Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special
realizat de specialisti
Raportul Special
realizat de specialisti
MODIFICARILE din Declaratia SAF-T. Obligatiile pentru contribuabilii mici
| |
| Nr. 31, Septembrie 2009 |
|
Bugete cash flow rentabilitate risc - ghid practic 
Taxare 2025 Noutatile Codului fiscal 
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Reevaluarea mijloacelor fixe economist Andrei Gheorghiu Este recunoscuta cheltuiala cu amortizarea aferenta reevaluarii mijloacelor fixe? In ce conditii si de cand? Imobilizarile corporale sunt active care se caracterizeaza prin faptul ca:
Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala care: ? este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative; Limita de 1.800 lei a fost reglementata prin Hotararea Guvernului nr. 105/2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe. Exista deci posibilitatea ca in contabilitate sa se inregistreze imobilizari corporale care sa indeplineasca din punct de vedere contabil cele doua conditii, dar sa aiba o alta valoare decat plafonul minim recunoscut de legea fiscala. Potrivit reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, o imobilizare corporala recunoscuta ca activ trebuie evaluata initial la costul sau, in functie de modalitatea de intrare in entitate. Exemple de costuri care se efectueaza in legatura cu constructia unei imobilizari corporale, direct atribuibile acesteia, sunt: a) costurile reprezentand salariile angajatilor, contributiile legale si alte cheltuieli legate de acestea; In costul unei imobilizari corporale pot fi incluse si costurile estimate initial cu demontarea si mutarea acesteia la scoaterea din evidenta, precum si cu restaurarea amplasamentului pe care este pozitionata imobilizarea, atunci cand aceste sume pot fi estimate credibil si societatea are obligatia demontarii, mutarii imobilizarii corporale si refacerii amplasamentului. Costurile estimate cu demontarea si mutarea imobilizarii corporale, precum si cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc in valoarea acesteia, in corespondenta cu un cont de provizioane (contul 1513 ?Provizioane pentru dezafectare imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea?). Potrivit acelorasi reglementari contabile, respectiv Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, asa cum au fost modificate si completate prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 2.374/2008, cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate. Regula generala de evaluare a imobilizarilor corporale este, dupa caz: ? la costul de achizitie, Ca regula alternativa de evaluare, o societate poate proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar. Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate. Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la costul istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare. In cazul in care rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel: ? ca o crestere a rezervei din reevaluare daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau In cazul in care rezultatul reevaluarii este o descrestere fata de valoarea contabila neta, atunci acesta se trateaza astfel: ? ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma echivalenta acelui activ(surplus din reevaluare); sau Exemplu: Potrivit deciziei comisiei tehnice, perioada ramasa de utilizare este de 10 ani. Amortizarea se calculeaza liniar. Cheltuielile cu amortizarea sunt de 30.000 lei/an. Se inregistreaza achizitia cladirii in anul 2002: % = 404 357.000 lei Se inregistreaza amortizarea incepand cu luna punerii in functiune, respectiv din ianuarie 2003: 300.000 : 10 = 30.000 lei Pentru anul 2003, cheltuielile cu amortizarea se inregistreaza astfel: 6811 = 2812 30.000 lei La sfarsitul anului 2003 s-a facut reevaluarea cladirii si s-a stabilit ca noua valoare este 288.000 lei. Se calculeaza valoarea contabila neta: 300.000 ? 30.000 = 270.000 lei. Se determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 288.000 lei. Se stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 288.000 ? 270.000 = 18.000 lei. Se elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii: 2812 = 212 30.000 lei Se inregistreaza diferenta din reevaluare: 212 = 105 18.000 lei Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 9 ani: 288.000 : 9 = 32.000 lei/an. In anul 2004, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel: 6811 = 2812 32.000 lei Din punct de vedere contabil, potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia cazului in care nu exista nicio piata activa pentru acel activ. ! Conform prevederilor art. 108 din Legea contabilitatii, mai sus invocata, reevaluarea imobilizarilor corporale se face la sfarsitul exercitiului financiar si rezultatul se reflecta in contabilitate. Reevaluarea trebuie prezentata in notele explicative, impreuna cu elementele supuse reevaluarii, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum si elementul afectat din contul de profit si pierdere (venit sau cheltuiala). Exemplu: Se determina valoarea contabila neta: 288.000 ? 32.000 = 256.000 lei. Se determina valoarea reala, potrivit calculelor evaluatorului: 280.000 lei. Se stabileste diferenta favorabila din reevaluare: 280.000 ? 256.000 = 24.000 lei. Se elimina amortizarea din valoarea contabila a cladirii: 2812 = 212 32.000 Se inregistreaza diferenta din reevaluare: 212 = 105 24.000 Se recalculeaza amortizarea pentru perioada ramasa de 8 ani. 280.000 : 8 = 35.000 lei/an. In anul 2005, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel: 6811 = 2812 35.000 In anul 2006, inregistrarea amortizarii se efectueaza astfel: 6811 = 2812 35.000 In cazul in care societatea valorifica cladirea, inregistrarile contabile care au loc sunt: 461 = 7583 200.000 lei % = 212 280.000 lei In anul 2007, cand este valorificat mijlocul fix (cladirea), venitul fiscal se determina ca diferenta intre ?valoarea fiscala? a cladirii, adica 210.000 (280.000 ? 70.000) conform reevaluarii de la 31 decembrie 2006, recunoscuta fiscal, din care se scade amortizarea fiscala. Venitul realizat este de 200.000 lei. In cazul exemplificat, din punct de vedere fiscal, rezulta: ? o pierdere din valorificare de 10.000 lei (210.000 ? 200.000) ! In discutie se pun, in primul rand, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata si, in al doilea rand, rezerva din reevaluare. Datorita faptului ca incepand cu anul 2007 a fost eliminata prevederea restrictiva referitoare la valorificarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu valoarea ramasa neamortizata sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Exemplu: Fiscal se calculeaza: Fiscal, din operatiunea de valorificare rezulta o pierdere de 10.000 lei care se recupereaza din celelalte venituri fiscale ale activitatii. In cazul in care rezerva din reevaluare se mentine la nivelul societatii si nu i se schimba destinatia, in sensul utilizarii pentru acoperirea pierderii contabile sau repartizarii sub forma de dividend, aceasta nu este impozitata. Contabil, rezerva din reevaluare se inregistreaza, pe masura folosirii constructiei in activitate, pe masura amortizarii sau prin capitalizare, in momentul cand activul este scos din evidenta. 105 = 1065 Contul 105 ?Rezerve din reevaluare? este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza: ? cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale (211, 212, 213, 214). In debitul contului se inregistreaza: ? capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat; ? la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare, pe masura utilizarii activului de catre societate. In cazul in care societatea nu vinde cladirea in anul 2007 si o amortizeaza in continuare au loc urmatoarele inregistrari in contabilitatea proprie in anii 2007 si 2008: 6811 = 2812 35.000 lei Incepand cu anul 2009, cheltuielile cu diferenta din reevaluare de 250 lei/luna (3.000 : 12) sunt recunoscute in lunile ianuarie ? aprilie. Incepand cu data de 1 mai 2009, din suma de 2.916 lei numai 2.666 lei sunt cheltuieli deductibile. 35.000 ? 3.000 = 32.000 lei Suma de 250 lei nu mai este deductibila deoarece reevaluarea existenta in soldul ct. 105 ?Rezerve din reevaluare? la data de 30 aprilie 2009, dedusa prin intermediul amortizarii fiscale incepand cu luna mai 2009, intra sub incidenta prevederilor O.U.G. nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Daca in luna octombrie 2009, societatea hotaraste sa vanda cladirea, suma existenta in ct. 105 ?Rezerve din reevaluare?, ramasa dupa transferarea valorilor amortizate in ct. 1065 in anii anteriori, nu mai este neimpozabila la momentul scaderii din gestiune a activului. Pana in anul 2009, situatia din reevaluare se prezenta astfel: Ct. 105 ?Rezerve din reevaluare? Sold ct. 105 = 9.750 lei La valorificarea cladirii in luna octombrie 2009 au loc urmatoarele inregistrari: 461 = 7583 200.000 lei % = 212 280.000 lei
Suma reprezentand cheltuielile cu cedarea activelor de 113.750 lei este considerata efectuata in scopul realizarii de venituri impozabile. Suma de 9.750 lei este considerata element de natura veniturilor si impozitata ca atare. Suma totala de 24.000 lei reprezentand rezerva din reevaluare a cunoscut urmatorul tratament: ? 6.000 lei, impozitata in anii 2005 si 2006 cand a fost amortizata; Un bun poate fi recunoscut din punct de vedere contabil, in functie de politicile contabile stabilite la nivelul fiecarei societati, in categoria imobilizarilor corporale sau in categoria stocurilor. Incadrarea bunurilor se face in functie de scopul utilizarii acestora si durata detinerii. Exemplu: Amortizarea cumulata pe cei 2 ani este de 1.200 lei. In anul 2005, societatea procedeaza la reevaluarea echipamentului. Valoarea justa determinata de un evaluator independent este de 6.800 lei. Valoarea contabila neta este de 4.800 lei (6.000 ? 1.200). S-a inregistrat majorarea valorii echipamentului: 2813 = 2131 1.200 lei si 2131 = 105 2.000 lei Dupa inca 2 ani de utilizare, la finele anului 2007, platforma este din nou reevaluata. Amortizarea calculata pentru anii 2005-2007 a fost de 1.700 lei (6.800 : 8 ani). In anul 2007 se constata o descrestere a valorii activului. Noua valoare este de 2.500 lei. Descresterea este de 2.600 lei (5.100 ? 2.500). Inregistrarea in evidenta contabila a reevaluarii: % = 2131 4.300 lei Incepand cu anul 2008, valoarea amortizarii este de 416,7 lei/an. Potrivit dispozitiilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, date in aplicarea legii, cheltuielile cu amortizarea pentru urmatorii ani vor fi recunoscute in costuri la noua valoare. Din punct de vedere fiscal, sunt aplicabile prevederile Titlului II din Codul fiscal art. 21 Potrivit acestora, in cazul in care se constata o descrestere a valorii unui mijloc fix, ca urmare a reevaluarii, se procedeaza la scaderea rezervei din reevaluare in limita soldului creditor al rezervei. Partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusa pe calea amortizarii (2.000 : 8 ani = 250; 250 x 2 ani = 500), respectiv de 500 lei, se include extracontabil in veniturile impozabile. Totodata, suma de 600 lei reprezentand descresterea din ct. 6813 ?Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor? este o cheltuiala nedeductibila. Suma de 600 lei, considerata cheltuiala nedeductibila la momentul inregistrarii ei in evidenta contabila, este recunoscuta treptat, pe perioada de utilizare ramasa. Spre deosebire de reevaluarea alternativa efectuata in scopul prezentarii unui activ la valoarea de piata, ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nu definitiva. In bilant, potrivit regulilor de evaluare de baza, imobilizarile corporale se prezinta la valoarea de intrare din care se deduc ajustarile cumulate de valoare. Aceste ajustari de valoare cuprind, pe de o parte, amortizarile calculate in functie de durata de utilizare economica atribuita activului si ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale. Ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor corporale se determina, de regula, prin compararea valorii de inventar cu valoarea contabila neta. Ajustarile de valoare pot fi: ? ajustari permanente (in cazul deprecierilor ireversibile), denumite in continuare amortizari; Exemplu: Pentru elementele de imobilizari corporale la care se constata deprecieri, pe baza listelor de inventariere intocmite, comisia de inventariere face propuneri in vederea determinarii ajustarilor pentru depreciere sau pentru inregistrarea unor amortizari suplimentare, dupa caz. Elementele de imobilizari corporale se refera la: ? o hala de productie avariata partial, depreciata ireversibil (160.000 ? 30.000 = 130.000); Potrivit reglementarilor contabile, rezultatele inventarierii anuale sunt prezentate conducerii societatii in vederea aprobarii si inregistrarii deprecierilor in contabilitate. Astfel, in situatiile financiare, imobilizarile corporale se prezinta la o valoare pusa de acord cu cea rezultata la inventariere. Acolo unde valoarea de inventar este mai mare decat valoarea contabila, plusul rezultat nu se inregistreaza. Pierderile din depreciere se inregistreaza individual la activele imobilizate la care valoarea contabila neta depaseste valoarea de inventar. Ca modalitate de inregistrare, deprecierile ireversibile se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii, iar deprecierile reversibile pe seama ajustarilor pentru depreciere. Rezulta urmatoarele inregistrari: a) Inregistrarea deprecierilor reversibile: ? cladire 6813 = 2912/analitic 10.000 lei b) Inregistrarea deprecierilor ireversibile: ? utilaj 6811 = 2813/analitic 2.000 lei ? hala de productie 6811 = 2812/analitic 30.000 lei Pe masura ce activul imobilizat este utilizat in activitate, valoarea sa contabila se reduce pentru a reflecta consumul lui. Aceasta operatiune se face prin inregistrarea unor cheltuieli cu amortizarea. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, incepand Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu deprecierile reversibile nu sunt recunoscute la momentul inregistrarii lor in evidenta contabila. Aceste cheltuieli devin deductibile din momentul inregistrarii amortizarii pe perioada de utilizare ramasa. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Locul impozitarii in cazul unor cursuri de pregatire profesionala economist Andra Popescu O societate comerciala din Spania cu vechime si experienta in domeniul transporturilor auto in calitate de contractor de servicii realizate in cadrul unui program structural, actiunea ?Formare si sprijin pentru adaptabilitatea intreprinderilor si angajatilor? a efectuat in Romania cursuri pentru mecanicii din service-urile auto ale societatilor comerciale din Romania. Unde se impoziteaza aceste cursuri tinute de societatea din Spania, care din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata reprezinta prestare de servicii? In Spania unde are sediul prestatorul sau in Romania unde au fost prestate serviciile de catre prestatorul din Spania?
Cursurile de pregatire a mecanicilor angajati la societatile de care apartin service-urile auto efectuate in Romania de catre societatea din Spania se incadreaza la servicii educative prevazute la art. 133 alin. (2) lit h) pct. 1 din Codul fiscal, cu locul prestarii in Romania unde sunt prestate. Avand locul prestarii in Romania se pune intrebarea daca, conform art. 150 din Codul fiscal, persoana obligata la plata taxei datorate in Romania este prestatorul din Spania sau beneficiarii serviciilor din Romania. Pentru ca se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in Romania baza de impozitare, modalitatea de plata si termenul de plata se stabilesc conform titlului VI din Codul fiscal si a normelor metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal. Conform art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, pentru serviciile din exemplul nostru persoanele obligate la plata taxei pe valoarea adaugata vor fi societatile comerciale care detin service-urile auto pentru ca sunt persoane impozabile care actioneaza ca atare in sensul acestui articol, indiferent daca sunt sau nu inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, si pentru ca prestatorul serviciilor avand locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) lit h) pct. 1 din Codul fiscal este o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania si care nu este inregistrata in Romania, conform art. 153 din Codul fiscal. Baza de impozitare pentru serviciile prestate, conform art. 137 din Codul fiscal, este constituita din pretul incasat sau care urmeaza a fi incasat de prestator de la beneficiarii serviciilor sau de la un tert. Baza de impozitare cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) din Codul fiscal si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal, si/sau, dupa caz, se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Pentru ca serviciile sunt contractate si decontate in valuta societatile comerciale care detin service-urile auto ca persoane obligate la plata taxei pe valoarea adaugata vor transforma in lei pretul facturat si incasat de prestator in euro utilizand ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru serviciile educative, pentru a determina suma taxei pe valoarea adaugata datorate in lei. Pentru prestarile de serviciile educative din exemplul nostru exigibilitatea taxei intervine la data efectuarii prestarii, in conformitate cu prevederile art. 1341 alin. (1) si art. 1342 alin. (1) din Codul fiscal. Societatile comerciale care beneficiaza de serviciile educative prestate de societatea din Spania vor indeplini obligatia de plata a taxei astfel: - societatile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, beneficiind de derogare de la prevederile art. 157 alin. (1) nu vor achita taxa datorata la organul fiscal pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala pentru care se depune decontul de TVA, si vor proceda conform art. 157 alin. (2) din Codul fiscal evidentiind taxa pentru care sunt obligate la plata in conditiile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal in decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145 ? 1471; - societatile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, vor achita taxa pentru care sunt obligate la plata in conditiile art. 150 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal la organul fiscal, in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (1) din Codul fiscal, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea taxei pentru serviciile prestate, pe baza unui decont special de taxa care trebuie intocmit si depus la organul fiscal conform art. 1563 alin. (4) din Codul fiscal, numai pentru perioadele in care ia nastere exigibilitatea taxei pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea taxei. De la 1 ianuarie 2010, conform art. 133 si art. 150 din Codul fiscal modificate si completate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 ca urmare a transpunerii Directivei Consiliului Comunitatii Europene 2008/8/CEE de modificare, in ceea ce priveste locul de prestare a serviciilor pentru asigurarea impozitarii serviciilor la locul de consum, a Directivei 2006/112/CEE privind sistemul comun de taxa pe valoarea adaugata, pentru serviciile principale si auxiliare legate de activitati culturale, artistice, sportive, stiintifice, educationale, de diverstisment sau alte activitati similare, cum ar fi targurile si expozitiile, inclusiv serviciile prestate de organizatorii acestor activitati locul prestarii este considerat a fi locul prestarii efective ca si pana la 1 ianuarie 2010. De la 1 ianuarie 2010, taxa este datorata de orice persoana impozabila, inclusiv de catre persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiar al serviciilor care au locul in Romania conform art. 133 si care sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform. art. 153 alin. (4) sau (5). De la 1 ianuarie 2010, orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice o declaratie recapitulativa pentru livrari intracomunitare scutite de taxa, pentru livrari de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru prestarile de servicii efectuate in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, pentru achizitiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru achizitiile de servicii efectuate de persoane impozabile din Romania care au obligatia platii taxei, de la persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate. Masura de intocmire si depunere a declaratiei recapitulative si pentru servicii prestate intracomunitare si de modificare a perioadei pentru care se intocmeste si se depune declaratia recapitulativa, de la trimestru la luna este o masura legislativa pentru combaterea evaziunii fiscale. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------
ISSN: 1842-8029
Urmareste-ne pe Google News
keyboard_double_arrow_right
Atentie contabili! Modificari importante in Codul fiscal!
E-Factura B2C, obligatorie din 2025. Conditii de emitere si transmitere a facturilor 12 lucruri BINE DE STIUT de contribuabilii care aplica SAF-T de la 01.01.2025 Declaratia 406 - Cine, cand si cum depune D406 SAF-T TOATE obligatiile fiscale ale anului 2025 Plafoane numerar 2025. Noile plafoane valabile Taxe PFA 2025 Calcul impozit pe profit. Exemplu si reglementari cheie MODEL contract creditare societate Declaratia Unica in 2025. Ce modificari sunt aduse de ANAF si cum arata noul model de formular 10+ Noutati Fiscale pentru 2025 care va vor afecta activitatea Declaratia 150 - Inregistrare certificat calificat Contract de imprumut intre firme. MODEL si conditii
Certificatul de atestare fiscala. Ce trebuie sa stii Praguri valorice Intrastat 2025 Plafoane numerar 2025. Noile plafoane valabile Inchidere PFA. Cum se radiaza un PFA Noutati fiscale 2025. Care este regimul amenzilor in sistemul e-TVA Decizia de impunere in 2025
Urmareste Fiscalitatea.ro
Sfaturi de la experti
Subiectele saptamanii
Va recomandam Solutii complete de legislatia munciiDepunere declaratiiPortal PFABlogul specialistuluiCertificatul de atestare fiscalaCodul fiscal 2024Stiri juridiceIdei de afaceriInfoinstitutiiLink-uri utile Codul muncii 2024Legea pensiilorAfaceri profitabile Declaratii fiscaleLegea contabilitatii 2024Monitorul oficialCodul civilCodul penal 2024Legislatie TVA© 2025 Fiscalitatea.ro. Toate drepturile rezervate.   |
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML