Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Impozitarea castigurilor persoanelor fizice nerezidente din tranzactii cu titluri de valoare - apr. 2008

27-Mai-2008
4849
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google

 

drd. Gheorghe Matei
avocat, Baroul Bucuresti

Brief
Concerning transactions in securities, other than shares and securities held by private companies, art 67 par. 3 letter a) of the Fiscal Code lays down the rule concerning the computation, withholding and remittance by intermediaries, investment companies or other payers of income, as the case may be, of a rate of 1% for each such transaction, the withheld tax representing an anticipated payment.

The taxpayer, non-resident natural person, either directly or through his fiscal representative, shall submit his tax return, on the basis of which the fiscal body establishes the tax which is owed/to be collected.


Potrivit prevederilor Codului fiscal roman, persoanele fizice nerezidente care obtin venituri din transferul titlurilor de valoare datoreaza impozit pe venitul determinat, conform regulilor prevazute in Titlul III din Cod, ce corespund categoriei respective de venit.

Pana aici, lucrurile par simple, concluzia fiind aceea ca si in cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin astfel de venituri se aplica aceleasi reguli prevazute pentru rezidenti.

In conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (1) din Codul fiscal al Romaniei, veniturile din investitii cuprind si castigurile obtinute din transferul titlurilor de valoare, definite ca fiind orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale.

Pentru castigul determinat de transferul titlurilor de valoare, in conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2) din Codul fiscal al Romaniei, impunerea se realizeaza diferentiat.

Astfel, in cazul castigurilor obtinute din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.

Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale nu poate fi inscrisa in registrul comertului sau in registrul asociatilor/actionarilor fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat.


Mecanismul reglementat pentru acest tip de tranzactie asigura indeplinirea obligatiilor de calculare, retinere si virare a impozitului de catre dobanditorul titlurilor de valoare, care nu poate face publica transmiterea dreptului sau de proprietate prin inscrierea in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor decat cu conditia prezentarii dovezii ca a fost platit impozitul pe venit datorat.

Problema este mai complicata in cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise.

Codul fiscal roman prevede ca se impune cu o cota de 1% castigul obtinut dintr-o astfel de tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor, in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii, sau altor platitori de venit la fiecare tranzactie.

Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Pentru tranzactiile din anul fiscal, contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata.

Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent prin aplicarea cotei de 16% sau 1% asupra castigului net anual din astfel de tranzactii, corespunzator perioadei care a trecut de la data dobandirii titlurilor (mai mult sau mai putin de 365 de zile).

Asadar, in cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, Codul fiscal, art. 67 alin. (3) lit. a), instituie regula calcularii, retinerii si virarii de catre intermediari, societatile de administrare a investitiilor sau alti platitori de venit, dupa caz, a unei cote de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata, iar contribuabilul (persoana fizica nerezidenta), direct sau prin reprezentant fiscal, are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat/de recuperat.

1. Ce se intampla, insa, in situatia in care nerezidentul, persoana fizica, nu indeplineste obligatia de a depune, direct sau prin imputernicit, declaratia privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal sa stabileasca impozitul anual si nici nu plateste diferenta de impozit datorata?

2. Care sunt obligatiile intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor sau celorlalti platitori de astfel de venituri? Poate fi tinut raspunzator platitorul de venit pentru nedeclararea si neplata impozitului de catre persoana fizica nerezidenta?

3. Exista riscul unei interpretari date de catre autoritatile fiscale in sensul ca platitorul de venit ar fi trebuit sa retina la fiecare tranzactie cota de 16%?

4. Desi nu exista o dispozitie expresa in acest sens, poate platitorul de venit sa retina, la fiecare tranzactie, un impozit de 16%, urmand ca persoana care are calitatea de contribuabil sa solicite organelor fiscale competente regularizarea impozitului?

Codul fiscal si normele metodologice date in aplicarea prevederilor acestuia nu reglementeaza expres vreo obligatie a platitorilor de venit in situatia in care persoana fizica nerezidenta nu-si indeplineste obligatia de declarare a venitului realizat sau de plata a impozitului datorat.

In atare imprejurare, nu ne ramane decat sa apelam la regulile de interpretare a respectivelor norme de drept fiscal.

Este recunoscut ca in dreptul fiscal are un rol dominant principiul legalitatii, enuntat expres si in Constitutia Romaniei, care dispune ca impozitele si taxele se pot stabili numai prin acte ce au forta juridica a legii.

Consecinta rolului dominant al principiului legalitatii este limitarea libertatii de miscare a interpretului, in sensul ca nici organul fiscal nu poate sa creeze, prin interpretare, noi impozite sau sa adauge conditii neprevazute de lege, dar nici contribuabilul nu poate extinde, prin analogie, exceptiile, scutirile etc.

Regula de interpretare stricta ( ad literam) se aplica in materia dreptului fiscal, fiind consacrata si de prevederile art. 13 din Codul de procedura fiscala, iar jurisprudenta noastra a facut in repetate randuri aplicatia acestei reguli.

Din aceasta perspectiva, obligatia intermediarului intr-o operatiune de acest gen este doar cea prevazuta de art. 67 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal roman, la care ne-am referit mai sus, si nu poate fi extinsa prin interpretare, in lipsa unui text expres care sa prevada aceasta.

Solutia care poate fi avuta in vedere de catre intermediari, societatile de administrare a investitiilor sau alti platitori de venit, pentru a evita riscul unor viitoare complicatii in relatia cu Fiscul, este aceea ca efectuarea tranzactiilor de acest fel pentru persoane fizice nerezidente sa fie precedata de numirea unui reprezentant fiscal al acestora, in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala1.


Note
1Pentru detalii, a se vedea, C. N. Stoina, Inregistrarea si administrarea contribuabililor nerezidenti, in Revista Romana de Fiscalitate nr. 4/2008, Ed. Rentrop & Straton.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici