PFA - Autorizare activitate de taximetrie. Impozit pe venit

Autorizare activitate de taximetrie. Impozit pe venit

Intrebare: Care era modalitatea de autorizare a activitatii de taximetrie in anul 2001 pentru PFA? Care au fost pentru PFA normele de venit pentru anii 2001-2002? Daca cel care a detinut autorizatia nu a anuntat organul fiscal ca nu mai desfasoara aceasta activitate, dar nu a mai vizat autorizatia pentru anul 2003 la primarie intrucat nu a mai desfasurat activitate in acerst sens, poate fiscul sa emita decizii de plati din oficiu?

Avand in vedere ca legea 38/2003 a adus modificari in ceea ce priveste executarea activitatii de taximetrie si a instituit obligativitatea schimbarii autorizatiilor emise pana la acea data, poate organul fiscal sa nu tina seama de acest lucru si sa emita decizii de plati in temeiul unei autorizatii care practic si-a incetat valabilitatea odata cu aparitia legii 38/2003?

Singurul loc unde toate intrebarile isi gasesc raspuns.
Convinge-te CLICK AICI

Cabinete medicale Fiscalitate aplicata TVA impozite deduceri

Vreau acest produs →

Declaratia Unica 2026 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS

Vreau acest produs →

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vreau acest produs →

Raspuns: In anii 2001-2002, in lipsa Codului fiscal si a Codului de procedura fiscala, activitatea de taximetrie se desfasura in conformitate cu prevederile OG 11/1992 privind modul de desfasurare si impozitare a activitatii de taximetrie auto, care ulterior a fost abrogata.

Conform art. 1 al acestei ordonante, societatile comerciale, persoanele fizice autorizate (PFA) potrivit Decretului-lege 54/1990, privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative (ulterior abrogat), precum si colaboratorii cu autoturisme proprii ai societatilor comerciale, care desfasurau activitatea de taximetrie, aveau obligatia de a instala pe autoturismele respective aparate de taxat, omologate de Inspectia Metrologiei de Stat, precum si emblema cu inscriptia "Taxi".

La inceputul fiecarui trimestru, aceste persoane (si PFA) aveau obligatia prezentarii la organele fiscale teritoriale, pentru citirea incasarilor inregistrate de aparate.

Potrivit acestui decret-lege, persoanele fizice puteau fi autorizate sa desfasoare activitati independente in domeniul serviciilor sau pentru realizarea anumitor produse.

Autorizarea pentru prestarea de servicii se putea da pe baza atestarii capacitatii profesionale de catre organele centrale de domeniu, iar in cazul in care existau organizatii profesionale specifice activitatii pentru care se cere autorizarea, cu acordul acestora. (Sectiunea a 4-a, art. 25 din Decretul-lege)

Articolul 2 al OG 11/1992 preciza ca persoanele fizice autorizate (PFA) , precum si colaboratorii cu autoturisme proprii ai societatilor comerciale care desfasurau activitatea de taximetrie erau supuse unui impozit forfetar trimestrial de 30.000 lei, care se platea anticipat care se definitiva la sfirsitul anului pe baza incasarilor totale inregistrate de aparatul de taxat.

Venitul anual impozabil se determina prin deducerea din incasarile totale inregistrate prin aparatul de taxat a unei cote forfetare de cheltuieli de 80%, iar impozitul definitiv stabilit la finele anului nu putea fi mai mic decit totalul impozitului forfetar datorat in cursul anului.

Dupa instalarea aparatelor de taxat, proprietarul autoturismului avea obligatia de a se prezenta la inspectia judeteana de metrologie sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, in vederea verificarii si sigilarii aparatului respectiv, dupa care se elibera buletinul metrologic.

Acest document se prezenta obligatoriu organului fiscal in a carui raza isi are domiciliul sau sediul proprietarul autoturismului, pentru a putea fi vizat si luat in evidenta. Activitatea de taximetrie se desfasura numai in conditiile posedarii de catre conducatorul auto a acestui buletin vizat de organele fiscale.

Persoanele (si PFA) care desfasurau activitatea de taxi aveau obligatia de a se prezenta trimestrial la organele fiscale teritoriale care vizau buletinul metrologic, pentru citirea aparatului de taxat, care se facea in primele 5 zile lucratoare ale primei luni din trimestrul urmator. Cu acest prilej, organul fiscal intocmea procesul-verbal de constatare, in doua exemplare, din care unul se inmina taximetristului.

Impozitul forfetar se modifica, in cazul in care activitatea de taximetrie incepea sau se intrerupea in cursul trimestrului, respectiv se restringea la perioada in care se desfasura aceasta activitate. in situatia incetarii activitatii in cursul trimestrului, persoanele autorizate (PFA) erau obligate sa depuna autorizatia de functionare.

De asemenea, impozitul se reducea proportional cu perioada in care se desfasura activitatea si in caz de intreruperi temporare, cauzate de reparatii ale autoturismului, accidente, spitalizare, plecari in strainatate si alte cauze obiective dovedite cu documente oficiale. in aceste situatii, proprietarii autoturismelor aveau obligatia prezentarii la organele fiscale, pentru citirea aparatului de taxat, atit la incetarea, cit si la reinceperea activitatii.

Impozitul anual pentru veniturile realizate din activitatea de taximetrie se definitivau pina la sfirsitul lunii ianuarie a anului urmator si se determina prin aplicarea asupra venitului impozabil cotelor de impozit prevazute de HG 201/1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative (ulterior abrogata), si anume:

TABELUL cotelor de impozit pentru impunerea veniturilor persoanelor autorizate sa desfasoare o activitate independenta

---------------------------------------------
Venitul anual Impozitul anual
- lei - - lei -
-------------------------------------------------------------------------
pana la 10.000 scutit
10.001 - 11.200 10% pt. ceea ce depaseste 10.000 lei
11.201 - 13.000 120 lei + 15% pt. ceea ce depaseste 11.200 lei
13.001 - 15.000 390 lei + 20% pt. ceea ce depaseste 13.000 lei
15.001 - 18.000 790 lei + 25% pt. ceea ce depaseste 15.000 lei
18.001 - 25.000 1.540 lei + 30% pt. ceea ce depaseste 18.000 lei
25.001 - 40.000 3.640 lei + 35% pt. ceea ce depaseste 25.000 lei
40.001 - 60.000 8.890 lei + 40% pt. ceea ce depaseste 40.000 lei
60.001 - 90.000 16.890 lei + 42% pt. ceea ce depaseste 60.000 lei
90.001 - 105.000 29.490 lei + 44% pt. ceea ce depaseste 90.000 lei
105.001 - 120.000 36.090 lei + 46% pt. ceea ce depaseste 105.000 lei
120.001 - 135.000 42.990 lei + 48% pt. ceea ce depaseste 120.000 lei
135.001 - 150.000 50.190 lei + 50% pt. ceea ce depaseste 135.000 lei
150.001 - 165.000 57.690 lei + 52% pt. ceea ce depaseste 150.000 lei
165.001 - 168.700 65.490 lei + 54% pt. ceea ce depaseste 165.000 lei
peste 168.700 40% din venitul impozabil total
-------------------------------------------------------------------------

In situatia in care contribuabilul considera ca a efectuat cheltuieli mai mari decit cele luate in calcul de organul fiscal, venitul impozabil se determina prin scaderea din totalul incasarilor a cheltuielilor efective cu consumul de carburanti si lubrifianti, intretinere si reparatii curente, cota de reparatii de volum, amortizarea autoturismului si alte cheltuieli specifice, dovedite cu documente oficiale.

Diferenta de impozit stabilita cu ocazia definitivarii impunerii se platea in doua rate egale, prima in termen de 30 de zile si a doua in termen de 60 de zile de la data comunicarii sumei datorate (Anexa 1 la OG 11/1992).

In anul 2003, prin aparitia Legii 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, au fost reglementate autorizarea, organizarea, atribuirea gestiunii si controlul efectuarii serviciilor de transport in regim de taxi, serviciile publice de transport in regim de taxi care pot fi efectuate si de catre orice taximetrist independent autorizat (si PFA), care utilizeaza in acest scop un singur autovehicul aflat in proprietate (art. 3, alin.4)).

Astfel, transporturile de persoane sau bunuri in regim de taxi fac parte din categoria serviciilor publice de transport local de interes public si se afla sub autoritatea administratiilor publice locale(art. 4, alin. 1) din lege).

Potrivit prevederilor art. 9 din legea mai sus mentionata, autorizatia pentru transport de persoane sau bunuri in regim de taxi se emite la cererea operatorului de transport sau a taximetristului independent (si PFA) de catre autoritatea administratiei publice locale sau a municipiului Bucuresti pe raza careia solicitantul isi desfasoara activitatea, isi are sediul sau o filiala, dupa caz, pe baza unei documentatii minime.

Impunerea persoanelor care desfasoara activitate de taximetrie se efectueaza prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 220 ?Declaratie privind venitul estimat? insotit de copii xerox ale unor documente justificative (autorizatie, act de identitate, etc.), dupa prelucrarea caruia, organul fiscal emite decizie de impunere.

Conform prevederilor art. 50, alin. 7, 8 si 9 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, venitul net din activitatea de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi se determina pe baza normelor de venit.

Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla. in acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi (art. 50, alin. 8).

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla pentru activitatea respectiva (art. 50, alin. 9). Evidenta contabila in partida simpla se efectueaza conform prevederilor OMFP 1040/2004, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil in conformitate cu prevederile Legii 571/2003 privind Codul fiscal.

In conformitate cu prevederile punctului 45. din HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal se precizeaza ca pentru intreruperile temporare de activitate in cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii si altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majora, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proportional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor.

In situatia incetarii activitatii in cursul anului, respectiv a intreruperii temporare, persoanele fizice autorizate (PFA) si asociatiile fara personalitate juridica sunt obligate sa depuna autorizatia de functionare si sa instiinteze in scris, in termen de 5 zile, organele fiscale in a caror raza teritoriala acestia isi desfasoara activitatea. in acest sens se va anexa, in copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizatiei.

Concluzie:

Avand in vedere prevederile legale mentionate mai sus, precum si prevederile art. 7, alin.2) din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala cu modificarile si completarile ulterioare, organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. in analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.

Articolul 83, alin.(4) din Codul de procedura fiscala precizeaza ca nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face inainte de implinirea unui termen de 15 zile de la instiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale. In cazul contribuabililor (ca PFA) care au obligatia declararii bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a obligatiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere.

Pentru impozitele, taxele si contributiile administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, instiintarea pentru nedepunerea declaratiilor si stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se face in cazul contribuabililor inactivi, atat timp cat se gasesc in aceasta situatie.

Totusi, chiar daca autorizatia si-a incetat valabilitatea, este obligatoriu sa mergeti la organul fiscal competent la care sunteti arondat pentru administrare fiscala pentru rezolvarea situatiei dumneavoastra de fapt fiscale si sa depuneti documentele justificative din care sa rezulte incetarea activitatii, in vederea recalcularii obligatiilor de plata.

Art. 81, alin.(3), litera c) din Codul de procedura fiscala, precizeaza ca obligatia de a depune declaratia fiscala se mentine si in cazurile in care organul fiscal a stabilit din oficiu baza de impunere si obligatia fiscala.

Conform art. 7 alin. (3) din OG 92/2003 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

"(3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul".

Avand in vedere articolul mai sus mentionat, consider ca stabilirea din oficiu a unei obligatii fiscale trebuia sa aiba la baza o analiza obiectiva efectuata de organul fiscal pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului.

Mai multe articole despre PFA gasiti pe www.fiscalitatea.ro