Bonurile fiscale emise de casele de marcat. Cum facem inregistrarile bonurilor in contabilitate in situatii diverse?

In analiza de mai jos, dam ca exemplu trei situatii diferite referitoare la emiterea bonurilor fiscale si justificarea unor cheltuieli in contabilitate. Raspundem astfel intrebarilor de mai jos care vizeaza situatii distincte.

1. Este corect sa inregistram in contabilitate bonurile fiscale fara RO si pentru care nu sunt emise facturi de catre parteneri?
6xx =4 01
sau
6xx = 401
4426 = 401
concomitent

Controalele fiscului Inspectia fiscala si controlul antifrauda

Vezi AICI detalii

Revista Romana de Contabilitate si Monografii Contabile - abonament pe 12 editii

Vezi AICI detalii

Cheltuieli deductibile si nedeductibile Ghid practic

Vezi AICI detalii

2. Care este baza legala care precizeaza ca bonul fiscal atesta doar efectuarea platii, iar justificarea cheltuielilor atesta intrarea in gestiune a acestora? Sunt folosite documente precum: NIR, decont de cheltuieli etc.? In noul Cod fiscal nu mai este preluata fosta mentiune de la lit. f) al art. 21 alin (4).

3. Daca avem un bon fiscal fara factura, dar platit cu cardul (evidentierea platii apare in extrasul de cont) cum se mai ataseaza sau evidentiaza in decont de cheltuieli sau ordin de deplasare? Deconturile de cheltuieli se reintroduc in programul Saga pentru a nu denatura situatia operativa a tertilor.

1) Bonul fiscal nu este un document eligibil pentru a se inregistra TVA deductibila.
TVA deductibila - care poate fi apoi dedusa - se inregistreaza doar pe baza documentelor fiscale, si anume factura si / sau factura simplificata.

Ca urmare, inregistrarea corecta pe baza bonului fiscal fara RO este urmatoarea:
6xx / 3xx = 401 / 542 cu suma integrala, inclusiv TVA.

2) + 3)
Povestea bonurilor fiscale - ca documente justificative pentru inregistrarea cheltuielilor - este urmatoarea:

Intr-un Monitor Oficial din 23 noiembrie 2005 s-a publicat Ordinul nr. 1714 din 14 noiembrie 2005 privind aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, in care, la art. 1 alin, (2) se prevede urmatoarele:

"(2) Bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale vor fi folosite incepand cu data de 1 ianuarie 2006 numai ca documente de inregistrare a platilor in Registrul de casa. Fac exceptie de la aceasta regula, in sensul ca stau la baza inregistrarilor in contabilitate a cheltuielilor, urmatoarele documente:

La alin. 3) se mentioneaza:

(3) Pentru inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor, agentii economici vor solicita furnizorilor de bunuri sau de servicii sa emita factura fiscala in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, factura, alte documente specifice aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, emise in baza Hotararii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, factura fiscala pentru material lemnos sau bonul de vanzare fiscala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 427/2004 pentru aprobarea Normelor privind circulatia materialelor lemnoase si controlul circulatiei acestora si al instalatiilor de transformat lemn rotund, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa caz."

De aici rezulta ca, incepand cu data de 01 ianuarie 2006, bunurile fiscale emise de casele de marcat se utilizeaza doar ca document justificativ pentru evidentierea platii, nu si a intrarii in gestiune a serviciilor, bunurilor achizitionate pe baza acestora.

Acest ordin - dupa cum reiese si din titlul sau - este emis pentru aplicarea HG nr. 831/1997.

Dar, la data de 20 februarie 2009, HG nr. 831/1997 a fost abrogata prin HG 105/2009, care are un articol unic in care se arata:

"Se abroga Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997, cu modificarile ulterioare."

Abrogarea HG 831/1997 presupune abrogarea tuturor ordinelor si normelor emise pentru aplicarea acestei hotarari. Ca urmare, prin HG 105/2009, la data de 20 februarie 2009, se abroga si Ordinul 1714 din 14 noiembrie 2005.

In acest moment, am presupune ca bonurile fiscale emise de casele de marcat isi reiau rolul de document justificativ pentru inregistrarea cheltuielii.

Insa Ministerul Finantelor Publice emite un Ghid practic privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni economice, cu ocazia intrarii in vigoare a OUG 34/11 aprilie 2009 - cu aplicabilitate de la data de 01 mai 2009 (aceasta ordonanta este cea care a instituit limitarile privind deducerea TVA la autovehicule).

In cadrul acestui ghid, se arata:
"Pentru clarificare, in prezentul ghid, s-au introdus si unele prevederi referitoare la conditiile in care bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi inregistrate in contabilitate ca documente justificative."

Astfel, la punctul II - paragraful 2 se mentioneaza:
"2
(1) Bonurile fiscale emise cu aparatele de marcat electronice fiscale in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt documente care atesta efectuarea platii si se anexeaza la Registrul de casa.

(2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:
(i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;
sau
ii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este "Decont de cheltuieli – cod 14-5-5" aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne."

Prevederile ghidului sunt inca in vigoare, OMFP 3512/2008 a fost abrogat de OMFP 2634/2016 - care care reia aceleasi prevederi si documente din ordinul abrogat -, ceea ce ne conduce la interpretarea ca, in continuare, bonurile fiscale nu sunt utilizate pentru inregistrarea cheltuielii, desi prevederile lit. f) a alin. (4) de la art. 21 nu au fost preluate in noul cod fiscal.

Asadar, pentru bonurile fiscale - achitate cu numerar sau cu cardul - se va intocmi NIR (pentru receptionarea bunurilor), decont de cheltuieli - pentru a se inregistra cheltuiala - si se va intocmi DP pentru plata decontului.

Bonurile fiscale achitate cu cardul - pentru respectarea prevederilor mentionate mai sus - se vor inscrie intr-un decont de cheltuieli, dar plata acestora se va face pe baza extrasului de banca, la fiecare data inscrisa in extras.

Sau le puteti gestiona conform regulilor dvs, dar cu respectarea prevederilor din Ghid.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Otilia-Mihaela Roman - Expert contabil si Consultant fiscal