Suma de 1500 lei pentru cheltuielile cu educatia timpurie va fi suspendata pana pe 31 decembrie 2022

La finalul acestui an va expira suspendarea acordarii sumei de 1.500 lei pentru cheltuielile cu educatia timpurie si in acest context guvernul a decis prelungirea masurii pana pe 31 decembrie 2022.

„Avand in vedere faptul ca perioada de suspendare reglementata se apropie de incheiere si se mentine situatia existenta inainte de suspendare in conditiile nesolutionarii inadvertentelor si lacunelor care nu permit aplicarea, luand in considerare si implicatiile bugetare semnificative, si pentru a se da eficienta reglementarii si preintampina afectarea in mod negativ a bugetului de stat, se impune inlaturarea temporara a acestei situatii, cu celeritate, prin adoptarea masurii de prelungire a perioadei de suspendare a reglementarilor incidente, pentru perioada care incepe cu 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie 2022”, se arata in nita de fundamentare a proiectului de ordonanta de urgenta.

Reamintim ca mai multe lacune legale au condus la necesitatea suspendarii prevederilor Legii nr. 239/2021 referitoare la stimulentul fiscal pentru cheltuieli cu educatia timpurie, prin dispozitiile Art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2021 privind unele masuri fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul fiscal, pentru perioada 1 aprilie – 31 decembrie 2021.

Reglementari fiscale referitoare la educatia timpurie 

Prin Legea nr. 239/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost adoptate reguli noi pentru deducerea la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor privind:

•  functionarea unitatilor de educatie timpurie aflate in administrarea contribuabilului, sau 
• sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajatilor in unitati care ofera servicii de educatie timpurie, conform legislatiei in vigoare.

Potrivit acestui nou cadru fiscal instituit, in baza prevederilor art. 25 alin. (4) lit. i^1) – i^2) din Codul fiscal, cheltuielile cu educatia timpurie mentionate sunt nedeductibile la calculul rezultatului fiscal si se scad din impozitul pe profit datorat in perioada efectuarii acestora, dar nu mai mult de 1.500 lei/luna pentru fiecare copil. In cazul in care suma depaseste impozitul pe profit datorat, diferenta va fi scazuta, in ordine, din impozitul pe salarii retinut de contribuabil pentru angajati, din taxa pe valoarea adaugata datorata sau din accizele datorate.

Prin acelasi act normativ, respectiv Legea nr. 239/2020, sumele platite de angajator pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor au fost introduse in categoria veniturilor neimpozabile din salarii si asimilate salariilor.

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vreau acest produs →

Examen Consultant Fiscal 2026

Vreau acest produs →

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2026

Vreau acest produs →

Totodata, prin Legea nr. 296/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sumele platite de angajator pentru educatia timpurie a copiilorangajatilor au fost excluse din baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii.

In practica, asa cum au semnalat atat contribuabilii interesati/organizatiile profesionale interesate de accesarea facilitatii fiscale privind educatia timpurie, cat si organele fiscale, precum si parlamentari, noile reguli fiscale reglementate s-au dovedit insuficiente pentru a permite aplicarea lor unitara. 

Astfel, solicitarile de clarificare a regulilor fiscale au vizat elemente tehnice esentiale aplicarii, care nu se regasesc in prevederile din Legea nr. 239/2020, privitoare la:

• categorii de unitati care ofera servicii de educatie timpurie, conform legislatiei in vigoare, eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, in conditiile existentei unei multitudini de categorii furnizori de educatie timpurie (ex.: unitati alternative de invatamant: Montessori, Waldorf, „after-school”-uri, cluburi ale copiilor etc.), cu forme diferite de organizare juridica (ex.: asociatii, fundatii, societati);
• categorii de cheltuieli cu educatia timpurie eligibile pentru acordarea stimulentului fiscal, in conditiile in care in practica exista o multitudine de categorii de servicii furnizate pentru educatia timpurie; 
• clarificarea cazurilor/situatiilor practice ale unor categorii de salariati (ex.: salariati care primesc tichete de cresa conform Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, a celor ce au mai multi angajatori, cazul sot si sotie cu acelasi angajator, alte situatii practice care pot conduce concomitent la reducerea bazei impozabile sau a impozitului pe profit datorat, dupa caz); 
• stabilirea categoriilor de persoane fizice pentru care sumele platite de angajator pentru educatia timpurie a copiilor nu reprezinta avantaje neimpozabile (ex.: persoanele fizice care realizeaza venituri asimilate salariilor - remuneratie in baza contractului de management, mandat, administrare);
• situatii in care se exclude acordarea acestor sume (ex.: contract de munca suspendat pentru concediu crestere copil, concediu medical);
• fractionarea plafonului de 1.500 lei/copil intre angajatorii parintilor ?i/sau intre angajatorii aceluiasi parinte;
• modalitatea de suportare/decontare de catre angajator a cheltuielilor cu educatia timpurie, precum si documentele justificative corespunzatoare;
• modalitatea de calcul pentru plafonul creditului fiscal, in corelatie cu perioada de calcul/declarare a impozitului pe profit (trimestrial/anual); cazul angajatorilor care inregistreaza pierdere;
• ordinea scaderii din impozitul pe profit datorat a creditului pentru educatia timpurie, in raport cu celelalte credite fiscale reglementate de Codul fiscal.

De asemenea, au fost semnalate aspecte legate de caracterul discriminatoriu al masurii fiscale instituite de Legea nr. 239/2020, prin raportare la diferite categorii de angajati care au alti angajatori decat persoanele juridice platitoare de impozit pe profit, cum sunt: platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor, platitorii de impozit specific unor activitati sau institutiile publice ce nu desfasoara activitati economice.