Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Compensarea produselor accizabile

04-Ian-2010
7128
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google

Problema


Societatea noastra vinde angro produse accizabile catre o alta societate angro (M) si catre retaileri (R). La randul lor,M si R emit catre noi facturi de servicii (marketing, sinergie etc.). A fost o perioada cand M si R ne plateau facturile luand in considerare si facturile lor (compensau).

Am specificat ca nu este tocmai legal modul in care procedeaza (deoarece, pentru compensarea intre rezidenti, este obligatorie folosirea ordinelor de compensare daca sunt indeplinite conditiile referitoare la scadenta si/sau la valoare sau, daca nu, se apeleaza la IMI).

In prezent nu se mai fac aceste compensari, decontarea facandu-se integral prin banca.
Intrebarea este urmatoarea: pornind de la art. 220 din Codul fiscal, sunt permise compensarile in calitate de furnizor de produse accizabile (bauturi si cafea), livrand atat catre retaileri, cat si catre angrouri?

Este legal sa facem compensari pe baza de ordine de compensare cu o societate (client) care comercializeaza produse accizabile (bauturi si cafea) in sistem angro?

Solutie
Regimul compensarilor intre agentii economici care comercializeaza produse accizbile este reglementat de Codul fiscal art. 220:

(1) Decontarile intre operatorii economici, furnizori de produse accizabile, si operatorii economici, cumparatori ai acestor produse, se vor face integral prin unitati bancare.

(2) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1):

a) livrarile de produse supuse accizelor catre operatorii economici care comercializeaza astfel de produse in sistem en-d?tail;
b) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate in cadrul sistemului de compensare a obligatiilor fata de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor, daca actele normative speciale nu prevad altfel;
c) compensarile efectuate intre operatorii economici prin intermediul Institutului de Management si Informatica, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor. O.U.G. nr. 158/2001, art. 52, reglementeaza de asemenea aceste compensari si mentioneaza urmatoarele:

(1) Decontarile intre agentii economici producatori sau importatori de produse supuse accizelor, in calitate de furnizori, si agentii economici cumparatori ai acestor produse
se vor face integral numai prin unitati bancare.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica decontarilor intre agentii economici producatori, importatori si comercianti in sistem angro, inclusiv celor aferente produselor livrate in
regim de scutire de accize.

(3) Nu intra sub incidenta prevederilor alin. (1):

a) livrarile de produse supuse accizelor, efectuate in cadrul sistemului de compensare a obligatiilor fata de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale;
b) decontarile intre agentii economici producatori sau importatori de produse supuse impozitului, potrivit prevederilor cap. II, in calitate de furnizori, si agentii economici cumparatori de astfel de produse;
c) compensarile efectuate in baza O.U.G. nr. 77/1999 privind unele masuri pentru prevenirea incapacitatii de plata, aprobata si modificata prin Legea nr. 211/2001. Sumele reprezentand accizele nu pot face obiectul compensarilor.

De aici rezulta urmatoarele:

? daca societatea este importator, producator sau antrepozit fiscal si platiti acciza catre bugetul de stat in vama la momentul importului, la vanzarea marfii sau la achizitia
intracomunitara, in cazul in care sunteti operator inregistrat, atunci intrati sub incidenta alin. (1) art. 52 din O.U.G. nr. 158/2001 si nu se pot efectua compensari cu clientii decat daca sunt facute in baza O.U.G. nr. 77/1999, adica prin IMI;

? daca nu intrati in categoria mentionata mai sus, aveti posibilitatea sa faceti compensari pe baza ordinelor de compensare, cu respectarea reglementarilor in vigoare

Articol adaugat la 03 ianuarie 2010

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul Fiscalitatea.ro" si link catre www.fiscalitatea.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici