Masuri fiscale 2024. Impactul asupra firmelor, la o luna de la aplicarea masurilor, conform CNIPMMR

In perioada 26.01-08.02.2024, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat un sondaj privind impactul masurilor intrate in vigoare la 1 ianuarie 2024 si perceptia antreprenorilor in legatura cu provocarile pe care le intampina, la care au fost 2818 respondenti, rezultand urmatoarele concluzii, conform unui material publicat pe site-ul oficial al CNIPMMR:

 1. In ceea ce priveste forma de organizare, respondentii au fost 77,6% microintreprinderi, 16,2% intreprinderi mici si 5,7% intreprinderi mijlocii, precizeaza CNIPMMR.

2. Referitor la domeniul de activitate al respondentilor, 50 % sunt din servicii, 15,4% din comert, 9,7% constructii, 8,5% productie si 8,3% HORECA, 6,5% transport si 1,75 agricultura.

3. La intrebarea ”Care sunt principalele doua probleme pe care le intampinati legate de e-factura?”-intrebare semideschisa, raspunsuri multiple– antreprenorii au mentionat pe primele 2 locuri urmatoarele cauze:

• pe prima pozitie – 62,5% – aproape 2/3 dintre respondenti – au mentionat cresterea costurilor cu noile obligatii de conformare pentru e-factura;
• pe locul 2, cu 50,5%, s-a situat functionarea defectuoasa a platformei e-factura gestionata de ANAF.

Este de remarcat ca 40,5% dintre respondenti au spus ca operarea dificila a platformei (nu este user-friendly) constituie principala problema in legatura cu e-factura, mentionandu-se ca exemple frecvente:

• false erori la incarcarea facturilor in e-factura;
• interfata platformei nu este intuitiva si nu ofera suficiente informatii pentru utilizarea si verificarea facila a facturilor.

De asemenea, in cadrul raspunsurilor libere se remarca un numar mare de antreprenori care declara ca nu au competente digitale/nu stiu sa utilizeze o platforma informatica.

Cartea Verde a TVA

Vezi AICI detalii

Calendarul contabilului vesel 2026

Vezi AICI detalii

Cartea Verde a Contabilitatii - Editie revizuita

Vezi AICI detalii

4. La intrebarea daca se considera ca e-factura isi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale, 65,6% dintre antreprenori au raspuns NU, 18,7% considera ca scopul principal de combatere a evaziunii fiscale este atins partial, iar 10,2% nu pot aprecia/nu stiu. Doar 5.5% au raspuns DA isi atinge scopul de combatere a evaziunii fiscale.

5. Fiind intrebati ”Care este, in opinia dvs. masura principala necesara pentru reducerea evaziunii fiscale?” – intrebare semideschisa – 71,3% au raspuns ”Identificarea si sanctionarea activitatilor economice nefiscalizate”, pe locul 2, cu 11,2% fiind combaterea si sanctionarea muncii la negru

De asemenea, in cadrul raspunsurilor libere,antreprenorii considera capentru reducerea evaziunii fiscale este necesara o diminuare a impozitarii, care conduce la o mai mare conformare voluntara, si controlul societatilor care raporteaza pierderi ani la rand.

6. Intrebati ”Care sunt, in opinia dvs., solutiile pentru antreprenori, avand in vedere problemele intampinate cu platforma e-factura?” – raspunsuri multiple- pe primele 3 locuri s-au clasat:

1) 49,6% prelungirea termenului de neaplicare a sanctiunilor pana la 31 decembrie 2024;

2) 24,6% realizarea si prezentarea in mediul online de tutoriale, de catre ANAF, cu cele mai des intalnite probleme si solutiile la acestea;

3) 12,8% campanii de informare face to face cu antreprenorii, privind utilizarea e-factura.

Avand in vedere ca in cadrul raspunsurilor libere, sunt foarte multe care sustin eliminarea e-factura, coroborat cu raspunsurile privind campaniile de informare, realizarea de tutoriale despre e-factura, este clar ca la nivelul unei parti importante a intreprinzatorilor nu s-a inteles utilitatea si scopul acestei platforme si sunt necesare actiuni de explicare a rolului e-factura.

7. La intrebarea ”Va afecteaza noile dispozitii din Codul Fiscal privind sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, in situatia detinerii in mod direct sau indirect a peste 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, la mai multe microintreprinderi?” s-au primit urmatoarele raspunsuri:

• 44,5% au raspuns ca DA, sunt afectati si considera incorecte dispozitiile din Codul Fiscal privind impozitarea in situatia detineriiin mod direct sau indirect a peste 25% la mai multe microintreprinderi, iar 4,4% declara cu DA, sunt afectati, dar considera corecte noile masuri.
• 39,8% au raspuns ca NU sunt afectati, deoarece detin o singura microintreprindere, iar 3,3% au spus ca NU sunt afectati deoarece detin mai putin de 25% in alte microintreprinderi.

8. Fiind intrebati ”Cum este afectata activitatea societatii de cresterea a pretului combustibililor de la 1 ianuarie 2024, ca urmare a maririi nivelului accizelor cu rata inflatiei?” , primele 3 efecte mentionate au fost:

1. 33,6% – societatea va transfera costurile suplimentare in costul final pentru fabricarea produselor/prestarea serviciilor;
2. 22% – se va diminua profitul;
3. 21,7% – cresterea costurilor duce la scaderea competitivitatii societatii;

Alte raspunsuri au fost: 8,6% – se va inregistra o scadere a volumului vanzarilor, iar 7,1% – societatea va suporta cresterea costurilor pentru a-si mentine volumul vanzarilor.

Doar 6,9% dintre antreprenori declara ca activitatea lor nu este afectata de cresterea pretului la combustibil.

Se observa ca scaderea competitivitatii companiilor este principalul efect al cresterii pretului la combustibili, avand in vedere ca transferul costurilor suplimentare in costul final si scaderea volumului vanzarilor reprezinta tot scaderea competitivitatii.

9. Fiind intrebati daca majorarea costului RCA are impact in cadrul activitatii –33,9% au raspuns ca are un impact foarte mare, 25,9% au mentionat un impact mare, rezultand ca 59,8% dintre antreprenori sunt afectati de cresterea costului RCA.  in acelasi timp 27,9% au raspuns ca impactul este mic, iar 12,5% ca nu resimt vreun impact.

10. La intrebarea ”Care este principala solutie, in opinia dvs., pentru limitarea cresterii pretului RCI” – intrebare semideschisa – antreprenorii mentioneaza urmatoarele:

1. 49,2% – aproape jumatate dintre respondenti – considera necesar un controlul mai mare din partea ASF privind modalitatea de formare a pretului; 
2. 23,1% plafonarea pretului RCA;
3. 20,7% infiintarea unei societati de asigurare de catre stat.

In cadrul raspunsurilor libere se remarca o cerinta de eficientizare a functionarii ASF si implicarea activa a institutiilor cu atributii de control pe piata RCA pentru evitarea cartelurilor/intelegerilor intre societatile de asigurari.

11. Care estimati ca vor fi principale probleme ale pietei pe care actionati in urmatoarele 12 luni?

Antreprenorii anticipeaza ca principalele probleme vor fi reprezentate de:

1. Cresterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate – 28,4% si tot 28,4% scaderea volumului vanzarilor;
2. Cresterea concurentei neloiale – 24,3%;
3. O criza a fortei de munca calificate – 11,9%;
4. Dificultati in aprovizionare (materii prime, utilaje, servicii) – 4,8%.

Doar 2,3% anticipeaza ca nu vor fi probleme pe piata in urmatoarele 12 luni.

12. La intrebarea ”Care sunt primele 3 masuri pe care doriti sa le implementati pentru a rezista pe piata?” au rezultat urmatoarele raspunsuri:

• pe primul loc – 61.2% – reducerea cheltuielilor;
• pe locul doi – 40% – diversificarea produselor/serviciilor vandute;
• pe locul trei – 34,5% – reducerea personalului.

Alte masuri, care au obtinut procente mai mari, au fost: asigurarea finantarii societatii – 26,1%, digitalizarea – 24,1% si pastrarea lucratorilor – 20,5%.

13. La intrebarea ”Cum veti asigura, in principal, finantarea societatii in perioada urmatoare?” au fost oferite urmatoarele raspunsuri:

1. Pe primul loc – 31,4%- acordarea de imprumuturi pentru societate din resursele proprii ale antreprenorului;
2. Pe locul doi – 20,9% – prin accesarea creditelor bancare;
3. Pe locul trei – 15,2% – prin accesarea de fonduri europene.

De mentionat ca 19% dintre antreprenori declara ca nu au probleme cu finantarea societatii.

Se constata ca principalul mod de finantare a societatii ramane imprumutul acordat din resurse proprii, metoda care mentine un grad redus de capitalizare a companiilor, avand ca efect greutati in obtinerea unui credit bancar (se observa ca doar 3,2 % din respondenti declara ca vor mari capitalul social din resurse proprii si 1,8% vor mari capitalul social prin atragerea de noi asociati in societate).

Avand in vedere raspunsurile antreprenorilor, CNIPMMR solicita adoptarea urgenta de masuri care sa vina in sustinerea solicitarilor acestora:

• prorogarea pana la 31.12.2024, de la 01.04.2024, a termenului de neaplicare a sanctiunilor pentru neincarcarea facturilor in termen pe e-factura (sanctiunile au valori cuprinse intre 1.000 si 10.000 de lei, iar de la 01.07.2024 se adauga si 15% din valoarea totala a facturii);
• prorogarea pana la 31.12.2024, de la 01.07.2024, a termenului de neaplicare a sanctiunilor pentru inregistrarea facturilor neprimite prin e-factura (sanctiunea este de 15% din valoarea totala a facturii);
• realizarea unor campanii de informare a antreprenorilor in legatura cu folosirea e-factura, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii, privind procedurile pe care acestea trebuie sa le respecte pentru evitarea aplicarii de sanctiuni;
• realizarea de tutoriale pe internet, inclusiv pentru situatii particulare, despre e-factura;
• imbunatatirea platformei e-factura, raportat la faptul ca 40,5% dintre respondenti au spus ca operarea acesteia este dificil de utilizat (nu este user-friendly);
• afisarea informatiilor in e-factura despre emitentul/destinatarul facturii pentru identificarea usoara a acestora (denumire, numarul facturii, valoarea facturii);
• clarificarea prin procedura ANAF a modului de aplicare a modificarilor introduse prin OUG nr. 115/2023 referitoare la incadrarea in categoria microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit;
• crearea unui pachet pentru digitalizare pentru antreprenorii din IMM-uri, eventual sub forma de vouchere, care sa cuprinda obligatoriu cursuri si utilizarea semnaturi electronice, avand in vedere numarul mare de antreprenori care declara ca nu au competente digitale. Reamintim ca potrivit DESI 2022[2] Romania inregistreaza rezultate cu mult sub media UE in ceea ce priveste competentele digitale cel putin de baza (28 % fata de 54 % media UE) si competentele digitale peste nivelul elementar (9 % fata de 26 % media UE). Romania se situeaza pe locul 27 in ceea ce priveste dimensiunea capitalului uman in cadrul DESI 2022. tara se confrunta cu o lipsa de competente digitale de baza in randul populatiei.
• implementarea tuturor programelor cu finantare nationala si europeana, raportat la gradul redus de capitalizare al IMM-urilor si dificultatile in accesarea creditelor bancare (principalul mod de finantare ramane imprumutul acordat din resurse proprii – 30% dintre antreprenori) si afectarea competitivitatii intreprinderilor (aproximativ 76%) din cauza cresterii costurilor combustibililor;
• analizarea efectelor produse de OUG nr. 115/2023 privind incadrarea in categoria microintreprinderilor platitoare de impozit pe venit, dupa 6 luni de la implementare, avand in vedere ca aproximativ 50% dintre antreprenori se declara afectati de aceasta modificare;

Este esentiala lansarea unui pachet de programe de sustinere pentru IMM-uri in anul 2024:

• Program de de compensare a efectelor razboiului din Ucraina in domeniul alimentar si agricultura;
• Program de compensare a costurilor cu motorina pentru transporatori;
• Deblocarea programului Electric-Up;
• Finantarea din Fondul de Modernizare a proiectelor pentru producerea de energiei-IMMPROSUMER;
• Suplimentarea plafoanelor de garantare in cadrul programului IMM INVEST PLUS;
• Lansarea tuturor call-urilor 2021-2027 (investitii);
• Program pentru sustinerea dezvoltarii IMM-urilor existente – scale-up.

In acelasi timp, CNIPMMR solicita lansarea tuturor programelor nationale si regionale pentru mediul privat, in valoare de 6.1 mld.euro, in total 139 de apeluri[3]:

• 1700 milioane de euro programe regionale;
• 268 milioane de euro sanatate;
• 1271 milioanede euro POCIDIF;
• 30 milioane de euro educatie si ocupare;
• 516 milioane de euro dezvoltare durabila;
• 1424 milioane de euro tranzitie justa.