.000
?Amortiz priv imobiliz
corporale?
6583 3.000
?Cheltuieli privind activele cedate
si alte operatiuni de capital?

Este important ca in cazul acestor operatiuni cu mijloacele fixe sa aveti in vedere si prevederile art. 11, Titlul I din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la reincadrarea tranzactiilor atunci cand este vorba de un cumparator inactiv sau afiliat.

*********************************************

Vanzarea unui imobil cu TVA 5%

economist Marian Ciocarlan

In anul 2007 am achizitionat (in calitate de persoana juridica) un apartament de la un dezvoltator imobiliar.
Pot vinde acest imobil cu TVA 5% catre o persoana fizica ce indeplineste conditiile cerute de lege?

 

Consider ca aceasta cota redusa de 5% poate fi aplicata de catre orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, indiferent de faptul ca bunul este construit de catre un dezvoltator imobiliar sau bunul este detinut in patrimoniu ca bun de capital de catre o persoana juridica impozabila. Deci, dupa parerea mea, cota redusa nu conditioneaza pe vanzatorul locuintei sa aiba un anumit obiect de activitate reglementat prin O.I.N.S. nr. 337 din 20 aprilie 2007 privind actualizarea Clasificarii activitatilor din economia nationala ? CAEN de genul:

  • cod CAEN 4110 ?Dezvoltare (promovare) imobiliara?;
  • cod CAEN 4120 ?Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale? .

Totusi, pentru a nu avea probleme legate de obtinerea veniturilor din activitati care nu sunt autorizate, va recomand ca printr-o cerere de mentiuni, inainte de vanzarea apartamentului sa includeti in obiectul de activitate al firmei dvs. codul CAEN 6810 ?Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii?.

Locuinta este definita prin articolul 2 litera a) din legea nr. 114 din 11 octombrie 1996 republicata, legea locuintei: ?Constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.?

Pentru aplicarea cotei reduse nu este suficient ca persoana fizica cumparatoare sa indeplineasca conditiile impuse de lege.
Chiar si bunul imobil vandut drept locuinta trebuie sa se incadreze de asemenea in urmatoarele conditii:

  • locuinta sa aiba o suprafata utila de maximum 120 mp. In suprafata utila de 120 mp nu se ia in considerare suprafata anexelor gospodaresti. Definitia suprafetei utile este preluata in Codul fiscal din Legea locuintei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicata si reprezinta suprafata desfasurata a locuintei, in care nu se ia in considerare suprafata peretilor. In suprafata utila intra toate suprafetele utile ale incaperilor unei locuinte, constand in: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. In suprafata utila nu intra suprafata aferenta logiilor si a balcoanelor, pragurilor golurilor de usi, trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, niselor de radiatoare, spatiilor ocupate de sobe si cazane de baie (se scad 0,50 mp pentru fiecare soba si cazan de baie). Pentru locuintelor duplex nu intra in suprafata utila rampa si palierele.
  • valoarea locuintei, exclusiv T.V.A. sa fie de maxim 380.000 lei;

constructia poate fi locuita ca atare in momentul vanzarii;

    • terenul pe care este construita fiecare locuinta sa fie mai mic de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei.

Intra in politica sociala pentru care se permite aplicarea cotei reduse de 5% doar astfel de locuinte cu o suprafata si valoare limitata.

Faptul ca o locuinta poate fi vanduta cu cota redusa de 5% de catre orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, indiferent de obiectul sau de activitate inscris in statut, poate fi argumentata prin conditiile reglementate la punctul 23 din normele de aplicare ale articolului 140 din Codul fiscal, respectiv de la alineatul 7 la alineatul 10:

      • alineatul(7) conform caruia cota redusa de taxa de 5% prevazuta la art. 140 alin. (2^1) din Codul fiscal se aplica numai pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale si se aplica inclusiv pentru terenul pe care este construita locuinta, in conditiile in care terenul urmeaza regimul constructiei.
      • alineatul (8) conform caruia prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.
      • alineatul (9) conform caruia vanzatorul poate aplica cota de TVA de 5% daca cumparatorul prezinta o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal. Aceasta declaratie se pastreaza de catre vanzator pentru justificarea aplicarii corecte a cotei reduse de TVA de 5%. De asemenea, se face precizarea ca suprafata utila a locuintei, exclusiv anexele gospodaresti si terenul pe care este construita trebuie sa fie inscrise in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat in forma autentica.
      • Alineatul (10) conform caruia vanzatorul poate aplica cota de TVA de 5% numai in situatia in care cumparatorul da o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza cladirea doar cu destinatia de locuinta.

Cele doua declaratii date de catre cumparator in baza alineatul 9 si 10 trebuie pastrate de catre firma dvs. in calitate de vanzator persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA pentru a justifica organelor de inspectie fiscala faptul ca a aplicat corect cota redusa de TVA de 5%.

*********************************************

Constituirea provizioanelor nedeductibile fiscal

economist Marian Ciocarlan

Impozitul pe profit minim datorat si achitat conform OUG 34/2009, in conditiile in care societatea inregistreaza pierdere fiscala, reprezinta cheltuiala cu impozitul pe profit (cont 691)?

 

Da ? corect ? cheltuiala cu impozitul minim se substituie cheltuielii cu impozitul pe profit ? se inregistreaza in contul 691 si are acelasi tratament fiscal, rspectiv reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Cu ocazie inventariereii s-au identificat stocuri de materiale fara miscare (4 ani de la achizitie la data inventarierii). Acestea nu sunt degradate, au utilitate viitoare. Este obligatoriu constituirea provizioanelor nedeductibile fiscal, inclusiv TVA, pentru aceste bunuri? Daca da, cu ce data?

Avand in vedere ca sunt stocuri fara miscare ? de 4 ani ?este obligatorie constituirea provizioanelor (ajustari de valoare privind deprecierea stocurilor) in situatiile:

    • nu mai au utilitate;
    • daca valoarea de piata a acestora este mai mica decat costul de achizite (cu care figureaza in evidenta contabila).

Chiar daca au utilitate viitoare si se vor consuma ? este posibil ca valoarea actuala a acestora (valoarea de piata) sa fie mai mica decat cea cu care ele figureaza in evidenta contabila. Pentru a determina daca este cazul sa se constituie ajustari de valoare (provizioane ? conform Cod fiscal) si pentru a determina cuantumul acestora, Comisia de inventariere trebuie sa efectueze aceste analize (compararea valorii de piata cu costul de achizitie), si sa propuna nivelul ajustrailor care trebuie efectuate.
Conform OMEF 1752 /2005 cu modificarile si completarile ulterioare ? stocurile se prezinta in bilant la valoarea realizabila neta ? care reprezinta valoarea cea mai mica dintre costul de achizitie si valoarea justa deteminata cu ocazia inventarierii acestora. Redam mai jos prevederile punct 134 din OMEF 1752/2005 cu modificarile si completarile ulterioare. ?134. - (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.(2) In intelesul prezentelor reglementari, prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.?
Constituirea ajustarilor de valoare se face la sfarsitul exercitiului financiar (31.12.2009).

Daca se constituie astfel de ajustari de valoare (provizioane)? ele reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit, iar la utilizarea /consumul / vanzarea acestora ? se anuleaza ajustarile efectuate prin reluarea la veniuri ? care reprezinta venituri neimpozabile.

*********************************************

Impozit pe profit datorat

economist Marian Ciocarlan

Societatea X - platitoare de impozit pe profit - are urmatoarea situatie financiara:
1. Cifra de afaceri la 31.12.2008 = 2.164.470 lei
2. La 31.03.2009 inregistreaza impozit pe profit = 1.964 lei
3. La 30.06.2009 inregistreaza profit cumulat de 4.633 lei .S-a inregistrat impozit profit in trimestrul II = 2669, ca diferenta intre 4633 si 1964 lei, intrucat impozitul minim forfetar era = 1433 lei.
Este corect ?
4. La finele trimestrului III 2009, inregistreaza pierdere, respectiv impozitul pe profit cumulat la 30.09.2009 este de 1507 lei. Ce impozit pe profit datoreaza si ce inregistrari contabile se fac?

 

Potrivit art. 34 alin (15) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pentru stabilirea impozitului pe profit, in anul 2009, pentru trimestrul al II-lea se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat in mod corespunzator pentru perioada 1 mai-30 iunie 2009, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent perioadei respective;

Astfel, pentru determinarea impozitului datorat la sfarsitul trimestrului al II-lea se parcurg urmatorii pasi:

  1. Calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;

Impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului II = 4.633 ? 1.964 = 2.669

  1. Incadrarea in transa de venituri totale anuale prevazuta la art. 18 alin. (3) din Codul fiscal in functie de veniturile totale anuale inregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se scad veniturile prevazute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;

Impozitul minim anual corespunzator transei de venituri totale anuale in suma de 2.164.470 lei este in valoare de 8.600 lei

  1. Stabilirea impozitului minim corespunzator transei de venituri totale anuale, pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009;


(8.600 : 12) x 2 = 1.433

  1. Compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim calculat si plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.

Impozit datorat = 2.669

Prin urmare ati determinat si inregistrat corect impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului al II?lea.

In ceea ce priveste impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului al III -lea, potrivit art. 34 alin (15) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se compara impozitul pe profit datorat la sfarsitul trimestrului cu impozitul minim anual, recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 luni si inmultirea cu numarul de luni aferent trimestrului respectiv.Astfel, impozitul minim corespunzator transei de venituri totale anuale, pentru trimestrul al II-lea va fi:

(8.600 : 12) x 3 = 2.150

Intrucat la sfarsitul celui de-al treilea trimestru societatea inregistreaza pierdere fiscala pentru acest trimestru datoreaza impozit minim in suma de 2.150 lei.

Inregistrarea in contabilitate a impozitului pe profit datorat:

691 = 441 2.150
?Cheltuieli cu impozitul pe profit? ?Impozitul pe profit?

*********************************************

Declararea unui import de marfa din Germania

economist Marian Ciocarlan

Primesc marfa din Germania , dar care este gratis. Cum trebuie sa o inregistrez in contabilitate, cum o declar la Intrastat, declaratia 390 si decontul de TVA?

 

Ar fi fost foarte util daca ati fi precizat urmatoarele doua aspecte pentru stabilirea starii de fapt fiscale:

      • in ce baza bunurile respective, au fost acordate gratuit de catre furnizorul din Germania. Se pot acorda gratuit diverse mostre sau diverse bunuri care inlocuiesc bunurile defecte livrate anterior.
      • tipul documentului care a insotit livrarea bunurilor respective, cu exceptia documentului de transport. De exemplu, in situatia in care o firma din Romania livreaza gratuit mostre catre un potential cumparator stabilit pe teritoriul national sau pe teritoriul comunitar, aceasta emite doar un aviz de insotire a marfii pe care inscrie mentiunea "Fara factura". De regula, pentru astfel de situatii, furnizorii stabiliti pe teritoriul comunitar expediaza bunurile cu titlu gratuit, pe baza de factura proforma, fara a le considera livrari intracomunitare de bunuri.


De altfel, chiar prin Codul fiscal la articolul 128 alineatul 8 litera e) se face precizarea ca nu reprezinta livrare acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre fie in cadrul campaniilor promotionale, fie pentru incercarea produselor, fie pentru stimularii vanzarilor.
In situatia in care bunurile au fost acordate pe baza de factura comerciala, firma dvs. este obligata sa recunoasca operatiunea drept o achizitie intracomunitara de bunuri pe care o impoziteaza prin aplicarea regimului de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427.
In mod corespunzator, operatiunea este evidentiata si in jurnalul pentru cumparari si jurnalul pentru vanzari, documente de evidenta fiscala care stau la baza intocmirii decontului de TVA. Daca operatiunea este o achizitie intracomunitara, aceasta se declara la randul 4 si 15 din decontul de TVA si se raporteaza prin declaratia recapitulativa trimestriala cod 390 aferenta perioadei fiscale in care a avut loc achizitia.

Deci, daca furnizorul din Germania a emis factura pe care a inscris mentiunea ?scutit de TVA? , inseamna ca operatiunea este o livrare intracomunitara iar dvs. trebuie sa o tratati ca o achizitie intracomunitara. Acest fapt este reglementat si la punctul 9 din normele metodologice de aplicare ale articolului 130^1 alin. (1) din Codul fiscal conform careia achizitia intracomunitara este definitia "in oglinda" a livrarii intracomunitare de bunuri prevazuta la art. 128 alin. (9) din Codul fiscal, altfel spus: daca in statul membru din care incepe expedierea sau transportul bunurilor are loc o livrare intracomunitara de bunuri (Germania), intr-un alt stat membru (Romania) are loc o achizitie intracomunitara de bunuri.

In situatia in care bunurile au fost expediate ?fara plata? , doar in baza facturii proforma, operatiunea nu se inregistreaza in evidenta fiscala, nu se declara prin decontul de TVA si nu se raporteaza prin declaratia recapitulativa cod 390.
Daca bunurile respective sunt mostre, va recomand definitia mostrelor din prevederile O.M.F.P. nr. 2220/2006 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri (M.Of. nr. 1037 din 28 decembrie 2006). Conform acestui act normativ, mostrele sunt definite drept ? orice articol reprezentand un tip de bun al carui mod de prezentare si cantitate, in cazul bunurilor de acelasi tip sau de aceeasi calitate, exclud orice posibilitate de utilizare a acestuia in alt scop decat cel al obtinerii de comenzi?.

*********************************************

Acordarea tichetelor-cadou

economist Marian Ciocarlan

Societatea noastra a acordat tichete-cadou conform contractului colectiv de munca, intr-o anumita zi din an, in suma de 300 lei pe salariat. Le-am considerat ca fiind cheltuieli sociale. Din punct de vedere al impozitului pe profit, nu ne incadram in deductibilitatea limitata de 2% din fond salarii.
Valoarea acestor cheltuieli cu tichetele am refacturat-o partenerului de afaceri, care, conform contractului incheiat cu firma noastra suporta toate cheltuielile cu salariatii. Am refacturat: (300*25*16%)*19% TVA. Daca am inregistrat venit si am colectat TVA aceste cheltuieli tot nedeductibile raman?
Din punct de vedere al contributiilor, conform pct. 11.2 din HG 1317/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii 193/2006, nu se calculeaza si nu se retin contributii nici pentru salariat si nici pentru angajator.
In ceea ce priveste impozitul pe salarii, pentru ca nu ne incadram la art. 55 pct. 4 alin a, ar trebui retinut impozit pe salarii?
Cei de la Fisc spun ca pentru ca aceste cheltuieli sunt nedeductibile si daca se calculeaza venit din salarii atunci se asimileaza la venituri salariale si trebuie retinute contributii. Adica, pentru ca reprezinta o cheltuiala nedeductibila, nu se ia in calcul la impozitul pe profit, pentru venituri am platit 16% + TVA si trebuie sa retin si toate contributiile?
Prin urmare cum ar trebui sa procedam astfel incat societatea sa plateasca cat mai putin la stat?

 

Avantajele primite de salariati sub forma de tichete cadou reprezinta venituri neimpozabile, conform art. 55 alin.(4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, numai in cazul in care acestea sunt acordate sub forma de cadouri oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

Suma care depaseste aceasta limita, precum si valoarea tichetelor cadou acordate salariatilor cu alte ocazii decat cele mentionate mai sus reprezinta avantaje si se impoziteaza potrivit prevederilor art. 57 din Codul fiscal.
In cazul relatat de dumneavoastra, societatea in cauza a acordat tichete cadou in suma de 300 lei fiecarui salariat astfel ca, in baza dispozitiilor legale sus citate, aceasta suma constituie venit impozabil.

Totodata, cheltuielile cu tichetele cadou se incadreaza in prevederile art. 21 alin.(3) lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, reprezentand cheltuieli sociale deductibile numai daca se incadreaza in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Cheltuielile cu tichetele cadou nu sunt deductibile daca nu se incadreaza in limita cotei de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, fiind lipsit de relevanta faptul ca valoarea tichetelor de masa a fost refacturata clientului.

Astfel, aceasta regula se aplica in toate cazurile inclusiv in situatia in care valoarea tichetelor cadou a fost refacturata de societate.

In concluzie, tichetele cadou acordate in suma de 300 lei fiecarui salariat reprezinta avantaje ce se vor avea in vedere la stabilirea venitului impozabil pentru determinarea impozitului pe venitul din salarii.
Insa, asupra acestora nu se calculeaza si nu se retin contributiile sociale, in conformitate cu dispozitiile pct. 11.2. din In conformitate cu dispozitiile pct. 11.2. din Norma metodologica de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, aprobata prin H.G nr. 1317/2006, asupra sumelor corespunzatoare tichetelor cadou acordate de angajator nu se calculeaza si nu se retin nici pentru salariat, nici pentru angajator contributiile obligatorii de asigurari sociale, prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, contributiile obligatorii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare. Angajatorii nu datoreaza pentru sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate angajatilor nici contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazuta de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare.

****************************

ISSN: 1842-8029

? RENTROP & STRATON ? Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa, arhivata sau transmisa sub nicio forma si prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, inregistrare audio sau video, fara permisiunea in scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionata vreunei persoane fizice sau juridice care actioneaza sau se abtine de la actiuni ca urmare a citirii materialelor publicate in aceasta lucrare.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Revista Romana de Fiscalitate nr. 40, Iunie 2009":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

Comentarii (1)

25-Feb-2012

Nu pot sa am inca o parere din moment ce nu am apucat inca sa citesc nici un numar. Mi s-ar parea interesanta si sper ca este cu noutati legislative.oricum, la noi ritmul este ametitor





Subiectele saptamanii

  • Cum se pot evita problemele generate de o acuzatie de aparenta evaziune fiscala
    • Noul Cod de Procedura Fiscala, intrat in vigoare pe 1 ianuarie 2016, permite "criminalizarea" litigiilor fiscale, adica posibilitatea ca organele fiscale sa considere evaziune fiscala sau frauda fiscala aplicarea unui tratament fiscal diferit fata de cel avut in vedere de organul fiscal. Practica judiciara recenta a organelor de urmarire penala confirma tendinta acestora de a considera ca s-a savarsit o infractiune de evaziune fiscala ori de cate ori regimul fiscal al unei cheltuieli...» citeste mai departe aici

  • Reguli importante actuale privind deductibilitatea amortizarii fiscale
    • Retineti, in primul rand, ca pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. * Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - RNTR 2, aprobate prin...» citeste mai departe aici

  • Se pregatesc noi masuri impotriva evaziunii fiscale
    • Ministrii de Finante din Uniunea Europeana au discutat saptamana aceasta, la Bruxelles, despre combaterea evaziunii fiscale, in special despre masurile de stopare a practicilor prin care societatile exploateaza neconcordantele dintre sistemele fiscale ale statelor membre si cele ale tarilor terte, pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Subiectul va fi si pe agenda presedintiei malteze, pentru a se ajunge la un acord asupra propunerii de directiva. "Apreciem si sustinem propunerea Comisiei...» citeste mai departe aici

  • Infiintare punct de lucru. Ce regim fiscal se aplica si ce procedura urmam?
    • In randurile de mai jos, cazul pe care vi-l propunem azi se refera la o firma cu sediu social intr-un judet care efectueaza import de marfuri in alt judet unde nu are deschis punct de lucru, dar are incheiat un contract de prestari servicii cu o firma specializata in domeniu. Firma asigura efectuarea urmatoarelor servicii: formalitati vamale, descarcare, incarcare in mijloace auto. Toata marfa care se importa in respectiva locatie este livrata la un singur client in baza unui contract de...» citeste mai departe aici

  • Imprumuturi acordate. Aflam de la un auditor financiar cu experienta care sunt implicatiile fiscale!
    • Avem urmatorul exemplu: o persoana fizica, asociat in cadrul unei societati comerciale, imprumuta suma de 175.000 euro pe care ii depune direct in contul unui creditor al societatii imprumutate. In contractul de imprumut se prevede ca durata imprumutului este de 6 ani, iar nivelul dobanzii este de 456.000 euro. Dobanda este foarte mare, ea depaseste cu mult nivelul dobanzii de pe piata. Vom vedea care sunt implicatiile fiscale pentru societate, cat si pentru persoana fizica (asociatul care a...» citeste mai departe aici

  • Romania Competitiva: 18 miliarde de euro pentru atingerea a 44 de obiective
    • Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri a publicat documentul final "Romania Competitiva - un proiect pentru o dezvoltare economica sustenabila 2016 - 2020", care integreaza comentariile si observatiile primite in urma sesiunilor consultative. "Romania competitiva" a inceput ca o initiativa a Guvernului Romaniei, care isi propune, ca printr-un plan de reforme economice pe termen mediu, sa ofere o varianta coerenta de dezvoltare si sa le redea romanilor increderea in...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.