Circulara nr.693567 din 2016: Aplicarea taxarii inverse prevazute la art.331 din Codul fiscal

Va reamintim ca, in vederea aplicarii unitare a prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si a Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016 cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste aplicarea taxarii inverse prevazute la art. 331 din Codul fiscal, va comunicam urmatoarele:

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania care achizitioneaza bunuri/servicii de natura celor specificate la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal de la alte persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, au obligatia sa aplice taxarea inversa. Astfel, pentru aceste operatiuni, beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul prevazut la art. 323 din Codul fiscal, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Beneficiarii au drept de deducere a taxei in limitele si in conditiile stabilite la art. 297 – 301 din Codul fiscal.

Avand in vedere faptul ca sistemul taxei pe valoarea adaugata este caracterizat de plati fractionate, respectiv din taxa colectata la fiecare stadiu al productiei si distributiei se deduce taxa deductibila, iar diferenta de plata se achita la buget, respectiv diferenta de recuperat se solicita la rambursare, persoana obligata la plata taxei fiind, in general, persoana care livreaza/presteaza bunurile/serviciile, s-a constatat, in timp, ca exista riscul de neplata la buget a taxei.

Un astfel de risc intalnit deseori in activitatea organelor de control a fost frauda "comerciantului lipsa" prin care cel care livreaza bunuri/presteaza servicii evita sa plateasca taxa datorata la buget in timp ce clientii sai isi exercita dreptul de deducere al taxei, detinand facturi care indeplinesc conditiile legale.

O modalitate identificata la nivelul Uniunii Europene de a se diminua fraudele de tipul "comerciantului lipsa" a fost introducerea mecanismului taxarii inverse prin care clientul este persoana obligata la plata taxei pentru bunurile sau serviciile achizitionate. in acest caz, asa cum am prezentat anterior, clientul este persoana impozabila care achita taxa prin inscrierea acesteia atat ca taxa deductibila, cat si ca taxa colectata, in decontul de TVA, in limita dreptului sau de deducere al taxei, eliminand astfel platile intre cei doi comercianti reprezentand taxa pe valoarea adaugata. Astfel, furnizorul/prestatorul nu va mentiona pe facturi taxa aferenta operatiunii respective, nu va incasa banii reprezentand respectiva taxa si nu va avea TVA de plata la bugetul de stat de pe urma acestor operatiuni. Chiar si in cazul in care furnizorul/prestatorul nu va putea fi identificat ulterior de catre organele fiscale, nu va exista riscul de a nu se mai recupera taxa de la acesta intrucat in urma operatiunilor supuse taxarii inverse nu rezulta obligatie de plata a TVA a furnizorului/prestatorului.

In acelasi timp, cumparatorul respectivelor bunuri/servicii, aplicand mecanismul taxarii inverse, nu va ajunge in situatia de a solicita rambursarea taxei de la bugetul de stat pentru respectivele operatiuni, reducandu-se riscul de a se pierde bani de la bugetul de stat prin efectuarea unor rambursari de TVA.

Prin urmare, pentru bunurile/serviciile prevazute la art. 331 din Codul fiscal, daca atat furnizorul/prestatorul, cat si beneficiarul, au codul de inregistrare in scopuri de TVA valabil, beneficiarul este persoana obligata la plata taxei si, in consecinta, nu se poate pune problema anularii deducerii si a colectarii taxei pe valoarea adaugata ca urmare a comportamentului furnizorului/prestatorului, intrucat taxarea inversa exclude prejudiciul la bugetul de stat din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Numai in situatia in care furnizorii/prestatorii aveau codul de inregistrare in scopuri de TVA anulat, beneficiarii ar fi putut sti ca acestia au un comportament fiscal inadecvat si, drept urmare, potrivit art. 11 alin. (7) sau (9) din Codul fiscal, nu ar fi putut deduce TVA din facturi in conditiile in care acestea ar fi fost emise cu TVA in perioada in care codul de inregistrare in scopuri de TVA al respectivilor furnizori era anulat.

Precizam ca din jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (relevante fiind cauzele C-285/11 Bonik si C-277/14 PPUH) rezulta ca dreptul de deducere a TVA poate fi refuzat doar in situatia in care s-a aplicat regimul normal de TVA, respectiv atunci cand au fost emise facturi cu TVA, pentru ca doar in aceasta situatie exista un prejudiciu la bugetul de stat, determinat de faptul ca beneficiarul a dedus taxa pe care a facturat-o, dar nu a platit-o la bugetul de stat furnizorul.

In consecinta, in situatia in care beneficiarul a aplicat in mod corect taxarea inversa pentru operatiunile prevazute la art. 331 alin. (2) din Codul fiscal, furnizorul/prestatorul avand cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA la data operatiunilor, chiar daca ulterior codul acestuia este anulat sau se suspecteaza ca furnizorul/prestatorul a avut un comportament fiscal incorect, nu se va sanctiona beneficiarul in sensul anularii deducerii taxei pe valoarea adaugata, intrucat nu a avut loc un prejudiciu la bugetul de stat, scopul taxarii inverse fiind exact acela de a proteja bugetul statului de frauda ca urmare a neplatii taxei pe valoarea adaugata de catre furnizori/prestatori.

Sursa: MFP