Sfatul expertului Robert Gearba: Tratamentul fiscal al licentelor software

Licentele software fac parte din patrimoniului oricarei firme, fie ca sunt generale (de tipul Windows), sau specifice diferitelor activitati (de programe de arhitectura, de studiu a pietei, de grafica etc).

1. Din punct de vedere al deductibilitatii cheltuielilor cu licentele, Legea nr 227/2015 privind Codul Fiscal prevede la articolul 28 alin 9 ca licentele software se considera a fi in mod obligatoriu imobilizari necorporale care se amortizeaza pe o perioada de 3 ani:

"Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licen?e, marci de comert sau fabrica,( ……) se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara sau degresiva pe o perioada de 3 ani."

2. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, furnizarea licentelor software standard sau personalizate poate fi considerata prestare de servicii sau livrare de bunuri.

Licenta este imobilizare necorporala, daca:

- este generala, fiind un soft standard de tipul Windows;
- este furnizata pe suport material: cd, memory-stick, etc.

Locul achizitiei se considera a fi locul unde este stabilit cumparatorul, iar ea se declara in decontul de TVA cod 300 ca achizitie intracomunitara.

STICK Cartea verde a contabilitatii 2020

Vezi AICI detalii

Corespondenta detaliata a conturilor 2020

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii 2020 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Licenta este prestare de serviciu, daca:

- este adaptata la nevoile firmei, fiind soft specific;
- de obicei este transmisa pe cale electronica.

Locul achizitiei se considera a fi locul unde este stabilit beneficiarul, iar ea se declara in decontul de TVA cod 300 ca achizitie intracomunitara.

3. Incadrarea licentelor achizitionate la bunuri sau la servicii mai este importanta si pentru a identifica in mod corect daca platile facute pentru acestea la furnizori nerezidenti sunt sau nu redevente.

Avand in vedere criteriile expuse mai sus, suma datorata furnizorului nu reprezinta o redeventa daca singurul drept transferat este un drept limitat de copiere a programelor informatice in vederea exploatarii de catre utilizator, fara alte modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestora.

In mod corespondent, la redevente se incadreaza suma datorata furnizorului pentru folosirea efectiva sau obtinerea dreptului de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, algoritmi sau limbaje de programare, utilizatorul avand dreptul sa il modifice sau sa il publice.

Autor: Robert Gearba