ASF Romania: Fondurile de Pensii din Romania nu pot fi nationalizate

Misu Negritoiu, presedintele Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), a explicat printr-un comunicat oficial ca fondurile de pensii obligatorii administrate privat (Pilonul II) sunt in totalitate alimentate din alocatii de la stat, dar ca aceste alocatii, odata transferate catre fonduri in numele cetatenilor romani beneficiari, devin active in proprietate privata si ele nu mai pot fi retrase sau nationalizate (confiscate), potrivit Constitutiei.

Totoda, in acelasi comunicat, citat de Agerpres, se mentioneaza ca, in afara Fondului de Pensii de stat (Pilonul I), in Romania exista doua alte tipuri de fonduri de pensii "private": Fondurile de Pensii obligatorii, constituite din alocatii de la bugetul de stat, dar administrate privat (Pilonul II) si Fondurile de Pensii facultative, alimentate din contributii individuale si administrate privat (Pilonul III), ambele infiintate prin Legi organice in 2004, respectiv 2006. Fondurile din Pilonul III sunt complet private, comparabile cu fondurile de investitii din piata de capital, dar reglementate mai prudent prin lege speciala, avand in vedere obiectivul lor final, de completare a pensiei cetatenilor, si durata lor mai lunga (participatiile nu pot fi valorificate decat la termen). Ca orice active in proprietate privata, contributiile individuale la aceste fonduri nu pot fi nationalizate, se arata in comunicat.

De asemenea, de retinut ca Parlamentul si, respectiv, Guvernul au in competenta lor sa majoreze sau sa micsoreze alocatiile bugetare viitoare, fara sa afecteze in niciun fel contributiile trecute. si, eventual, mai pot sa schimbe, prin lege, administrarea privata in administrare de stat, ceea ce nu inseamna "nationalizare". Schimbarea administratorului nu afecteaza drepturile pe care cetatenii le au in Fondurile din Pilonul II. Poate sa afecteze numai eventualele castiguri suplimentare din randamente, avand in vedere ca fondurile administrate privat se plaseaza in active financiare purtatoare de dobanzi, cupoane sau castiguri de capital, pe cand fondurile administrate de stat nu sunt purtatoare de dobanzi, apreciaza ASF.

Politicul are competenta si autoritatea sa hotarasca cresterea mai accelerata sau mai lenta a capitalizarii fondurilor de pensii din Pilonul II sau/si modificarea cadrului juridic de functionare si reglementare, aminteste aceeasi sursa.

Astfel, Supravegherea functionarii si stabilitatii pietei fondurilor de pensii private sau administrate privat este conferita prin lege Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF), dar dupa ce aceste fonduri au fost constituite si capitalizate, potrivit politicilor de pensii stabilite prin lege. ASF nu are competente la formularea sau discutarea publica a politicilor de pensii, inclusiv a pensiilor private. Totusi, potrivit legii de organizare, ASF trebuie sa fie consultata in toate cazurile cand sunt luate decizii politice pe domeniile pe care le supravegheaza. si acest lucru se intampla, de regula. Nu au existat recent niciun fel de consultari, dezbateri, initiative sau opinii, formale sau informale, cu privire la schimbarea de vreun fel a statutului legal al fondurilor de pensii, in general, sau al fondurilor din Pilonul II, administrate privat, in particular.

Cartea verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Booking & Airbnb Obligatii fiscale pentru persoane fizice

Vreau acest produs →

Cartea Verde a impozitului pe profit

Vreau acest produs →

Fondurile de Pensii din Pilonul II au ajuns, la sfarsitul anului 2016, la 31,5 miliarde lei (aproximativ sapte miliarde euro), din care 65% sunt investite in titluri de stat, adica finanteaza deficitul bugetar. Chiar daca, in extremis, aceste fonduri ar fi consolidate cu fondul de pensii de stat si administrate public, aceste fonduri nu pot fi folosite decat prin valorificarea (vanzarea) activelor financiare pe care le au in portofoliu. Ori statul nu poate valorifica titlurile de stat, decat daca le rascumpara, ceea ce ar insemna alocatii bugetare echivalente, adica o majorare a deficitului bugetar, se arata in comunicat.

Singurul avantaj este ca reduce nivelul datoriei publice cu valoarea titlurilor de stat detinute de fonduri, ceea ce este irelevant pentru Romania, unde datoria publica este de circa 40% din PIB, considera ASF. Acesta a fost insa un argument pentru alte tari, care au procedat la transformarea administrarii fondurilor din privat in public (ex. Polonia), intrucat aveau nevoie sa reduca nivelul datoriei publice sub 60%, pentru a se incadra in criteriile prevazute in tratatul de la Maastricht al Uniunii Europene.