Cum stam cu somajul in prezent? In atentia firmelor angajatoare

Sunt mari sanse ca, in 2017, intr-o tara in care antreprenoriatul cunoaste in continuare o tendinta de crestere, sa lipseasca punctul oportun de intalnire dintre cererea de pe piata de munca si oferta fortei de munca. Altfel spus, daca un profesionist dintr-un anumit domeniu ramane fara un loc de munca, se prea poate ca acesta sa nu stie la ce metode sa apeleze pentru a-si gasi rapid un nou loc de munca potrivit pentru profesia sa.

Potrivit celor mai noi date transmise de Institutul National de Statistica, anul trecut, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 61,6%, in crestere fata de 2015 cu 0,2 puncte procentuale. Ca si in anii anteriori, rata de ocupare era mai mare la barbati (69,7%, fata de 53,3% la femei), conform informatiilor publicate marti de Institutul National de Statistica. Pe medii de rezidenta, rata de ocupare a fost mai mare in mediul urban (62,6%, fata de 60,2% in mediul rural).

Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor varstnice (55-64 ani) de 42,8%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (86,2%). De remarcat in aceasta privinta e faptul ca erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 41,0% dintre cele cu nivel scazut de educatie. Cu toate acestea, putem fi optimisti si ne putem dori o crestere care sa treaca de 90% in cazul ambelor categorii. Putem observa cat de mic e procentul persoanelor cu nivel scazut de educatie, angajate in campul muncii.

Salariatii, in crestere fata de anul precedent (+139 mii persoane), au detinut in continuare cea mai mare pondere (73,4%) in totalul populatiei ocupate. In anul 2016 lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau 25,6% din populatia ocupata. Din nou, o pondere mica si in aceasta privinta.

Lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit reprezentau 19,4% din totalul populatiei ocupate. Ponderi insemnate in totalul populatiei ocupate detineau si muncitorii calificati (16,6%), specialistii in diverse domenii de activitate (15,2%) si lucratorii in domeniul serviciilor (14,9%).

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vreau acest produs →

Calendarul contabilului vesel 2026

Vreau acest produs →

ChatGPT pentru contabili Ghid Practic cu prompturi si aplicatii reale

Vreau acest produs →

Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau in sectorul agricol, 29,9% in industrie sau constructii si 47,0% in servicii. in activitatile neagricole erau ocupate 6497 mii persoane, ponderi semnificative in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare (24,6%), comert (18,1%) si constructii (10,4%).

In plus, din pacate, se remarca scaderi semnificative in ce priveste persoanele care, cel putin teoretic, ar fi putut beneficia de fonduri europene sau de sprijin din partea statului pentru a-si putea derula afaceri in agricultura. Veti remarca si ca in invatamant in 2016 au lucrat cu 9.000 mai putine persoane. Astfel, comparativ cu anul 2015, a scazut numarul persoanelor care si-au desfasurat activitatea in agricultura, silvicultura si pescuit (-232 mii persoane), dar si al celor care au lucrat in invatamant (-9 mii persoane), administratie publica si aparare (-8 mii persoane), industria extractiva, informatii si comunicatii si tranzactii imobiliare (toate in scadere cu 4 mii persoane fata de anul precedent). Cele mai semnificative cresteri fata de anul precedent s-au inregistrat in industria prelucratoare (+46 mii persoane), constructii (+42 mii persoane), comert (+28 mii persoane) si hoteluri si restaurante (+19 mii persoane).

Din totalul persoanelor ocupate in anul 2016, au lucrat cu program partial 723 mii persoane (8,6%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program partial lucrau in sectorul agricol (82,8%).

Conform INS, anul trecut, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de 38,8 ore pe saptamana; 130 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie 12,9 ore pe saptamana.

Rata somajului a fost de 5,9%, in scadere fata de anul precedent (6,8% in 2015). Pe sexe, ecartul dintre cele doua rate ale somajului a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la barbati fata de 5,0% la femei), iar pe medii de rezidenta de 0,7 puncte procentuale (6,3% in rural fata de 5,6% in urban).

Rata somajului avea nivelul cel mai ridicat (20,6%) in randul tinerilor (15-24 ani).somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului scazut si mediu, pentru care rata somajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%. Rata somajului a fost de doar 3,1% in cazul persoanelor cu studii superioare.

Rata somajului de lunga durata (in somaj de un an si peste) a fost de 3,0%, iar incidenta somajului de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in somaj de un an si peste in total someri) a fost de 50,0%. Un procent mare cel de 50%, ceea ce indica o situatie alarmanta. Trebuie identificate astfel cauzele care prelungesc si/sau mentin o rata atat de mare a perioadelor de somaj care depaseste un an de zile.

Pentru tineri (15-24 ani), rata somajului de lunga durata (in somaj de sase luni si peste) a fost de 13,0%, iar incidenta somajului de lunga durata in randul tineretului de 63,1%. In aceeasi nota alarmanta se incheie statisticile, in conditiile in care somajul de lunga durata in cadrul categoriei de varsta de 15-24 ani este de 63,1%. Cu siguranta, ne-am dori ca in ce priveste acest segment sa vedem o crestere si in ce priveste datele care arata invatamantul absolvit. Cu toate acestea, un lucru e cert: o problema exista si in aceasta zona si trebuie remediata urgent.