Deductibilitate cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar. Formularul 101
Vom vedea, in cele ce urmeaza, daca s-a procedat corect in cazul unei societati care avea in 2011 gradul de indatorare al capitalului >3. Astfel, cheltuielile cu dobanzile si pierderea neta din diferentele de curs s-au raportat la cheltuieli nedeductibile rd.32 - 500.000 lei. In trimestrul1 din 2012 gradul de indatorare >3 .
Cheltuielile cu dobanzile si pierderea neta din diferente de curs - trimestrul 1din 2012 s-au raportat la cheltuieli nedeductibile rd.32 - 300.000 lei, iar la randul 15 - 500.000 lei (din 2011). Rata dobanzii < rata BNR.
Raspuns:
Conform art. 23 din Codul fiscal cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale (alin. (1)).
In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora (alin. (2)).
In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar care se sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului (alin. (3)). Intra sub incidenta acestor prevederi numai pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat.
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Imprumuturile prevazute la art. 23 alin. (4) sunt imprumuturile obtinute direct sau indirect de la:
- banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat,
- institutiile de credit romane sau straine,
- institutiile financiare nebancare,
- persoanele juridice care acorda credite potrivit legii,
- imprumuturi obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
Dobanzile si pierderile din diferentele de curs valutar in legatura cu aceste imprumuturi nu intra sub incidenta prevederilor art. 23 din Codul fiscal.
Conform art. 23 alin. (5), in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si
b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.
Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6% (pct. 70 indice 1 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal).
Limita se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).
Asadar, in cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal , dobanzile sunt deductibile in limitele stabilite la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal , in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda. Pierderea neta din diferentele de curs valutar aferente capitalului imprumutat este deductibila daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
In vederea determinarii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobanzile se efectueaza mai intai ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care excedeaza nivelului de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este nedeductibila, fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care se incadreaza in nivelul de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este deductibila daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei.
In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile (care se incadreaza in nivelul de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal ) si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare pana la deductibilitatea integrala a acestora (perioada fiscala in care gradul de indatorare a capitalului va fi mai mic sau egal cu trei).
In cazul in care in anul 2011 gradul de indatorare a capitalului a fost peste trei in mod corect cheltuielile cu dobanzile (care se incadreaza in nivelul de deductibilitate prevazut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal ) si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, au fost considerate nedeductibile la determinarea profitului impozabil, reportate pentru perioada urmatoare si inscrise la Randul 32 din Formularul 101 - "Declaratie privind impozitul pe profit".
In situatia in care in anul 2012 gradul de indatorare a capitalului este mai mare de trei cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar inregistrate in acest an precum si cele reportate din anul 2011 nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil. In declaratia 101 pentru anul 2012 aceste sume se inscriu la Randul 32 - "Cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar reportate pentru perioada urmatoare".
In situatia in care in anul 2012 gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar reportate din anul 2011 sunt deductibile la determinarea profitului impozabil. In declaratia 101 pentru anul 2012 aceste sume (preluate de la Randul 32 al Declaratiei 101 pentru anul 2011) se inscriu la Randul 15 - "Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar reportate din perioada precedenta".
La Randul 15 al Formularului 101 se preiau cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar reportate din perioada precedenta si care sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in perioada de raportare.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
CASS
Intrebare: Persoana fizica care obtine venituri din activitati independente si nu este salariat. Se asigura prin optiune la sanatate pentru ca veniturile nu depasesc valoare celor 6 salarii minime pe economie. E suficient sa plateasca 2.430 lei si sa fie asigurat la sanatate pentru 1 an de zile?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Declaratia unica. Norma de venit 2025
Intrebare: O persoana fizica autorizata, care functioneaza pe baza de norma de venit, isi desfasoara activitatea in loc. Magurele, jud. Prahova, cod CAEN 8559, este si salariata cu 8 ore/zi, perioada nedeterminata la o societate comerciala. Norma de venit este 46.000 lei neajustata (se ajusteaza cu 50%). Cum completeaza declaratia unica si ce impozite si contributii datoreaza pentru anul 2025?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Tratament fiscal retur de bunuri din Franta
Intrebare: Am rugamintea sa ne transmiteti care ar fi modul corect de facturare al unui retur de bunuri, initial achizitionat de catre Societatea B din Romania de la Societatea A, cu cod de TVA din Franta (societatea A este compania mama a societatii B, cu sediul in Franta, care detine si cod de TVA in Romania, fara a avea sediu permanent in Romania). In prezent se doreste returul unei parti din bunuri catre Franta, intrebarea fiind daca factura de stornare trebuie emisa de catre Societatea A pe codul de...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Revenirea la regimul microintreprinderilor
Intrebare: O societate comerciala care, de la momentul infiintarii, a fost incadrata ca microintreprindere, aplicand regimul de impozitare pe veniturile microintreprinderilor, respectiv cota de 1%, intrucat indeplinea conditia legala privind existenta unui salariat. In cursul anului 2025, societatea a ramas fara salariat, iar activitatea economica a fost suspendata in fapt, neinregistrandu-se venituri. Ca urmare a neindeplinirii conditiilor prevazute de legislatia fiscala pentru mentinerea regimului de...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Activ net pe baza de situatie financiara anuala
Intrebare: Legea 239/2025 impune anumite conditii in cazul restituirii catre asociatul unic sau catre administrator a sumelor puse la dispozitia societatii de catre acestia. La ce data se va verifica daca activul net contabil este cel putin 50% din capitalul social al societatii? Caz concret: * societatea prezinta ANC > 50% din capitalul social pe anul 2024 (bilant depus) si pe anul 2025 (bilant nedepus), * in schimb, la calculul ANC pe baza balantelor de verificare pentru lunile ianuarie, februarie si...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Avansuri spre decontare
Intrebare: Societatea X a transferat la 31.12.2025 soldul debitor al contului 542 ?Avansuri de trezorerie? in debitul contului 461 ?Debitori?, sold reprezentand avans nejustificat in totalitate de catre administratorul firmei, din totalul transferurilor pe parcursul anului 2025 pe un card personal, pentru cumparari diverse, de unde se plateau furnizori de bunuri si servicii. La inceputul anului 2026, administratorul a facut diferite cumparari de bunuri pentru nevoile firmei, achitand cu respectivul card...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<