Imprumuturi intre entitati. Cand poate o societate cu raspundere limitata sa primeasca un imprumut cu caracter ocazional?

In ce masura poate o societate cu raspundere limitata sa primeasca un imprumut cu caracter ocazional de la o alta societate pe actiuni? Ce implicatii fiscale exista? Aveti acest drept?

Iata raspunsul specialistului:

Potrivit art. 2158 , alin. (2) din Codul Civil , atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare.(Noul Cod Civil a fost aprobat prin Legea nr. 287/2009 republicata). Aceasta inseamna ca, daca imprumutul este ocazional (asa cum precizati) este posibila, in principiu, acordarea unui imprumut de catre o societate comerciala catre o alta societate comerciala. 

Totodata, art. 5 , alin. (1) din OG. Nr. 99/2006, legea bancara, nu instituie restrictii exprese in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi, ci doar interzice activitatea de atragere de depozite si acordarea de credite/imprumuturi din fondurile astfel acumulate.

ATENTIE! Din punct de vedere fiscal, consideram ca trebuie sa analizati urmatoarele aspecte: 

1. Obligatia de a stabili o dobanda pentru imprumutul acordat. Consideram ca imprumutul nu poate fi efectuat cu titlu gratuit (fara dobanda) intrucat imprumutatorul trebuie sa isi acopere beneficiiul nerealizat din indisponibilizarea sumelor acordate cu imprumut. 
2. Daca cele doua societati sunt afiliate (a se vedea definitia persoanelor afiliate care se regaseste la pct. 26 al art. 7 din Codul Fiscal) atunci trebuie sa aveti in vedere si prevederile art. 11 din Codul Fiscal potrivit caruia la stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contributii sociale obligatorii, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic, ajustand efectele fiscale ale acesteia, sau pot reincadra forma unei tranzactii/activitati pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei/activitatii.

Ce spun Normele?

Totodata, Normele Metodologice date in aplicarea acestui articolului 11 precizeaza ca atunci cand un contribuabil acorda un imprumut/credit unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut/credit, indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului. In cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
- daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizat in acest scop;

- daca a existat o schema de distributie a profitului.

Incadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului se va efectua daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se analizeaza cheltuielile/veniturile cu dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb valutar si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb valutar, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.

Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb valutar, de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de acoperire a riscului valutar sau pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului.

In consecinta, potrivit art. 11 in cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. 

Un nivel minim al dobanzii este reglementat de OUG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

IN CONCLUZIE, desi nu stabileste un nivel al dobanzii in cadrul contractelor de imprumut intre persoanele afiliate, trebuie practicata o rata a dobanzii care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile.

3. In cazul in care societatea care primeste imprumutul este platitoare de impozit pe profit atunci pentru cheltuiala cu dobanda se vor aplica prevederile art. 27 din Codu Fiscal privind limita de deductibilitate a acestor cheltuieli (dobanzi aferente imprumuturilor primite).

4. Din punct de vedere al TVA, prestarile unor servicii de natura financiar-bancara printre care si acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda sunt considerate operatiuni scutite de TVA fara drept de deducere conform art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal. 

Atentionam ca si prin prisma TVA autoritatile fiscale pot reincadra tranzactia prin considerarea, la firma beneficiara a imprumutului, a incasarii unui avans (pentru livrare de bunuri sau servicii, operatiuni impozabile dpdv TVA) , pentru care avea obligatia sa colecteze si sa inregistreze fiscal TVA-ul aferent colectat; in contrapartida, nu se acorda dreptul de deducere a taxei astfel stabilite la societatea comerciala care acorda imprumutul, deoarece aceasta nu detine un document justificativ intocmit conform prevederilor art. 155 alin. (19) Cod fiscal (factura), si, astfel, nu-si poate exercita dreptul de deducere a taxei, conform prevederilor art. 145 – 147 din Codul fiscal.

In consecinta, desi acordarea imprumutului nu este expres interzisa de lege fiind posibila acordarea imprumutului, trebuie sa manifestati prudenta datorita implicatiilor fiscale pe care le poate avea o asemenea actiune (reconsiderarea tranzactiei de catre autoritatile fiscale, de exemplu). 

De asemenea, imprumuturile acordate de catre o societate unor alte entitati nu trebuie sa aiba caracter de regularitate. (caz care, implicit, ar presupune inserarea in obiectul de activitate a activitatilor de creditare , precum si reglementarea si autorizarea BNR in acest sens). 

Pentru a acorda imprumutul va trebui ca : acesta sa aiba caracter ocazional (sau - mai indicat - unic); sa existe contract in forma scrisa ; in contract sa fie stipulate clauze cu privire la durata acordarii imprumutului, modalitati si termene de restituire, dobanda (element de venit pentru societatea care acorda imprumutul).

 

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de S.M. Armaselu - Expert contabil