Ascensiunea fiscala a avantajelor in natura

Este binecunoscut faptul ca peste tot in lume exista o permanenta disputa intre companii si Administratia fiscala avand ca miza slabiciunile legislatiei fiscale care permit legal diminuarea presiunii fiscale. Primele, beneficiind de resurse si de flexibilitate, incearca sa isi diminueze obligatiile fiscale, iar Administratia, avand de partea sa posibilitatea ajustarii legislatiei, sa blocheze eventualele brese in sistemul de impozitare.

Asa cum s-a intamplat si in cazul altor brese in legislatia fiscala, odata identificate de catre Administratia fiscala au fost luate rapid masuri de eliminare. Aceeasi situatie pare sa se intample si in zona avantajelor acordate persoanelor fizice, sistemul avantajelor reprezentand o zona extrem de delicata. Este neindoielnic faptul ca prin modificarile intervenite in legislatia in materie de impozit pe venit o asemenea bresa a fost treptat inchisa.

Impozitarea avantajelor la nivelul salariatului este in vigoare inca de la aplicarea pentru prima data a impozitului pe venit din anul 2000. Dificultatile in abordarea veniturilor constand in avantaje au pornit de la complexitatea modului de determinare a acestora. La inceputurile sale, legislatia in materie de impozitare a veniturilor persoanelor fizice definea avantajele in natura ca fiind acele beneficii personale acordate de diverse persoane sau entitati incercand sa disipeze sfera lor de cuprindere catre toate categoriile de venituri, idee sustinuta si de pozitia articolului de reglementare in cuprinsul actului normativ.

Insasi sfera de cuprindere s-a conturat abia odata cu intrarea in vigoare a Codului fiscal, situand avantajele in categoria veniturilor din salarii, si nu printre regulile comune pentru toate categoriile de venituri.

Alaturi de nivelul salariului de baza, primele acordate din fondul de participare la profit, concediu de odihna anual, formarea profesionala s.a., avantajele in natura - acordarea unei masini din patrimoniul afacerii, plata unor asigurari medicale, prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Craciun, de Pasti, de 8 martie, de 1 Iunie, au devenit parte a procedurii de negociere a pachetului salarial.

Aceasta procedura presupune nu numai stabilirea cuantumului acestuia, ci si a tuturor elementelor care fac parte din ceea ce tot mai frecvent se numeste pachet salarial. Desi cuprinse in categoria veniturilor din salarii, sfera avantajelor este cu mult mai intinsa, cuprinzand de la dreptul salariatului de a dobandi actiuni la societatea in care isi desfasoara activitatea la un pret preferential si pana la sistemul asigurarilor unde primele sunt platite de catre angajator, iar beneficiarul fiind salariatul.

Ne vom folosi de exemplul asigurarilor pentru a prezenta evolutia in timp a fiscalitatii avantajelor in natura. Bresa din reglementarile de la vremea respectiva s-a conturat in jurul principiului de neimpozitare a sumelor ce reprezentau avantaje la nivelul persoanei fizice beneficiare in conditiile in care erau considerate cheltuieli nedeductibile pentru entitatea care le acorda.

In fapt prin acea formulare, se incerca inlaturarea unei dublei impozitari prin impozitarea la nivelul entitatii. Astfel, era de fapt ocolita impozitarea mai apasatoare la nivelul persoanei fizice. Pe fondul acestor prevederi s-a construit un sistem de acordare de avantaje cu precadere in sistemul asigurarilor. Mecanismul consta in suportarea de catre angajator a primelor de asigurare cu titlu expres de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, in timp ce pentru beneficiar (salariatul) veniturile erau neimpozabile in baza principiului enuntat.

In plus, beneficiarul putea obtine prin rascumparari o componenta salariala neimpozabila. Asadar, intreaga constructie avea la baza caracterul de cheltuiala nedeductibila la nivelul platitorului primelor de asigurare pe care acesta si-o insusea.

In prezent, problema avantajelor in natura, in general, si in special pentru cele reprezentand contravaloarea primelor de asigurare, a fost solutionata, rationamentul privind impozitarea pornind de data aceasta de la nivelul persoanei fizice.

Este cert ca, la nivelul persoanei fizice, avantajele vor fi impozabile. intelegem prin avantaje acele bunuri, servicii sau orice alte beneficii in bani sau in natura, acordate de angajator si care nu au legatura cu indeplinirea sarcinilor de serviciu sau reflecta o folosinta in interes personal.

Potrivit prevederilor Titlului III - Impozit pe venit din Codul fiscal, exista doua abordari in ceea ce priveste tratamentul fiscal al avantajelor:
- cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care este acordat avantajul, in cazul in care beneficiarul este salariatul; avantajul este considerat un venit din salarii si este impozitat cu 16% alaturi de celelalte drepturi primite in luna respectiva;
- impozitare finala ca un venit din alte surse, in cazul in care beneficiarul este o persoana fizica cu care suportatorul venitului nu are o relatie contractuala de munca, un pensionar, fost salariat; avantajul este considerat un venit din alte surse si se impoziteaza cu 16%, cota aplicata la venitul brut.

Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angajatilor, care vor fi impozabile prin cumulare cu salariul, putand imbraca si urmatoarele forme:
- folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii in interes personal;
- acordarea de produse alimentare, cazare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica, si altele, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
- imprumuturi nerambursabile;
- abonamente de radio si televiziune, abonamente de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice inclusiv cartele telefonice, in scop personal;
- anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;
- permise de calatorie pe diverse mijloace de transport, folosite in scopul personal;
- cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor acordate salariatilor cu diverse ocazii in limita de 150 lei pentru fiecare eveniment si persoana beneficiara; cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei;
- tichete cadou acordate potrivit legii;
- locuinta folosita in scop personal si a cheltuielilor conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor aferente locuintei de serviciu;
- contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie.