Codul fiscal se modifica din nou. Ce crede Consiliul fiscal despre noul proiect legislativ

Redam mai jos opinia Consiliului fiscal asupra Propunerii legislative pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

Scurta descriere a propunerii legislative si a impactului bugetar al acesteia.

Propunerea legislativa supusa examinarii Consiliului fiscal stipuleaza modificari pentru mai multe din prevederile curente ale Codului Fiscal vizand:

- Majorarea plafonului de deductibilitate pentru cheltuielile cu sponsorizarea, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private de la 5% la 10% din baza de calcul;

- Introducerea posibilitatii contribuabililor de a dispune asupra destinatiei unei sume de 4% din impozitul anual pe venit pentru sustinerea furnizorilor privati de servicii sociale prevazuti la art. 37 alin. (3) lit. a) si b) din Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale;

- Modificarea bazei impozabile si a cotei de impozit aferente transferului proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

- Extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de canalizare, productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat, livrarea de electricitate, livrarea de gaze naturale si serviciul public de salubrizare a localitatilor;

- Extinderea ariei de scutire asupra impozitului pe cladirile si terenurile proprietate publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale destinate desfasurarii de activitati sportive;

Cartea Verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vreau acest produs →

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vreau acest produs →

- Actualizarea anuala de catre autoritatea publica locala a valorii cladirilor nerezidentiale aflate in proprietatea persoanelor fizice;

- Renuntarea la asimilarea terenului arabil din jurul constructiilor in suprafata de pana la 400 mp ca teren cu constructii si impozitarea acestuia ca teren arabil;

- Modificarea datei privind aplicarea scutirii/reducerii platii impozitului/taxei si anume ca in loc de data de 1 ianuarie a anului urmator anului depunerii documentelor justificative sa se revina la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-au depus documentele.

Consiliul fiscal apreciaza ca, in lista masurilor de mai sus, impactul negativ cel mai ridicat asupra veniturilor bugetare revine de departe celei de extindere a sferei de aplicare a cotei reduse de TVA. Cu toate ca totalitatea masurilor propuse au un impact negativ cert asupra veniturilor bugetare, unele nu sfarsesc, in anumite conditii, prin a afecta soldul bugetului general consolidat, iar pentru altele nu este posibila decat o evaluare aproximativa a impactului de runda intai ori chiar nu a fost posibila o evaluare cantitativa a acestui impact. Astfel, referitor la aceasta din urma categorie, Consiliul fiscal nu a putut identifica informatii care sa permita determinarea impactului de runda intai pentru:

- Majorarea plafonului deductibil de la 5% la 10% din baza de calcul pentru cheltuielile cu sponsorizarea, mecenat precum si pentru acordarea de burse private in conditiile lipsei unei baze de date in care cheltuielile deductibile din trecut sa fie identificate separat;

- Renuntarea asimilarii terenului arabil din jurul constructiilor in suprafata de pana la 400 mp ca teren cu constructii si impozitarea ca teren arabil in conditiile in care nu exista o baza de date in care terenurile care ar intra sub incidenta acestei prevederi sa poata fi identificate distinct.

In ceea ce priveste masurile al caror impact este posibil a fi cuantificat, Consiliul fiscal apreciaza ca efectul de runda intai al extinderii propuse pentru cota redusa de TVA de 9% (la serviciile de canalizare, productia, transportul, distributia si furnizarea de energie termica in sistem centralizat, livrarea de electricitate, livrarea de gaze naturale si serviciul public de salubrizare a localitatilor) este evaluata la nivelul anului 20171 – presupunand ca reducerea cotei de TVA ar fi de la 19% la 9% - la un nivel cuprins intre 1.200 mil. lei (nivel determinat la nivelul cheltuielilor relevante din anul 2014, stabilite pe baza anchetei INS „Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2014”) si 1.480 mil. lei (extrapoland cheltuielile relevante cu dinamica prognozata de CNP a consumului nominal agregat de servicii).

Referitor la modificarea propusa privind acordarea posibilitatii de a dispune asupra destinatiei a 4% din impozitul anual pe venit datorat de contribuabili pentru sustinerea furnizorilor privati de servicii sociale, este dificil de realizat o evaluare precisa a impactului, in conditiile in care acesta depinde in mod necesar de ponderea in total a contribuabililor care opteaza pentru redirectionarea procentului legal din impozitul pe venit a celor care decid sa redirectioneze 4% (in favoarea sustinerii furnizorilor privati de servicii sociale prevazuti in propunerea legislativa). Luand ca punct de pornire cuantumul redirectionat la nivelul anului 2015 (circa 140 mil. si implicit ipoteza ca prevalenta deciziei in favoarea redirectionarii ramane aceeasi), actualizat la nivelul anului 2017 cu dinamicile prognozate ale castigului salarial mediu si al numarului de salariati, si presupunand ca procentul celor care opteaza pentru redirectionare in favoarea entitatilor eligibile pentru transferul a 4% din impozit este de 50%, minusul de venituri la nivelul bugetului s-ar situa in jurul nivelul de 90 de mil. de lei.

In cazul masurii propuse de modificare a bazei impozabile si a cotei de impozit aferent transferului proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal, Consiliul fiscal apreciaza drept probabil ca majoritatea impactului sa provina din modificarea bazei impozabile de la valoarea proprietatii imobiliare la diferenta dintre pretul de vanzare si cel de achizitie al proprietatii, urmand ca in cazul in care diferenta este negativa impozitul datorat sa fie zero. O evaluare precisa a impactului de runda intai este de asemenea imposibila, din cauza dificultatilor de stabilire a noii baze impozabile prin prisma informatiilor necesare cu privire la pretul de achizitie al imobilelor. Cu toate acestea, tinand seama de faptul ca preturile pe piata imobiliara reprezinta in prezent circa 60% din preturile anului 2008 (varful boom-ului imobiliar din perioada pre-criza), este de asteptat ca o parte mai mult decat insemnata din incasarile curente din impozitul asupra transferului proprietatilor imobiliare – care, la nivelul anului 2015, se cifrau la 692,8 mil. lei (valoarea aceasta ar trebui privita ca plafon al pierderii potentiale), sa dispara.

Concluzii

In pofida dificultatilor obiective de cuantificare a impactului de runda intai pentru intreg setul de modificari legislative propuse, impactul negativ asupra veniturilor bugetare se profileaza a fi unul semnificativ, reprezentand cel mai probabil echivalentul a 0,2-0,3% din PIB in ipoteza in care masurile ar fi aplicate la nivelul anului 2017. In lipsa unor masuri compensatorii, fie pe partea veniturilor, fie pe partea cheltuielilor, operationalizarea masurilor propuse ar duce, caeteris paribus, la o majorare echivalenta a deficitului structural3 si, intr-o masura mai redusa, a deficitului BGC efectiv, data fiind cresterea componentei ciclice a deficitului bugetar generata de un eventual efect stimulativ asupra dinamicii PIB. Evaluarile anterioare ale Consiliului fiscal, elaborate in contextul opiniei de anul trecut privind revizuirea Codului Fiscal, ar indica recuperarea a circa 25-30% din efectul de runda intai ca rezultat ar cresterii economice suplimentare dupa trecerea a 3-4 ani.

Masurile propuse ar surveni in conditiile in care deja bugetul pe 2016 consfinteste un derapaj de proportii (de circa 1,7 % din PIB, conform evaluarilor MFP, ori 2% din PIB conform proiectiei de iarna a Comisiei Europene) al soldului structural fata de obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB, in conformitate cu prevederile coroborate ale bratului preventiv al Pactului de Stabilitate si Crestere si ale Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in Uniunea Economica si Monetara (Compactul fiscal), operationalizate in legislatia nationala de LRFB republicata. Mai mult, constructia bugetara din acest an implica un deficit situat imediat dedesubtul pragului de referinta de -3% din PIB pentru soldul BGC stabilit de bratul corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere, a carui depasire ar atrage dupa sine o reintrare a Romaniei in procedura de deficit excesiv. O eventuala aplicare a masurilor propuse in 2017 fara masuri compensatorii ar surveni intr-un moment in care runda a doua de masuri de relaxare fiscala aprobate in septembrie 2015 este evaluata de Comisia Europeana a agrava derapajul structural la 3% din PIB, in conditiile in care proiectiile acesteia indica un deficit structural de circa 4% din PIB si un deficit efectiv al BGC situat substantial deasupra nivelul de referinta de 3% (3,8% din PIB potrivit proiectiei de iarna); chiar luand ca atare evaluarile guvernamentale curente pentru anul viitor, in conditiile in care nivelul indicat al deficitului bugetar se situeaza in cazul acestora in imediata vecinatate a nivelului de 3%, intrarea in vigoare a modificarilor legislative propuse in lipsa unor masuri compensatorii au potentialul de a duce deficitul peste nivelul de 3% si de a provoca reintrarea in procedura de deficit excesiv.

Avand in vedere toate acestea, Consiliul fiscal considera ca nu exista spatiu fiscal pentru adoptarea masurilor propuse relativ la tintele curente de deficit bugetar pe termen mediu, iar situarea acestora in proximitatea nivelului de referinta de 3%, impreuna cu derapajul deja consfintit de Legea bugetului pe 2016 de la obiectivul pe termen mediu privind deficitul structural, constituie circumstante agravante pentru o eventuala nerespectare a acestora. De altfel, oportunitatea unor masuri suplimentare de relaxare fiscala in contextul actual, in care pozitia ciclica este apropiata de echilibru, ori estimata a redeveni pozitiva (in sensul consemnarii existentei unui deficit de cerere in 2017, conform evaluarilor Comisiei Europene), este cel putin chestionabila din perspectiva unei politici macroeconomice de atenuare a fluctuatiilor ciclului economic, cum de altfel este discutabila si oportunitatea unor masuri discretionare care sa stimuleze suplimentar consumul (asa cum este cazul reducerilor de TVA propuse), in conditiile in care, in prezent, sunt inregistrate ritmuri de crestere anuale cu doua cifre la nivelul vanzarilor cu amanuntul. In aceste conditii, Consiliul fiscal isi reitereaza avertismentele anterioare cu privire la situatia mentinerii pe o traiectorie ascendenta a raportului datorie publica/PIB intr-o perioada de crestere economica ridicata si pericolele asociate din perspectiva sustenabilitatii pe termen lung.

Sursa: Consiliul Fiscal