Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Taxele de mediu ? stimulente sau masura prohibitiva? - apr. 2008

06-Iun-2008
6533

Florian Marcel Nuta
Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza?, Iasi


?Taxele verzi? par a fi solutia preferata in reglarea impactului de mediu al activitatii umane. Conform teoriei pigouviene, poluatorul plateste. Nuanta de la un sistem la altul se refera la modul in care autoritatile aleg sa aseze acest tip de prelevare fiscala.

Unele autoritati utilizeaza o pozitie de forta, de unde impun cote de poluare sau taxe pentru reglementarea tehnologiilor end-of-pipe, iar altele prevad stimulente fiscale pentru indeplinirea unor deziderate de mediu.

A. Abordari ale taxelor de mediu

Conform strategiilor consacrate de gestiune a mediului, exista doua abordari esentiale: tehnologia end-of-pipe ? care mizeaza pe reparatiile de mediu, si tehnologiile ecologice ? care activeaza in amonte si au ca principal scop prevenirea.

Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Manualul de Inventariere. Societati Comerciale. PFA. ONG
Vezi detalii
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili
Vezi detalii
Ghid practic Excel
Ghid practic Excel
Vezi detalii

Corespunzator acestor doua abordari, pot fi structurate si cele doua modalitati de tratare fiscala: taxele prohibitive de mediu si stimulentele fiscale de mediu. Pentru o entitate dezinteresata de performanta sa de mediu si care nu are implementat un sistem de contabilitate de mediu functional, taxa de mediu prohibitiva devine aproape inertial permisiva.

Se creeaza un reflex conditionat fiscal de a plati pentru a polua si in acest mod taxa isi pierde treptat din insemnatate. O astfel de taxa ramane fara personalitate si nu mai indeplineste scopul reglator pentru care a fost impusa.

In cel de-al doilea caz, un stimulent fiscal apare sub forma unei conditionari de poluare sau de protectie a mediului. Intreprinderea vizata se va comporta in sensul indeplinirii pragului de poluare corespunzator stimulentului fiscal. Exista si aici capcane de comportament.

Daca intreprinderea va constata ca nu reuseste sa indeplineasca conditia stimulentului, se va indrepta catre taxele de mediu prohibitive, preferand in cele din urma sa polueze mai mult si sa plateasca ?taxe verzi?. De aceea este necesara o corelare a celor doua abordari si o combinare a acestora in cadrul aceluiasi sistem fiscal.

Un alt pericol al necorelarii taxelor de mediu cu situatia economica este continut in lipsa identificarii specifice a costurilor de productie. Intr-o asemenea situatie, taxele si impozitele de mediu devin costuri ale exercitiului fara sa beneficieze de o tratare financiara si contabila diferentiata.

Fara a fi exact identificate, ele nu mai au rol educativ si de constientizare a decidentului strategic si raman doar ca adaos de cost.

B. Inregistrarea separata a costurilor de mediu

Unul dintre avantajele calcularii separate a costurilor de mediu se refera la neafectarea sistemului existent de contabilitate de gestiune. Aceasta abordare are si deficiente pentru ca nu se adapteaza usor la evidentierea tehnologiilor integrate (sisteme de productie noi care realizeaza mai putine deseuri etc.) sau a costurilor implicate de situatiile in care protectia mediului este neglijata.

Aceasta metoda inregistreaza doar daca este special indreptata spre astfel de costuri care decurg din regulamente de mediu. Desi costurile de mediu pot fi alocate pe centre de cost si obiective, protectia mediului nu este integrata in sistemul de contabilitate de gestiune si astfel nu exista o reprezentare clara asupra modului in care trebuie tratate costurile tehnologiilor integrate si de protectie a mediului.

Metoda inregistrarii separate este utilizata si dezvoltata inca, spre exemplu, in Japonia, unde s-au emis Guidelines for Introducing an Environmental Accounting System EAS (Linii directoare pentru introducerea unui sistem de contabilitate a mediului), in colaborare, de catre Agentia de mediu a Japoniei (JEA), institut de cercetare si mediul de afaceri. Scopul este realizarea calculatiei unor rate de eficienta pentru firmele japoneze, bazate pe informatii financiare si fizice asupra impactului de mediu.1

Pe termen lung, JEA spera sa obtina standardizarea informatiilor obtinute de la toate intreprinderile care raporteaza si pentru asta pune la dispozitia tuturor un software gratuit care asista procesul de inregistrare a costurilor de mediu si pe cel de raportare a informatiilor catre JEA.

Contabilitatea de gestiune a costului total de mediu

Costul total este o metoda conventionala de contabilitate care urmareste costurile directe si aloca costurile indirecte asupra produsului, liniei de productie, proceselor si activitatilor. IFAC considera costul total si contabilitatea costurilor de mediu ca identificarea, evaluarea si alocarea costurilor conventionale, de mediu si sociale pe procese, produse, activitati si bugete.2

Elementul-cheie al acestei definiri este acela ca nu se poate obtine o identificare directa a costurilor de mediu si ca ele trebuie alocate. Estimarea costurilor viitoare, in special al celor de mediu, este importanta. Exista o abordare a costurilor ce tin de riscuri de mediu bazata pe costul total.

Dincolo de costul direct de mediu, costul angajamentelor de mediu este inclus in aceasta abordare. Extinderea viziunii are la baza faptul ca o mare parte a costurilor de mediu apar nu ca rezultat al activitatilor de protectie a mediului, ci din cauze legale, ca urmare a regulamentelor de mediu.

In mod traditional, costurile totale sunt dominanta contabilitatii costurilor in general. De exemplu, in Australia, metoda costurilor directe nu este recunoscuta in contabilitatea financiara si de aceea sistemele de contabilitate de gestiune din acea tara tind sa o ignore ca metoda.3

Printre imperfectiunile costurilor totale se afla faptul ca protectia mediului este in general privita mai degraba ca un cost al intreprinderii decat ca oportunitate. Informatia despre costul de poluare opozabil unor procese si produse de obicei nu este considerata folositoare, deoarece din tehnologiile end-of-pipe (procesele sau activitatile care vizeaza eliminarea si transformarea deseurilor create de un proces de productie; spre deosebire de acestea, tehnologiile curate vizeaza eliminarea cauzelor si surselor de poluare) decurg costuri fixe independente de nivelul productiei si astfel costurile tehnologiei end-of-pipe pe produs fluctueaza puternic, in functie de capacitatea de utilizare.

Alocarea costurilor fixe pe unitate de produs poate constitui o procedura gresita in contabilitatea de gestiune in anumite situatii.

De exemplu, atunci cand costurile de mediu sunt tratate precum cheltuielile indirecte pentru a fi alocate, se reduce transparenta evidentierii lor atat de necesara pentru implementarea gestiunii eficiente a costurilor de mediu.

Considerarea protectiei mediului ca factor aducator de costuri conduce la o atitudine negativa in privinta prevenirii poluarii. Mai mult, costul de oportunitate atras de neglijarea protectiei mediului nu este luat in calcul.

Astfel, in privinta imposibilitatii luarii unor decizii corecte pe baza sa, contabilitatea costului total poate fi criticata pentru ca nu reuseste sa identifice costurile legate individual de procese si produse.

Costul de mediu direct

Principalul avantaj al acestei abordari este posibilitatea de a identifica costurile de mediu pe produs pe baza unor relatii de cauzalitate fundamentate economic. Costul direct permite costurilor fixe si variabile sa fie tratate separat si astfel informatia contabila este relevanta atat pe termen scurt, cat si lung.

Schreiner propune o abordare multi-faza a costului direct de mediu prin identificarea centrelor de costuri de mediu, fapt ce permite localizarea potentialului de economisiri din protectia mediului, luandu-se in calcul totodata costurile materiale si de energie.4

Este astfel propus un sistem caretrece informatia de la tipurile de cost, prin contabilitatea centrelor de cost, pana in contabilitatea costurilor dupa obiective, internalizand astfel si efectele externe.

Principalul aspect avut in vedere de abordarea costului direct este sa se poata realiza o separare corecta a costurilor de mediu de celelalte categorii de costuri. Acest lucru nu a fost explicat pana in prezent de niciun specialist. Contabilitatea clasica a fost si ea tinta criticilor pentru ca este orientata pe costurile trecute, si mai putin sau deloc pe costurile prezente sau viitoare.5

Abordarea costurilor de mediu pe procese

Punctul general de vedere este ca abordarile conventionale (costul total si costul direct) sunt prea limitate din moment ce inteleg protectia mediului ca pe un factor cauzator de costuri si atat. Mai mult, aceste abordari tind mai degraba sa promoveze activitati adiacente de protectia mediului decat sa integreze activitati bazate pe tehnologii de productie curate.

Contabilitatea costurilor de mediu trebuie sa se indrepte in doua directii. In primul rand, este necesara includerea in analiza a fazelor de inceput (upstream) si de final (downstream) ale procesului de productie. In al doilea rand, este necesara incorporarea acelor costuri de mediu care apar in timpul fazelor de productie si desfacere a produselor.

Extinderea contabilitatii de mediu la un asa nivel incat sa acopere ciclul de viata va pune accentul pe beneficiile consumatorului si pe concurenta. Deci, urmatorul pas logic este acela de a dezvolta noi metode de analiza a costurilor pe activitati, pe procese si, de asemenea, abordari ale costului pe
tinte de mediu.

Unul dintre principalele avantaje ale evaluarii costului de mediu pe activitate sau proces este acela al integrarii contabilitatii de mediu in cadrul procesului strategic de gestiune a afacerii si al conectarii sale cu obiectivele si activitatile generale.

C. Concluzii

Se pot distinge cateva elemente de care trebuie tinut seama in privinta taxelor de mediu:

● intreprinderile dintr-un anumit sector de activitate nu vor fi afectate in acelasi fel de taxele de mediu, deoarece ele utilizeaza combinatii diferite de factori de productie si au diferite profiluri de emisii poluante;

● trebuie tinut cont de conditiile de piata si de structura pietelor, pentru ca la un moment dat o sarcina fiscala de mediu se poate transmite si isi poate multiplica efectele economice asupra mai multor elemente de pe acea piata, fara a induce neaparat si un efect pozitiv de mediu asupra lor;

● este de luat in considerare si regiunea economica in intregul sau, si nu doar tara ca unitate administrativa. Daca o politica fiscala este aplicata la nivel de regiune, efectele asupra avantajului comparativ nu vor fi aceleasi. Daca o tara taxeaza excesiv in comparatie cu o alta, in cadrul aceleiasi regiuni economice, agentii economici taxati excesiv isi vor reduce activitatea din imposibilitatea de a mai concura pe piata comuna cu cei taxati mai putin.

Intr-un raport al OECD6 au fost identificate 375 de impozite de mediu si 250 de alte taxe si tarife. Totusi, 90% din incasarile la buget au reprezentat taxe si impozite legate de utilizarea de combustibili fosili. Avand in vedere acest fapt, o importanta parte a sarcinii fiscale a fost transferata asupra comsumatorilor individuali si casnici.

Referinte bibliografice:
1. JEA, Developing an Environmental Accounting System. Year 2000 Report, Environment Agency, Tokyo, 2000

2. IFAC, Environmental Management in Organizations. The Role of Management Accounting, Financial and Management Accounting Committee of the International Federation of Accountants, New York, 1998

3. Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (in volumul, Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005

4. Schreiner, M., Umweltmanagement in 22 Lektionen. Ein ?konomischer Weg in eine ?kologische Wirtschaft. Wiesbaden: Gabler, 1988

5. OECD report, The Political Economy of Environmentally Related Taxes, OECD Publishing, June 2006

Note
1 JEA, Developing an Environmental Accounting System. Year 2000 Report, Environment Agency, Tokyo, 2000


2 IFAC, Environmental Management in Organizations. The Role of Management Accounting, Financial and Management Accounting Committee of the International Federation of Accountants, New York, 1998


3 Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (n volumul Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005


4 Schreiner, M., Umweltmanagement in 22 Lektionen. Ein ?konomischer Weg in eine ?kologische Wirtschaft. Wiesbaden: Gabler, 1988


5 Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (n volumul Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005


6 OECD report, The Political Economy of Environmentally Related Taxes, July 2006


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Taxele de mediu ? stimulente sau masura prohibitiva? - apr. 2008":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016

Atentie contabili!

"Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilo!

Abonati-va GRATUIT si descarcati Raportul Special



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • 32 documente oficiale ANAF vor fi trimise electronic
    • Va informam ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a aprobat ordinul nr. 3097/2016 pentru aplicarea prevederilor art. 46 alin. (8) si ale art. 47 alin. (9) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, potrivit caruia 32 de acte administrative si fiscale emise de Fisc pot fi primite de contribuabili prin e-mail, fax sau printr-o alta platforma online. De luni, 5 decembrie, contribualilii pot primi de la Fisc documente si in varianta electronica sau pe fax....» citeste mai departe aici

  • Comert cu ridicata. Ce documente solicita ANAF la un control inopinat?
    • Va prezentam mai jos principalele documente solicitate in timpul controlului operativ si inopinat, desfasurat la contribuabilii din domeniul comertului cu ridicata. Avem astfel urmatoarele documente care trebuie prezentate OBLIGATORIU: 1. Atestat pentru distribuitie si comercializare angro de bauturi alcoolice si/sau tutun prelucrat (daca este cazul) 2. Documente care atesta provenienta marfurilor si de evidenta gestionara, care pot fi: - facturi/facturi externe (invoice) - avize de insotite a...» citeste mai departe aici

  • Scutirea de la plata a impozitului pe profitul reinvestit. Cum procedam pentru a beneficia de facilitate?
    • In cazul urmator, societatea (platitoare de impozit profit trimestrial pe baza de calcule efective) are profit contabil si fiscal in primele 3 trimestre cumulat in suma de 1.000.000 lei. Nu a facut investitii in primele 3 trimestre si a inregistrat impozit profit in suma de 160.000 lei. Trimestrul IV luat separat se incheie pe zero profit sau pierdere atat brut cat si fiscal. In trimestrul IV se achizitioneaza si se pune in functiune un utilaj de 50.000 lei. Stabilim daca firma beneficiaza de...» citeste mai departe aici

  • Noul Regulament General de Protectia Datelor si modificarile valabile din 2018
    • La inceputul anului in curs au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cele doua acte normative care compun pachetul legislativ privind protectia datelor la nivelul Uniunii Europene: - Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor), - Directiva (UE) 2016/680 referitoare la...» citeste mai departe aici

  • Cerinte in materie de informare pentru alte contracte decat contractele in afara spatiilor comerciale si contractele la distanta
    • Redam, in conformitate cu Ordonanta de urgenta nr. 34/2014 - OUG 34/2014 - privind drepturile consumatorilor in cadrul contractelor incheiate cu profesionistii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cerintele in materie de informare pentru alte contracte decat contractele in afara spatiilor comerciale si contractele la distanta: (1) Inainte ca un contract, altul decat un contract la distanta sau un contract in afara spatiilor comerciale, sau orice oferta similara sa...» citeste mai departe aici

  • Surplus realizat din rezerve din reevaluare si acoperirea pierderilor contabile. Cum procedam?
    • In analiza urmatoare, la data de 31.12.2014 societatea prezinta: - pierdere contabila neta din anii precedenti in suma de 500.000 lei (cont 1171); - rezultat reportat (pierdere) provenit din corectarea erorilor contabile in suma de 10.000 lei, - pierdere exercitiu curent 300.000 lei (cont 121), - rezultat reportat reprezentand surplus realizat din rezerve din reevaluare (cont 1175) in suma de 60.000 lei. Avand in vedere prevederile OMFP 1802/2014 pct. 109 alin. 1 si alin. 2, stabilim daca poate...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Noul Cod Fiscal 2016!! Modificari in ceea ce priveste Impozitul pe Profit, Impozitul pe Venit si TVA-ul!

Cititi modificarile in vigoare de la 1 ianuarie, analizele si sfaturile specialistilor

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Noul Cod Fiscal: Impozite si taxe modificate in 2016"!


2007 - 2015 RENTROP & STRATON. All rights reserved.