Executare silita. Care vor fi obligatiile tertului poprit si ce calcule face societatea?

In cazul discutat mai jos, avem ca punct de pornire o societate cu patru asociati. Pe numele unuia dintre asociati, de asemenea angajat al societatii, au sosit trei hotarari judecatoresti de executare silita a veniturilor. In momentul venirii popririlor asociatul avea doar venitul din salarii care putea fi supus popririlor. Popririle au venit in momente diferite.

Vom oferi raspuns urmatoarelor intrebari:
- Cum se calculeaza si vireaza aceste popriri?
- Se poate face poprire doar pe 13% din salariu?
- Se vireaza toata suma de 13% primului executor sau se imparte suma si se vireaza separat fiecaruia dintre executori?
- Daca se impart aceste sume, care este algoritmul de calcul?

In termen de 5 zile de la comunicarea popririi, tertul poprit este obligat daca sunt infiintate mai multe popriri, sa comunice, dupa caz, executorului ori creditorilor numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.
Daca exista un impediment la executarea popririi, tertul poprit are obligatia de a-l informa pe creditor.

Articolul 787 C. pr. civ. prevede insa alte cateva obligatii punctuale ale tertului poprit din perimetrul efectivitatii popririi:

a) Sa consemneze suma de bani daca creanta poprita este exigibila sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, iar in cazul popririi sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora;

b) Sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, insa numai in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Rezulta, asadar, ca in cazul acestor categorii de creante, tertului poprit nu ii mai revine obligatia - generala – prevazuta de art. 787 alin. (1) pct. 1 C. pr. civ., aceea de a consemna suma de bani si de a-i trimite executorului dovada consemnarii, ci obligatia specifica de a-i plati suma in mod nemijlocit creditorului. Este, desigur, vorba despre o rezolvare mai supla si mai pragmatica, totodata mai putin costisitoare a problemei platii, limitata insa la tipurile de creante mentionate de art. 787 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului;

c) Daca sunt infiintate mai multe popriri, tertul poprit va comunica, dupa caz, executorului ori creditorilor, numele si adresa celorlalti creditori, precum si sumele poprite de fiecare in parte.

Sub aspectul distribuirii sumei de bani consemnate de tertul poprit, alin. (1) al art. 788 trimite la procedura generala in materie, reglementata prin dispozitiile art. 864 si urm. C. pr. civ. Nu ar fi existat nicio justificare pentru a se urma o alta procedura, indestularea creditorilor facandu-se, la finele urmaririi, dupa reguli unitare, indiferent de forma de executare aleasa.
Din ratiuni de ordin practic, pentru a se evita deplasarea creditorilor la biroul executorului judecatoresc, ceea ce ar presupune cheltuieli suplimentare, alin. (2) al art. 788 C. pr. civ. stabileste ca in cazul creditorilor care nu locuiesc sau nu isi au sediul in localitatea unde „functioneaza” executorul, sumele consemnate de tertul poprit vor fi trimise acestora, de catre executor, la adresa indicata in cererea de infiintare a popririi ori vor fi virate in contul indicat de acestia, pe cheltuiala debitorului.
In cazul in care sunt infiintate mai multe popriri si sumele pentru care s-a dispus infiintarea popririi depasesc suma urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit, in termenul prevazut la art. 787 alin. (1) respectiv de 5 zile, va retine si va consemna suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle, dispozitiile art. 654 aplicandu-se in mod corespunzator.

Distribuirea se va face de catre executorul judecatoresc competent, potrivit dispozitiilor art. 864 si urmatoarele astfel:
Daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.

Dispozitiile privind subrogatia legala raman aplicabile in folosul celui care achita oricare dintre creantele prezentate mai sus.
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

In practica se poate intampla ca asupra aceleiasi sume datorate de tertul poprit sa se infiinteze mai multe popriri, de obicei de catre executori judecatoresti diferiti. Situatia nu ar ridica nicio dificultate atunci cand suma datorata de tertul poprit ar fi indestulatoare, acoperind in totalitate creantele puse in executare. Cand insa respectiva suma apare ca insuficienta, tertul poprit are obligatia ca, respectand termenul de „5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor de la scadenta acestora” [art. 787 alin. (1) C. pr. civ.], sa retina si sa consemneze suma urmaribila, instiintandu-i pe executorii judecatoresti care au infiintat popririle.

Pretinzand ca tertul poprit sa "retina" suma, art. 789 alin. (1) C. pr. civ. lasa sa se inteleaga ca in nicio situatie tertul poprit nu ar putea face vreo plata, fie ea si partiala. Prin urmare, dispozitiile art. 787 alin. (1) pct. 2 C. pr. civ. nu si-ar mai avea, in acest caz, aplicare, ramanand ca suma consemnata sa fie, mai apoi, distribuita de catre executorul judecatoresc tinandu-se seama de ordinea legala de preferinta la indestulare [art. 865 alin. (1) C. pr. civ.] si, dupa caz, de repartizarea proportionala intre creditorii titulari de creante egale ca preferinta [art. 865 alin. (3) C. pr. civ.].

Cititi si:

Cand se prescrie dreptul de a cere executarea silita

Executare silita a creantelor. Cum poate fi ridicata poprirea?

Scutiri de la executarea silita! Pe cine va proteja ANAF de poprire?