Pozitia CNIPMMR privind proiectul legii-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice

Referitor la proiectul Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, inregistrat la Senat in data de 24.04.2017 cu nr. B161/2017, CNIPMMR sustine necesitatea luarii in considerare a urmatoarelor aspecte importante:

Expunerea de motive trebuie completata cu evaluarea preliminara a impactului financiar al proiectului asupra bugetului general consolidat, atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani) cu precizarea cheltuielilor si veniturilor bugetare, plus/minus, inclusiv cu calcule privind fundamentarea majorarilor salariale, cu asigurarea respectarii principiilor responsabilitatii, precautiei si a tintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB si fara cresterea fiscalitatii asupra mediului de afaceri si fara instituirea de noi poveri fiscale pentru intreprinzatori;

Este necesara corelarea cresterilor salariale cu evolutia economiei Romaniei si cu veniturile bugetare disponibile care vor fi evidentiate in expunerea de motive, la impactul financiar al proiectului;

Cresterile salariale ale bugetarilor nu trebuie sa afecteze nivelul investitiilor si nu trebuie sa fie mai mari decat acestea (pentru 2017, cheltuielile salariale sunt prevazute sa creasca cu circa 12%, pana la 63,8 miliarde lei, comparativ cu 39,4 miliarde lei, suma prevazuta in bugetul pe 2017 pentru investitii);

Este prioritara cresterea investitiilor publice pentru sustinerea relansarii economice, avand in vedere ca Romania are al doilea cel mai scazut nivel al investitiilor publice si este singura tara dintre acestea in care investitiile publice au scazut in fiecare an incepand din 2008, precum si lansarea unor proiecte ample de investitii, care sa rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scazuta, ce reprezinta unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri in Romania, constituind o bariera in calea schimburilor comerciale si a dezvoltarii economice, Romania fiind in continuare pe ultimul loc intre tarile cu caracteristici similare din regiune in ceea ce priveste calitatea perceputa a infrastructurii de transport si comunicatii (Raportul de tara privind Romania al Comisiei pentru 2016);

Deblcarea fondurilor europene si a investitiilor publice sunt strict necesare, pentru a se asigura baza necesara cresterii veniturilor bugetare care sa sustina cresterile salariale;

Cresterile salariale ale bugetarilor nu trebuie sa accentueze si mai mult diferentele si asa mari intre salariul mediu al bugetarilor si cel din mediul privat, care genereaza mari presiuni asupra angajatorilor privati si o concurenta neloiala a statului cu mediul privat, cu impact negativ major asupra economiei si competitivitatii la export ( in 2016 evolutia castigului salarial net in sectorul public a fost de peste doua ori mai mare fata de cea din privat; salariile din administratia publica din Romania comparativ cu media pe economie sunt mult mai mari fata de tarile din Europa Centrala si de Est, iar evolutia raportului salariu public/privat plaseaza Romania peste tari ca Polonia, Ungaria, Slovacia sau Cehia);

Cresterile salariale pentru bugetari trebuie sa se acorde in functie de performanta: raportat la activitatea desfasurata, la cantitatea si calitatea acesteia, la contributia efectiva a bugetarului la realizarea scopului si obiectivelor institutiei publice, la rezultatele efectiv inregistrate si nu in ultimul rand raportat la evaluarea facuta de beneficiarii serviciilor publice respective (contribuabili, intreprinzatori, cetateni, pacienti, elevi si parinti, rezultate de la examene, etc);

Declaratia Unica 2026 Impozit pe venit Contributii CAS si CASS

Vezi AICI detalii

Examen Consultant Fiscal 2026

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Este necesara o reforma profunda a sistemului bugetar, imbunatatirea solutiilor de e-guvernare, digitalizarea administratiei publice, cu restructurarea posturilor din administratia publica locala si centrala care intretin nejustificat birocratia;

Pentru cresterile salariale din cadrul familiei ocupationale Sanatate, trebuie clarificata sursa veniturilor suplimentare necesare cresterilor salariale, fara cresterea contributiilor, avand in vedere ca spitalele publice sunt institutii publice finantate integral din venituri proprii (de regula sumele pentru serviciile medicale si alte prestatii efectuate pe baza de contract, cu casele de asigurari sociale de sanatate);

Este necesara asigurarea cresterii calitatii serviciilor publice, testarea periodica/perfectionarea periodica a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajarii raspunderii directe a bugetarilor pentru greselile/abuzurile/neregularitatile acestora;

Se impune evaluarea si monitorizarea permanenta a activitatii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferentia salarizarea in functie de performanta.