Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile la calculul profitului impozabil

11-Dec-2008
25929


Multumim Revistei Romane de Fiscalitate
ec. L?szl? Debreczeni
vicepresedinte al Asociatiei Economistilor Maghiari din Romania


1. Scurt istoric al legislatiei cu privire la deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile

Primul act normativ de dupa 1990 care prevedea o limitare a cheltuielilor cu dobanzile a fost O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. La art. 6 din Ordonanta s-a prevazut ca suma maxima a cheltuielilor cu dobanzile la calculul profitului impozabil pentru contribuabilii mari este egala cu suma veniturilor din dobanzi, plus 20% din alte venituri. Suma care depasea limita, dupa ce se efectua actualizarea cu indicii de inflatie, se reporta in perioadele urmatoare si devenea deductibila in cazul in care cerinta de limita era indeplinita.

Aceasta limitare a fost abrogata de Legea nr. 73/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit Ca urmare a modificarii O.G. nr. 70/1994 prin O.U.G. nr. 217/1999, de la data de 1 ianuarie 2000 au devenit nedeductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu dobanzile care se situau peste rata dobanzii active medii a bancilor, comunicate lunar de BNR.

Reglementarea a fost abrogata prin Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.

Incepand cu data de 1 iulie 2002, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 414/2002, cheltuielile cu dobanzile erau diferentiate, in functie de entitatea care a acordat imprumutul, conform art. 10 din lege astfel:

- dobanzile aferente imprumuturilor garantate de stat si cele contractate de la banci internationale nu cunosteau nicio restrictie la calculul profitului impozabil;

- dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la bancile comerciale romane, cooperativele de credit, societatile de leasing si de la societatile de credit ipotecar nu aveau nicio limitare cu privire la nivelul ratei, insa erau limitate in functie de gradul de indatorare (nedeductibile, in cazul in care gradul era mai mare de unu);

- dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la alte entitati erau limitate, pe de o parte, la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, iar pe de alta parte erau limitate in functie de gradul de indatorare (nedeductibile, in cazul in care gradul era mai mare de unu);

Cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor prezentate la ultimele doua puncte erau deductibile, chiar in cazul unui grad de indatorare mai mare de unu, daca suma acestora nu depasea suma veniturilor din dobanzi, plus 10% din celelalte venituri.

La data intrarii in vigoare a Codului fiscal, prevederile art. 10 din Legea nr. 414/2002 au fost abrogate, dar preluate la art. 23 din Codul fiscal.

2. Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile ? prevederi actuale

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 (prevederi in vigoare si in prezent), cheltuielile cu dobanzile sunt diferentiate in functie de entitatea care a acordat imprumutul, conform art. 23, astfel:

T ermenul de ?institutie financiara nebancara? a fost introdus prin Legea nr. 343/2006, care, la data intrarii in vigoare, a abrogat din textul art. 23 alin. (4) textul referitor la ?unele institutii financiare, respectiv cooperativele de credit, societatile de leasing si societatile de credit ipotecar?.

Institutiile financiare nebancare sunt definite la art. 4 lit. a) si art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 28 din 26 ianuarie 2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Astfel, o institutie financiara nebancara este o persoana juridica constituita cu scopul de a desfasura, cu titlu profesional, activitati de creditare de natura celor prevazute la art. 7 alin. (1), respectiv:

?a) acordare de credite, incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare;

b) leasing financiar;

c) emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului;

d) acordare de credite cu primire de bunuri spre pastrare, respectiv amanetare prin case de amanet;

e) acordare de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor, respectiv case de ajutor reciproc;

f) alte forme de finantare de natura creditului?.

Dupa cum se poate observa, prin introducerea in textul alin. (4) a termenului de ?institutie financiara nebancara?, s-a realizat o largire a ariei de aplicare a exceptiei de la dispozitiile de principiu ale art. 23, termenul acoperind mai multe institutii financiare, inclusiv cele enumerate de textul abrogat.

Modul de calcul al gradului de indatorare este prezentat la alin. (1), respectiv aceasta ?se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.?

Totodata, conform textului alin. (1) al art. 23, este definit termenul de ?capital propriu?, respectiv este ?totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale?.

Normele metodologice date in aplicarea prevederilor articolului revin la definitia capitalului imprumutat, la punctul 63, respectiv in scopul determinarii gradului de indatorare nu sunt luate in calcul imprumuturile prevazute la alin. (4), cum ar fi, de exemplu, creditele bancare, leasingul financiar, creditele ipotecare etc.

3. Reportarea cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile in perioada curenta ? Studiu de caz

Pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumuturilor obtinute de la alte entitati se are in vedere :

1) limita cu privire la nivelul ratei dobanzii, conform prevederii art. 23 alin. (6) si a pct. 59 din Norme. Suma dobanzilor peste rata de referinta a BNR sunt cheltuieli nedeductibile finale (nu se reporteaza);

2) dupa verificarea limitei cu privire la rata dobanzii se calculeaza gradul de indatorare. Daca acesta este peste trei, suma cheltuielilor cu dobanzile sunt cheltuieli nedeductibile in perioada inregistrarii cheltuielilor, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare.

Studiul de caz prezinta situatia unei societati comerciale care, in anul in care inregistreaza cheltuieli cu dobanzile (nedeductibile, grad peste trei) realizeaza pierdere, pe care nu o poate recupera din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.

=======================================================================

[An 'Profit/ 'Grad de 'Cheltuieli cu dobanzile 'Cheltuieli cu dobanzile 'Pierdere fiscala ]
[ 'Pierdere i'ndatorare 'nedeductibile de reportat 'de reportat din ' ]
[ ' ' 'in perioada urmatoare 'perioade precedente ' ]
[=======================================================================
[ N ' -100.000 ' >3 ' 10.000 ' 0 ' -90.000 ]
========================================================================
[ N + 1 ' 20.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -70.000 ]
========================================================================

[ N + 2 ' 30.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -40.000 ]
========================================================================
[ N + 3 ' 10.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -30.000 ]
========================================================================
[ N + 4 ' 5.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -25.000 
========================================================================
[ N + 5 ' 20.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' 0 ]
========================================================================
[ ' ' ' ' '(5.000 nu se ]
[ ' ' ' ' ' recupereaza) ]
======================================================================== 
[ N + 6 ' 0 ' <3 ' 0 ' 10.000 ' -10.000 ]
========================================================================

In declaratia privind impozitul pe profit intocmita de societate pentru anul N, suma de 10.000 se va inscrie la randul 32 ?Cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar reportate pentru perioada urmatoare?.

Pentru ca, in primul an, cheltuielile cu dobanzile sunt nedeductibile din cauza gradului de indatorare mai mare de trei, se realizeaza o decalare a pierderii fiscale de 10.000 pana in anul in care gradul devine mai mic de trei.

La sfarsitul anului N + 5 (al 5-lea an consecutiv dupa realizarea pierderii fiscale de 90.000), societatea recupereaza 85.000 din pierderea inregistrata in anul N, diferenta de 5.000 devenind pierdere nefiscala (contabila) definitiva, care trebuie ?rezolvata?, adica acoperita fie din rezerve, fie din capital.

Se poate observa ca, prin reportarea cheltuielilor cu dobanzile, pana ce gradul de indatorare devine mai mic de trei (anul N + 6), se realizeaza practic o ?reactivare? a pierderii decalate in primul an care ar fi trebuit sa fie definitiva, acoperita din capital (rezerve) si sa nu mai poata fi ?reactivata? dupa ce au trecut cei 5 ani. In declaratia privind impozitul pe profit intocmita de societate pentru anul N + 6, suma de 10.000 se va inscrie la randul 15 ?Cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar reportate din perioada precedenta?.

Problema ce o sesizam este ca, in timp ce dispozitia de principiu din art. 26 alin. (1) spune ca pierderile nu pot fi reportate in viitor decat pe cel mult 5 ani, art. 23 alin. (2) nu prevede o limita in timp a reportarii cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile din cauza inregistrarii unui grad de indatorare peste trei, respectiv in situatia de mai sus in care s-a ?reactivat? o pierdere in anul N + 6. Daca consideram ca limita de 5 ani prevazuta de art. 26 se impune si in aplicarea art. 23, cheltuielile cu dobanzile in suma de 10.000 nu se mai reporteaza in perioada urmatoare, respectiv se ?pierd? definitiv in scopuri fiscale.

Cu alte cuvinte, cheltuielile cu dobanzile, care sunt si acestea o parte componenta a pierderii, pot fi reportate in viitor ?la infinit?, in timp ce pierderea nu se poate reporta decat pe 5 ani. Desi se poate argumenta ca pierderea nu include in mod explicit si aceste dobanzi nedeductibile, este evident ca pierderea ce se reporteaza nu poate fi identificata ca structura; deci se poate considera, in mod rational, ca si cheltuielile (nedeductibile) cu dobanzile fac parte, cel putin proportional, din masa pierderii.

Problema ce trebuie rezolvata este cea a potentialului conflict dintre dispozitiile art. 23 si cele ale art. 26: este corect ca pierderea sa fie ?transmisibila? (reportata) in viitor doar pe 5 ani, iar dobanzile ?la infinit?? Daca nu, care este dispozitia de principiu care ar trebui sa prevaleze?

In opinia noastra, interpretarea sistematica si rationala ne conduce la prevalenta principiului prevazut de art. 26 alin. (1), care instituie limita de 5 ani de reportare in avans.

Este evident si rational ca in dispozitiile fiscale, care trebuie sa fie precise, clare, sa se stabileasca termene si limite temporale clare. Deci art. 26 contine un principiu care domina intreaga materie a ?transmiterii in viitor? in scopuri fiscale, a oricaror pierderi sau cheltuieli.

Daca nu s-ar stabili limite in timp, am fi in situatia in care nu s-ar mai putea verifica ?autenticitatea? pierderii reportate, deoarece documentele contabile se pastreaza obligatoriu doar pe durata de 10 ani, termen calculat si in legatura cu prescriptia fiscala de 5 ani, care, in caz de evaziune fiscala, poate fi de cel mult 10 ani. Cu alte cuvinte, dupa 10 ani, nici inspectia fiscala nu ar mai putea proceda la ?ratificarea? unei deduceri a carei provenienta nu ar mai putea fi verificata chiar pe documentele justificative pe care trebuie sa se bazeze.

4. CONCLUZII

- Nivelul deductibilitatii pentru cheltuielile cu dobanzile depinde in primul rand de calitatea celui care acorda imprumutul.

- Capitalul imprumutat, in scopul determinarii gradului de indatorare, reprezinta imprumuturile contractate de la alte entitati, pentru dobanzile carora sunt aplicabile prevederile art. 23 din Codul fiscal.

- Textul art. 23 alin. (2) se citeste coroborat cu textul de principiu al art. 26 alin. (1), in sensul ca reportarea in avans a cheltuielilor este admisibila pentru cei 5 ani urmatori anului in care aceste cheltuieli au fost inregistrate.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
keyboard_double_arrow_right

Atentie contabili!

Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti 
MODIFICARILE din Declaratia SAF-T. Obligatiile pentru contribuabilii mici


MODIFICARILE din Declaratia SAF-T. Obligatiile pentru contribuabilii mici
keyboard_double_arrow_left






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Legea contabilitatii. Noutati care se aplica incepand cu anul 2025

    • In acest articol vom reda noutatile care se aplica din anul 2025 in privinta Legii contabilitatii. Legea contabilitatii. Noutati care se aplica incepand cu anul 2025 Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate, balanta de verificare se va intocmi obligatoriu lunar. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor si se pastreaza timp de 10 ani. Situatiile financiare anuale...» citeste mai departe aici

  • Plafon 33% beneficii netaxabile 2025. Plafonul se calculeaza in functie de salariul brut sau net?

    • Pentru a remunera angajatii, firmele pot acorda numeroase beneficii extrasalariale, fara a fi supuse impozitarii, in limita unui plafon lunar de 33% din salariu. Printre facilitati amintim tichetele de masa, cazarea sau chiar contributiile la pensii facultative. Este important de mentionat faptul ca angajatorii au de respectat mai multe reguli si trebuie sa calculeze corespunzator plafonul de 33%, fiindca aceste beneficii salariale pot fi cumulate. Plafon 33% beneficii netaxabile. Beneficii...» citeste mai departe aici

  • Bonificatie de 3% in 2025 pentru contribuabilii bun-platnici. Ce conditii trebuie sa indeplineasca

    • Prin OUG 107/2024, a fost introdusa facilitatea conform careia se aplica, incepand cu anul 2025, o bonificatie de 3% pentru contribuabilii bun-platnici. Bonificatie de 3% in 2025 pentru contribuabili bun-platnici. Ce conditii trebuie sa indeplineasca acestia Ordonanta de urgenta nr. 107/2024 pentru reglementarea unor masuri fiscal-bugetare in domeniul gestionarii creantelor bugetare si a deficitului bugetar pentru bugetul general consolidat al Romaniei in anul 2024, precum si pentru...» citeste mai departe aici

  • Impozit pe venit in 2025. Ce modificari importante au aparut

    • Mai multe modificari importante cu privire la impozitul pe venit se vor aplica din 2025. Acestea vor afecta atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice, fiinca au aparut intr-o perioada economica incerta. Printre cele mai semnificative masuri se numara eliminarea scutirii de impozit pentru salariatii din sectoarele IT, constructii, agricol si industria alimentara, cresterea cotei de impozitare pentru dividendele distribuite, dar si noi reguli privind impozitarea veniturilor din transferul...» citeste mai departe aici

  • Factura proforma in contextul e-Factura. Mai poate fi utilizata sau nu?

    • Modul in care sunt gestionate platile intre furnizori si clienti a fost schimbat prin implementarea sistemului E-Factura. Iar in acest context, multi antreprenori se intreaba daca mai pot efectua plati pe baza facturilor proforme, asa cum se obisnuia inainte de implementarea acestui sistem electronic. Factura proforma in contextul e-Factura In conditiile existentei e-Factura si a obligatiei de a plati o suma de bani unui furnizor doar dupa ce ai primit factura fiscala prin e-Factura, se mai...» citeste mai departe aici

  • Microintreprindere in 2025. Ponderea veniturilor din consultanta si/sau management se aplica la calculul plafonului de 250.000 euro?

    • Reguli importante de aplicare a sistemului pe veniturile micro pentru firme, valabile incepand cu 1 ianuarie 2025, au fost aduse ca urmare a modificarilor incluse in OUG 156/2024 privind unele masuri fiscal-bugetare. Ponderea veniturilor din consultanta si/sau management se aplica la calculul plafonului 250.000 euro? Microintreprindere in 2025. Ponderea veniturilor din consultanta si/sau management se aplica la calculul plafonului 250.000 euro? Reamintim ca, asa cum apare in prevederile art. 47...» citeste mai departe aici

Atentie contabili!
MODIFICARILE din Declaratia SAF-T. Obligatiile pentru contribuabilii mici
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
MODIFICARILE din Declaratia SAF-T. Obligatiile pentru contribuabilii mici
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016