Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Guvernul a aprobat noul cadru de asigurare al managementului tipurilor de risc

04-Aug-2016
2275
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google

Guvernul a aprobat in data de 3 august a.c. o hotarare care reglementeaza asigurarea, la nivel national, a managementului tipurilor de risc. Aceasta inlocuieste Hotararea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

Noile reglementari au avut in vedere si concluziile raportului Corpului de Control al Prim-ministrului realizat dupa incendiul din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, precum si concluziile analizelor realizate de Ministerul Afacerilor Interne.

Noua hotarare de guvern stabileste:

- autoritatile care au obligatia de a asigura managementul tipurilor de risc
- comandantul actiunii - persoana din cadrul MAI care planifica si asigura integrat coordonarea operationala a capabilitatilor implicate in actiunile de interventie operativa pentru toate tipurile de risc
- obligatia autoritatilor de a emite regulamente de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipului de risc repartizat si planuri de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta.
- elaborarea unei structuri-cadru a Regulamentului de gestionare a situatiei de urgenta

Autoritatile responsabile sunt impartite in autoritati cu rol principal si autoritati cu rol secundar, pentru a delimita cine detine principalele competente in domeniu si cine sprijina executarea misiunilor pe un anumit domeniu.

Pentru fiecare dintre urmatoarele tipuri de risc: cutremure, epidemii, inundatii, accident nuclear si/sau radiologic si incendii de padure, care au un impact major asupra comunitatilor, mediului si populatiei, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta elaboreaza, cu avizul Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI, o conceptie nationala de raspuns, cu sprijinul celorlalte autoritati responsabile implicate in asigurarea conducerii si interventiei operative in cadrul actiunilor de raspuns.

La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, precum si al celorlalte unitati administrativ-teritoriale, se elaboreaza planuri de actiune pe tipuri de risc, care se aproba de presedintele comitetului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

O alta noutate a hotararii de guvern este stabilirea comandantului actiunii - persoana din cadrul MAI care planifica si asigura integrat coordonarea operationala a capabilitatilor implicate in actiunile de interventie operativa pentru toate tipurile de risc.

La nivel national, comandantul actiunii este secretarul de stat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI sau persoana desemnata de acesta.

Exceptia o reprezinta activitatea de cautare-salvare care trebuie sa se desfasoare in anumite medii specifice si la care Ministerul Afacerilor Interne participa cu rol secundar, iar rolul principal revine autoritatilor specializate. Astfel, rolul principal poate reveni Ministerului Transporturilor (pentru cautare si salvare de vieti omenesti pe mare), Ministerului Apararii Nationale (cautare nave/aeronave militare), Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (cautare-salvare persoane blocate in galerii miniere) etc.

 

In situatia in care sunt afectate mai multe judete, comandantul actiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispozitie a secretarului de stat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta.

La nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, comandantul actiunii este seful inspectoratului pentru situatii de urgenta in a carui zona de competenta s-a produs evenimentul.

Comandantul actiunii are urmatoarele atributii:

- coordoneaza fortele de interventie stabilite
- informeaza comitetul pentru situatii de urgenta competent despre evolutia situatiei de urgenta si modul de desfasurare a interventiei;
- dispune suplimentarea fortelor de interventie
- desemneaza comandanti ai interventiei din cadrul autoritatilor responsabile
- asigura implementarea deciziilor comitetului pentru situatii de urgenta competent

Comandantul interventiei se subordoneaza operational comandantului actiunii si este persoana care asigura in teren conducerea fortelor si mijloacelor apartinand autoritatilor responsabile, implicate in actiunile de raspuns.

Autoritatile responsabile cu rol principal au obligatia de a emite regulamente de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipului de risc repartizat si planuri de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta. Regulamentele de gestionare a situatiilor de urgenta se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Planurile de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta se avizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba de presedintii comitetelor pentru situatii de urgenta. Structura-cadru a Regulamentului de gestionare a situatiei de urgenta se elaboreaza de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.

De asemenea, structura-cadru a planului de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta se stabileste de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Sursa: Guvernul Romaniei

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici