Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza

09-Nov-2016
197

In cel mai nou numar al Revistei de Finante si Contabilitate, subiectul analizat il reprezinta cresterea economica si contributiile bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza, printr-un material intocmit de prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU si dr. Dana Ioana tapu, director Comisia Nationala de Prognoza

Obiectivul general al convergentei reale are la baza si necesitatea asigurarii convergentei teritoriale. Sustenabilitatea cresterii economice si a convergentei in randul tarilor UE implica atat reforme structurale, dar mai ales o contributie echilibrata a regiunilor si sub-regiunilor in functie de potentialul lor pentru dezvoltare nationala. Mai mult, reforma politicii de coeziune are ca scop asigurarea maximizarii contributiei regionale la cresterea economica prin adaptarea asistentei comunitare la nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni si prin canalizarea resurselor spre sectoare cheie ale cresterii. Evolutia economica diferita pe parcursul perioadei de criza, cu precadere in anii revenirii, a fost, de asemenea, o trasatura a dezvoltarii economice teritoriale.

In Romania, unde disparitatile regionale sunt mai pronuntate, efectele crizei au fost chiar mai semnificative. Fenomenul este mai vizibil in regiunile mai putin dezvoltate; structura economica si potentiala a tarilor mai dezvoltate le permite acestora o iesire mai rapida din criza. Concentrarea teritoriala a cresterii economice este reflectata de decalajele intre regiuni. imbunatatirea convergentei reale spre media UE a fost diferita in randul regiunilor, largind decalajele intre acestea. Regiunile cu potential de crestere economica ridicat, care erau mai aproape de media UE in 2007, au avut o dinamica pronuntata a convergentei. Lucrarea subliniaza faptul ca, de asemenea, contributiile judetelor si regiunilor la bugetul national nu este in conformitate cu evolutia activitatii economice. Analiza pentru Romania arata ca din cauza unor factori specifici, contributia regiunilor la veniturile bugetare este influentata de structurile economice.

Analiza corelata a evolutiei veniturilor bugetelor locale si a produsului intern brut de dupa anul 2008 ilustreaza capacitatea limitata de majorare a veniturilor in concordanta cu cresterea economica locala. Printre cauzele obiective amintim: ? impozitele si taxele locale provin de la contribuabili, avand o pondere mai redusa in cresterea economica ? principalele impozite si taxe conditionate de volumul de activitate al societatilor comerciale si salariatilor devin venituri la bugetul de stat: impozitul pe profit, impozitul pe salarii (intr-o anumita proportie), accizele, TVA, CAS etc. ? concentrarea motoarelor de crestere in centrele urbane ? aceasta se coreleaza cu gradul de urbanizare mai redus in unele judete si regiuni, ceea ce face ca sursele de venituri sa fie mai reduse; in asemenea situatii, chiar si comportamentul de consum al populatiei este diferit, fiind satisfacut intr-o proportie sporita prin autoconsum, iar inclinatia spre consum de servicii este mai redusa ? dificultati in delimitarea rezidentei ? regiunile si judetele mai dezvoltate beneficiaza de localizarea marilor intreprinderi, chiar daca acestea au filiale si in alte zone. Produsul intern brut nominal (in preturi curente) a fost in anul 2015 cu 34% peste cel din anul 2010, iar veniturile bugetelor locale au crescut cu 40%.

Prin prisma acestui indicator pot fi evidentiate urmatoarele caracteristici generale manifestate dupa criza economica: ? ponderea veniturilor bugetare locale in PIB-ul nominal este relativ constanta pe ansamblul economiei romanesti, respectiv in jur de 8,5%, ceea ce ar putea releva faptul ca majorarea acestora, in raport cu progresul economic zonal, este limitata; elasticitatea este scazuta si pentru ca nivelul de trai nu a urmat in ultimii ani traiectoria cresterii economice, iar taxele din proprietate si din veniturile lucratorilor individuali nu au urmat trendul de crestere economica; o a doua caracteristica semnificativa se refera la faptul ca regiunile cu o pondere ridicata a veniturilor locale in PIB au inregistrat dupa criza o imbunatatire structurala majora, de peste un punct procentual, ceea ce pare ca ar contrazice caracterul limitat al corelatiei venituri locale – crestere economica; regiunea Nord – Est si-a majorat ponderea veniturilor locale in PIB-ul regiunii de la 11,1% in anul 2008 la 12,0% in anul 2015, in conditiile in care in anul 2012 ponderea a fost de 10,6%; regiunile dezvoltate au o pondere redusa a veniturilor locale in PIB: regiunea Vest a avut in anul 2015 o pondere de 8,6% fata de 7,5% in anul 2010 (cu circa un punct procentual sub media nationala la nivelul anului 2010); regiunea Bucuresti – Ilfov a avut in anul 2015 o pondere de 5%; regiunile dezvoltate au facut fata mai usor crizei economice: regiunea Bucuresti – Ilfov inregistra in anul 2010 o pondere a veniturilor locale in PIB de 6,1% fata de 5,8% in anul 2008; regiunea Vest si-a mentinut ponderea la 7,5%; veniturile bugetare locale din cele doua regiuni reprezinta peste 25% din totalul veniturilor locale din economie; aceste regiuni sunt singurele care au un produs intern brut pe locuitor peste media nationala. Ca si in cazul activitatii economice, decalajele cu privire la corelatia dintre dezvoltare si dinamica veniturilor bugetare sunt mai pronuntate la nivel judetean. Evolutia la nivel judetean, in perioada 2009-2015, arata o anumita decuplare a dinamicii veniturilor de dinamica produsului intern brut. in general, in judetele cu cresteri mai mari a valorii nominale a PIB, progresul veniturilor locale a fost inferior, chiar cu ritmuri medii mai mici cu doua puncte procentuale.

Proceduri contabile pentru societati comerciale 2017
Proceduri contabile pentru societati comerciale 2017
Vezi detalii
PFA. II. IF. Noua forma de organizare in 2017
PFA. II. IF. Noua forma de organizare in 2017
Vezi detalii
Regimul fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Regimul fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Vezi detalii

Una din explicatii este data de structura economica specifica fiecarui judet, corelat cu fiscalitatea diferita. Spre exemplu, in agricultura si constructii fiscalitatea este mult mai redusa decat in cazul industriei: veniturile din agricultura ale gospodariilor nu sunt fiscalizate. De asemenea, in constructii exista un puternic sector informal, nefiscalizat. O structurare a judetelor dupa activitatile preponderente arata ca judetele industriale genereaza mai multe venituri pentru bugetele locale: 
Cele 8 judete industriale, cu o pondere mai mare de 30% a valorii adaugate brute din industrie in produsul intern brut genereaza circa 18% din veniturile bugetelor locale; in timp ce, cele 8 judete agricole, cu o pondere a valorii adaugate brute din agricultura in produsul intern brut mai mare de 10%, furnizeaza doar 11% din veniturile bugetelor locale.

Puteti citi integral Revista de Finante si Contabilitate AICI.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017

Atentie contabili!

Taxe si Impozite modificate in 2017
Noul Cod Fiscal a adus modificari majore!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • 28 februarie e ultima zi de depunere pentru mai multe obligatii fiscale. Se depune si D 394
    • Va reamintim ca pana marti, 28 februarie 2017, trebuie depuse, dupa caz, la unitatile fiscale, urmatoarele: - Declaratia informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit pentru anul precedent - formularul 205 - Declaratia informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe beneficiari de venit nerezidenti - formularul 207 - Declaratia informativa privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul...» citeste mai departe aici

  • Calendar ANAF: Ce formulare se depun in martie 2017?
    • Regasiti mai jos principalele obligatii declarative si de plata cu termen in luna martie 2017. Acestea sunt formularele pe care trebuie sa le depuneti la organul fiscal competent, dupa caz, la termenele limita precizate mai jos, in luna martie 2017 si in privinta platilor pe care trebuie sa le efectuati, dupa caz, pana la data de 27 martie 2017. I. Obligatii declarative 30 zile de la data infiintarii/ data eliberarii actului legal de functionare/ data inceperii activitatii/ data eliberarii...» citeste mai departe aici

  • 15 martie 2017: Termen pentru depunerea formularului 204 de catre asocierile fara personalitate juridica
    • Va informam ca miercuri, 15 martie 2017, este termenul-limita pentru depunerea declaratiei anuale de venit aferente anului 2016 pentru asocieri (formularul 204), cu exceptia celor care realizeaza venituri din activitati agricole impuse pe baza normelor de venit. Cine depune declaratia Declaratia 204 se completeaza si se depune in cazul asocierilor fara personalitate juridica, constituite intre persoane fizice care realizeaza venituri din activitati independente - activitati de productie, comert,...» citeste mai departe aici

  • Platile anticipate la impozitul pe venit si contributiile sociale aferente Trim. I din 2017. Data-limita e la 27 martie
    • Informam contribuabilii - persoane fizice ca, in conformitate cu prevederile art. 74, ale art. 151 si ale art. 174 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, contributii de asigurari sociale si contributii de asigurari sociale de sanatate, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa. Platile anticipate aferente...» citeste mai departe aici

  • Nu ai inca Gestiunea in cloud? Mai gandeste-te! 37 de motive ca sa folosesti aplicatia Smart Bill
    • Dragi contabili, cu siguranta cunoasteti deja aplicatia Smart Bill. Daca nu o folositi in mod direct, unul dintre colegii sau cunoscutii dvs. o foloseste cu siguranta. De aceea am decis sa va prezentam sucint cele mai importante facilitati ale aplicatiei de gestiune, facturare si contabilitate primara. Gestiunea - elementul cheie Puncte forte - Iti permite sa lucrezi atat cu gestiuni cantitativ-valorice, cat si cu cele global -valorice; - Rezolva toate problemele legate de stocuri: modalitatile...» citeste mai departe aici

  • Franciza stat strain. Cand trebuie sa retinem impozit pe venituri nerezidenti?
    • In randurile de mai jos, analiza noastra are ca subiect o societate din Romania care inchiriaza imprimante si care plateste franciza catre o firma straina. Vom vedea daca societatea romana trebuie sa retina impozit pe venituri nerezidenti, cu mentiunea ca exista conventie intre cele doua tari. Redeventele obtinute de la un rezident constituie venituri impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate, in conformitate cu prevederile art. 223...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.