Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Studiu de caz: perisabilitati in cazul comercializarii de sandwich-uri

24-Iun-2011
6988
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google
Situatia concreta se refera la o societate care achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le distribuie prin automate. Se doreste aflarea modalitatii de calcul in cazul perisabilitatii admise la receptia marfurilor (rezultata in timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe timpul depozitarii si a perisabilitatii la desfacere.

In concret, potrivit art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinarea profitului impozabil in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

In ceea ce priveste limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, acestea sunt incadrate la art. 13 al Normei privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare, aprobata prin HG 831/2004.

De retinut ca perisabilitatile se refera la acele scazaminte care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate, descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Important! Nu sunt considerate perisabilitati urmatoarele:


- pierderile incluse in normele de consum tehnologic;
- pierderile produse prin neglijenta sau sustrageri;
- pierderile produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate;
- pierderile produse in urma unor cauze de forta majora.

Toate aceste pierderi inregistrate in conditiile de mai sus vor fi aprobate de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele prevazute la art. 13.

Acordarea perisabilitatilor este conditionata de o verificare faptica a cantitatilor de produse existente in gestiune si stabilite dupa cantarire, numarare, masurare si alte procedee similare, precum si dupa efectuarea compensarilor conform prevederilor legale in vigoare.

Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare. Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa nr. 1 la norma mentionata. La pct. 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitati doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia pubilca, iar coeficientul este de 0,45%. Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se face la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici