Implicatii privind munca nedeclarata. Ce procedura se aplica?

In analiza de mai jos, vom vedea care sunt implicatiile in cazul unei societati care are contracte de munca cu salariul minim, dar in cadrul careia angajatii au un salariu mai mare. 

Din punct de vedere fiscal, venitul brut lunar din salarii impozabil reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna conform art. 76 alin. (1) - (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

In sensul art. 76 alin. (1) si (2) din Codul fiscal, veniturile brute din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum: salariile de baza; sporurile si adaosurile de orice fel; indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina, precum si alte indemnizatii de orice fel, altele decat cele considerate neimpozabile, avand aceeasi natura; recompensele si premiile de orice fel; sumele primite pentru concediul de odihna; sumele primite in caz de incapacitate temporara de munca; valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, voucherelor de vacanta, acordate potrivit legii; orice alte castiguri in bani si in natura, primite de la angajatori de catre angajati, ca plata a muncii lor.

La acestea se adauga in vederea determinarii impozitului pe salarii avantajele impozabile de natura celor enumerate la art. 76 alin. (3) din Codul fiscal.

Prin urmare, din punct de vedere fiscal, totalitatea veniturilor platite de angajator de natura salariilor si celor asimilate salariilor vor face obietul impozitului pe salarii si respectiv contributiilor sociale obligatorii conform regulilor stabilite in cadrul Titlului V din Codul fiscal, fiind necesara reglementarea lor si includerea salariului si oricaror alte elemente constitutive ale veniturilor salariale in contractului de munca aplicabil.

In urma verificarii legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, a corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor in legatura cu stabilirea obligatiilor fiscale de catre angajator, a respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, a verificarii sau stabilirii, dupa caz, a bazelor de impozitare si a situatiilor de fapt aferente, organul de inspectie fiscala poate proceda la stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus fata de obligatia fiscala principala declarata de catre angajator si la sanctionarea, potrivit Codului de procedura fiscala a faptelor reprezentand incalcari ale legislatiei fiscale si contabile constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale si contabile.

De asemenea, potrivit Legii 241/2005, constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi faptele savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale precum evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive.

Si prevederile Codului muncii cuprind sanctiuni pentru primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca si pentru prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca. Astfel, primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata, iar prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca.

Intrucat Codul Muncii nu prevede o sanctiune expresa pentru munca nedeclarata partial, precizam ca Ministerul muncii a initiat un proiect de modificare si completare al acestuia care clarifica notiunea de munca nedeclarata cu scopul eficientizarii activitatii de control, dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate putandu-se realiza prin orice mijloc de proba.

De asemenea, orice modificare a unuia dintre elementele care trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca in timpul executarii acestuia impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Asadar orice modificare a salariului ulterioara incheierii contractului individual de munca concretizata in plata unui salariu mai mare necesita incheierea unui act aditional si transmiterea datelor in registrul registrul general de evidenta a salariatilor, neindeplinirea acestei obligatii fiind sanctionata cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei.

In prezent in cadrul litigiilor de munca care au ca obiect constatarea platii unui salariu mai mare decat cel inscris in contractul individual de munca, sunt prezentate instantei de catre salariat probe pentru a dovedi faptul ca acesta a prestat activitate pentru si sub autoritatea angajatorului in conditiile specifice unui raport juridic de munca si a incasat un salariu mai mare decat cel inscris in contractul individual de munca, solicitand de regula conformarea angajatorului la plata contributiilor sociale obligatorii aferente salariului efectiv platit si la preluarea modificarilor corespunzatoare in registrul de evidenta al salariatilor. 

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dani Cucu - Consultant fiscal, director al societatii de consultanta. Global Tax Management S.R.L.