Infiintare punct de lucru. Ce regim fiscal se aplica si ce procedura urmam?

In randurile de mai jos, cazul pe care vi-l propunem azi se refera la o firma cu sediu social intr-un judet care efectueaza import de marfuri in alt judet unde nu are deschis punct de lucru, dar are incheiat un contract de prestari servicii cu o firma specializata in domeniu. Firma asigura efectuarea urmatoarelor servicii: formalitati vamale, descarcare, incarcare in mijloace auto.

Toata marfa care se importa in respectiva locatie este livrata la un singur client in baza unui contract de vanzare-cumparare pe masura ce se efectueaza importul. Vom vedea daca este obligata firma sa-si deschida punct de lucru in aceasta locatie, dat fiind faptul ca nu are personal care lucreaza acolo, si nu se efectueaza vanzari partiale catre clienti diferiti.

Iata raspunsul specialistului:

Situatia descrisa de intrebarea dvs. nu este foarte clar reglementata la momentul prezentului raspuns. Astfel, sunt aplicabile prevederile art. 85 alin. (3)-(4) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, referitoare la obligatia contribuabilului de a declara infiintarea de sedii secundare/puncte de lucru:

"In sensul prezentului articol, prin sediu secundar se in?elege un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea contribuabilului/platitorului, cum ar fi: birou, magazin, atelier, depozit si altele asemenea. Prin sediu secundar se in?elege si un santier de construc?ii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj ori activita?i de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni. Sunt sedii secundare sediile permanente definite potrivit Codului fiscal".

De asemenea, dispozitiile art. 32 alin. (7) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, raman aplicabile:

 "Orice persoana subiect al unui raport juridic fiscal, inclusiv operatorul economic, institutia publica si institutia publica locala, care are organizata o entitate, cu sau fara personalitate juridica, la alta adresa decat sediul social al subiectului respectiv, cu minimum 5 persoane care realizeaza venituri din salarii, are obligatia sa solicite inregistrarea fiscala a entitatii respective, ca platitoare de salarii si de venituri asimilate salariilor, la organul fiscal din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in a carui raza teritoriala se afla adresa unde se desfasoara efectiv activitatea acelei entitati. Solicitarea se face in termen de 30 de zile de la data infiintarii, pentru entitatile nou-infiintate.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
CD Proceduri contabile pentru societati comerciale 2018

Structura unei proceduri contabile ceruta de lege este una complexa si de-aceea elaborarea ei presupune un efort serios chiar si pentru un contabil experimentat care in plus trebuie sa tina cont si de modificarile legislative ale OMFP nr 1 802 2014 cu modificarile si completarile ulterioare; Legii contabilitatii nr 82 1991 cu modificarile...

Oferta Speciala
expira in 1 ora 59 min 59 sec

DA, vreau produsul  |  Detalii si Cuprins

Organul fiscal are obligatia ca, in termen de 5 zile de la inregistrarea fiscala, sa transmita o copie de pe certificatul de inregistrare fiscala primarului unitatii administrativ-teritoriale/sectorului municipiului Bucuresti in a carei/carui raza teritoriala isi desfasoara efectiv activitatea entitatea respectiva. Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea astfel incat aceasta sa reflecte impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, calculat, retinut si virat, pe fiecare entitate care intra sub incidenta prezentului alineat."

Avand in vedere faptul ca societatea dvs. nu are personal angajat in judetul in care are loc importul si nu este indeplinita conditia de minim 5 persoane care realizeaza venituri din salarii, prevazuta de art. 32 alin. (7) din Legea 273/2006, societatea nu are obligatia de a deschide un punct de lucru, inregistrat fiscal, ca platitor de salarii si venituri asimilate salariilor.

Totusi, in ce priveste declararea unui sediu secundar, cadrul normativ poate fi interpretat in ambele sensuri. Prin expresia "si altele asemenea" regasita la art. 85 alin. (3) din Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala este posibila practic oricare dintre variante. In opinia noastra, prudent ar fi ca societatea sa declare infiintarea unui sediu secundar, neplatitor de taxe si impozite, mai ales daca sunt importate si produse accizabile.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Popescu Diana - Consultant fiscal