Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Taxele de mediu ? stimulente sau masura prohibitiva? - apr. 2008

06-Iun-2008
6753

Florian Marcel Nuta
Universitatea ?Alexandru Ioan Cuza?, Iasi


?Taxele verzi? par a fi solutia preferata in reglarea impactului de mediu al activitatii umane. Conform teoriei pigouviene, poluatorul plateste. Nuanta de la un sistem la altul se refera la modul in care autoritatile aleg sa aseze acest tip de prelevare fiscala.

Unele autoritati utilizeaza o pozitie de forta, de unde impun cote de poluare sau taxe pentru reglementarea tehnologiilor end-of-pipe, iar altele prevad stimulente fiscale pentru indeplinirea unor deziderate de mediu.

A. Abordari ale taxelor de mediu

Conform strategiilor consacrate de gestiune a mediului, exista doua abordari esentiale: tehnologia end-of-pipe ? care mizeaza pe reparatiile de mediu, si tehnologiile ecologice ? care activeaza in amonte si au ca principal scop prevenirea.

Examenul CECCAR 2017 - 100 de Subiecte rezolvate
Examenul CECCAR 2017 - 100 de Subiecte rezolvate
Vezi detalii
Asociatii de proprietari: ghid contabil
Asociatii de proprietari: ghid contabil
Vezi detalii
Tranzactii imobiliare. Regimul fiscal in 2017
Tranzactii imobiliare. Regimul fiscal in 2017
Vezi detalii

Corespunzator acestor doua abordari, pot fi structurate si cele doua modalitati de tratare fiscala: taxele prohibitive de mediu si stimulentele fiscale de mediu. Pentru o entitate dezinteresata de performanta sa de mediu si care nu are implementat un sistem de contabilitate de mediu functional, taxa de mediu prohibitiva devine aproape inertial permisiva.

Se creeaza un reflex conditionat fiscal de a plati pentru a polua si in acest mod taxa isi pierde treptat din insemnatate. O astfel de taxa ramane fara personalitate si nu mai indeplineste scopul reglator pentru care a fost impusa.

In cel de-al doilea caz, un stimulent fiscal apare sub forma unei conditionari de poluare sau de protectie a mediului. Intreprinderea vizata se va comporta in sensul indeplinirii pragului de poluare corespunzator stimulentului fiscal. Exista si aici capcane de comportament.

Daca intreprinderea va constata ca nu reuseste sa indeplineasca conditia stimulentului, se va indrepta catre taxele de mediu prohibitive, preferand in cele din urma sa polueze mai mult si sa plateasca ?taxe verzi?. De aceea este necesara o corelare a celor doua abordari si o combinare a acestora in cadrul aceluiasi sistem fiscal.

Un alt pericol al necorelarii taxelor de mediu cu situatia economica este continut in lipsa identificarii specifice a costurilor de productie. Intr-o asemenea situatie, taxele si impozitele de mediu devin costuri ale exercitiului fara sa beneficieze de o tratare financiara si contabila diferentiata.

Fara a fi exact identificate, ele nu mai au rol educativ si de constientizare a decidentului strategic si raman doar ca adaos de cost.

B. Inregistrarea separata a costurilor de mediu

Unul dintre avantajele calcularii separate a costurilor de mediu se refera la neafectarea sistemului existent de contabilitate de gestiune. Aceasta abordare are si deficiente pentru ca nu se adapteaza usor la evidentierea tehnologiilor integrate (sisteme de productie noi care realizeaza mai putine deseuri etc.) sau a costurilor implicate de situatiile in care protectia mediului este neglijata.

Aceasta metoda inregistreaza doar daca este special indreptata spre astfel de costuri care decurg din regulamente de mediu. Desi costurile de mediu pot fi alocate pe centre de cost si obiective, protectia mediului nu este integrata in sistemul de contabilitate de gestiune si astfel nu exista o reprezentare clara asupra modului in care trebuie tratate costurile tehnologiilor integrate si de protectie a mediului.

Metoda inregistrarii separate este utilizata si dezvoltata inca, spre exemplu, in Japonia, unde s-au emis Guidelines for Introducing an Environmental Accounting System EAS (Linii directoare pentru introducerea unui sistem de contabilitate a mediului), in colaborare, de catre Agentia de mediu a Japoniei (JEA), institut de cercetare si mediul de afaceri. Scopul este realizarea calculatiei unor rate de eficienta pentru firmele japoneze, bazate pe informatii financiare si fizice asupra impactului de mediu.1

Pe termen lung, JEA spera sa obtina standardizarea informatiilor obtinute de la toate intreprinderile care raporteaza si pentru asta pune la dispozitia tuturor un software gratuit care asista procesul de inregistrare a costurilor de mediu si pe cel de raportare a informatiilor catre JEA.

Contabilitatea de gestiune a costului total de mediu

Costul total este o metoda conventionala de contabilitate care urmareste costurile directe si aloca costurile indirecte asupra produsului, liniei de productie, proceselor si activitatilor. IFAC considera costul total si contabilitatea costurilor de mediu ca identificarea, evaluarea si alocarea costurilor conventionale, de mediu si sociale pe procese, produse, activitati si bugete.2

Elementul-cheie al acestei definiri este acela ca nu se poate obtine o identificare directa a costurilor de mediu si ca ele trebuie alocate. Estimarea costurilor viitoare, in special al celor de mediu, este importanta. Exista o abordare a costurilor ce tin de riscuri de mediu bazata pe costul total.

Dincolo de costul direct de mediu, costul angajamentelor de mediu este inclus in aceasta abordare. Extinderea viziunii are la baza faptul ca o mare parte a costurilor de mediu apar nu ca rezultat al activitatilor de protectie a mediului, ci din cauze legale, ca urmare a regulamentelor de mediu.

In mod traditional, costurile totale sunt dominanta contabilitatii costurilor in general. De exemplu, in Australia, metoda costurilor directe nu este recunoscuta in contabilitatea financiara si de aceea sistemele de contabilitate de gestiune din acea tara tind sa o ignore ca metoda.3

Printre imperfectiunile costurilor totale se afla faptul ca protectia mediului este in general privita mai degraba ca un cost al intreprinderii decat ca oportunitate. Informatia despre costul de poluare opozabil unor procese si produse de obicei nu este considerata folositoare, deoarece din tehnologiile end-of-pipe (procesele sau activitatile care vizeaza eliminarea si transformarea deseurilor create de un proces de productie; spre deosebire de acestea, tehnologiile curate vizeaza eliminarea cauzelor si surselor de poluare) decurg costuri fixe independente de nivelul productiei si astfel costurile tehnologiei end-of-pipe pe produs fluctueaza puternic, in functie de capacitatea de utilizare.

Alocarea costurilor fixe pe unitate de produs poate constitui o procedura gresita in contabilitatea de gestiune in anumite situatii.

De exemplu, atunci cand costurile de mediu sunt tratate precum cheltuielile indirecte pentru a fi alocate, se reduce transparenta evidentierii lor atat de necesara pentru implementarea gestiunii eficiente a costurilor de mediu.

Considerarea protectiei mediului ca factor aducator de costuri conduce la o atitudine negativa in privinta prevenirii poluarii. Mai mult, costul de oportunitate atras de neglijarea protectiei mediului nu este luat in calcul.

Astfel, in privinta imposibilitatii luarii unor decizii corecte pe baza sa, contabilitatea costului total poate fi criticata pentru ca nu reuseste sa identifice costurile legate individual de procese si produse.

Costul de mediu direct

Principalul avantaj al acestei abordari este posibilitatea de a identifica costurile de mediu pe produs pe baza unor relatii de cauzalitate fundamentate economic. Costul direct permite costurilor fixe si variabile sa fie tratate separat si astfel informatia contabila este relevanta atat pe termen scurt, cat si lung.

Schreiner propune o abordare multi-faza a costului direct de mediu prin identificarea centrelor de costuri de mediu, fapt ce permite localizarea potentialului de economisiri din protectia mediului, luandu-se in calcul totodata costurile materiale si de energie.4

Este astfel propus un sistem caretrece informatia de la tipurile de cost, prin contabilitatea centrelor de cost, pana in contabilitatea costurilor dupa obiective, internalizand astfel si efectele externe.

Principalul aspect avut in vedere de abordarea costului direct este sa se poata realiza o separare corecta a costurilor de mediu de celelalte categorii de costuri. Acest lucru nu a fost explicat pana in prezent de niciun specialist. Contabilitatea clasica a fost si ea tinta criticilor pentru ca este orientata pe costurile trecute, si mai putin sau deloc pe costurile prezente sau viitoare.5

Abordarea costurilor de mediu pe procese

Punctul general de vedere este ca abordarile conventionale (costul total si costul direct) sunt prea limitate din moment ce inteleg protectia mediului ca pe un factor cauzator de costuri si atat. Mai mult, aceste abordari tind mai degraba sa promoveze activitati adiacente de protectia mediului decat sa integreze activitati bazate pe tehnologii de productie curate.

Contabilitatea costurilor de mediu trebuie sa se indrepte in doua directii. In primul rand, este necesara includerea in analiza a fazelor de inceput (upstream) si de final (downstream) ale procesului de productie. In al doilea rand, este necesara incorporarea acelor costuri de mediu care apar in timpul fazelor de productie si desfacere a produselor.

Extinderea contabilitatii de mediu la un asa nivel incat sa acopere ciclul de viata va pune accentul pe beneficiile consumatorului si pe concurenta. Deci, urmatorul pas logic este acela de a dezvolta noi metode de analiza a costurilor pe activitati, pe procese si, de asemenea, abordari ale costului pe
tinte de mediu.

Unul dintre principalele avantaje ale evaluarii costului de mediu pe activitate sau proces este acela al integrarii contabilitatii de mediu in cadrul procesului strategic de gestiune a afacerii si al conectarii sale cu obiectivele si activitatile generale.

C. Concluzii

Se pot distinge cateva elemente de care trebuie tinut seama in privinta taxelor de mediu:

● intreprinderile dintr-un anumit sector de activitate nu vor fi afectate in acelasi fel de taxele de mediu, deoarece ele utilizeaza combinatii diferite de factori de productie si au diferite profiluri de emisii poluante;

● trebuie tinut cont de conditiile de piata si de structura pietelor, pentru ca la un moment dat o sarcina fiscala de mediu se poate transmite si isi poate multiplica efectele economice asupra mai multor elemente de pe acea piata, fara a induce neaparat si un efect pozitiv de mediu asupra lor;

● este de luat in considerare si regiunea economica in intregul sau, si nu doar tara ca unitate administrativa. Daca o politica fiscala este aplicata la nivel de regiune, efectele asupra avantajului comparativ nu vor fi aceleasi. Daca o tara taxeaza excesiv in comparatie cu o alta, in cadrul aceleiasi regiuni economice, agentii economici taxati excesiv isi vor reduce activitatea din imposibilitatea de a mai concura pe piata comuna cu cei taxati mai putin.

Intr-un raport al OECD6 au fost identificate 375 de impozite de mediu si 250 de alte taxe si tarife. Totusi, 90% din incasarile la buget au reprezentat taxe si impozite legate de utilizarea de combustibili fosili. Avand in vedere acest fapt, o importanta parte a sarcinii fiscale a fost transferata asupra comsumatorilor individuali si casnici.

Referinte bibliografice:
1. JEA, Developing an Environmental Accounting System. Year 2000 Report, Environment Agency, Tokyo, 2000

2. IFAC, Environmental Management in Organizations. The Role of Management Accounting, Financial and Management Accounting Committee of the International Federation of Accountants, New York, 1998

3. Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (in volumul, Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005

4. Schreiner, M., Umweltmanagement in 22 Lektionen. Ein ?konomischer Weg in eine ?kologische Wirtschaft. Wiesbaden: Gabler, 1988

5. OECD report, The Political Economy of Environmentally Related Taxes, OECD Publishing, June 2006

Note
1 JEA, Developing an Environmental Accounting System. Year 2000 Report, Environment Agency, Tokyo, 2000


2 IFAC, Environmental Management in Organizations. The Role of Management Accounting, Financial and Management Accounting Committee of the International Federation of Accountants, New York, 1998


3 Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (n volumul Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005


4 Schreiner, M., Umweltmanagement in 22 Lektionen. Ein ?konomischer Weg in eine ?kologische Wirtschaft. Wiesbaden: Gabler, 1988


5 Schaltegger, S., Wagner, M., Current trends in environmental cost accounting ? and its interaction with eco-efficiency performance measurement and indicators (n volumul Implementing Environmental Management Accounting, P.M. Rikhardsson et al. (eds.)), Springer Nederlands, 2005


6 OECD report, The Political Economy of Environmentally Related Taxes, July 2006


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Taxele de mediu ? stimulente sau masura prohibitiva? - apr. 2008":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017

Atentie contabili!

Taxe si Impozite modificate in 2017
Noul Cod Fiscal a adus modificari majore!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Impozitare mai stricta pentru toate societatile romane! Ce s-a modificat?
    • In data de 7 iunie, Romania a participat la semnarea Conventiei multilaterale de modificare a tratatelor de evitare a dublei impuneri, alaturi de alte 75 de tari, la Paris. Prin urmare, cele 91 de tratate de evitare a dublei impuneri si de prevenire a evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital incheiate de Romania cu alte state urmeaza sa se modifice. Schimbarile sunt necesare pentru a combate situatiile in care dubla neimpozitare a devenit o portita pentru persoanele...» citeste mai departe aici

  • Din iulie vor beneficia de scutirea de impozit pe venit mult mai putini programatori!
    • Incepand cu luna iulie 2017, mai multi programatori nu vor mai beneficia de scutirea de impozit pe venit, dupa o modificare adusa de Ordinul comun al ministerelor Comunicatiilor, Educatiei, Muncii si Finantelor nr. 409/4.020/737/703 privind incadrarea in activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, in vigoare de la 1 iulie 2017. Daca la inceput de an, potrivit legii, aceasta scutire de impozit urma sa fie valabila...» citeste mai departe aici

  • Ref. Modificare legislativa importanta privind impozitul datorat de persoanele juridice pentru cladirile nerezidentiale
    • Deputatul PNL de Alba Claudiu Racuci, impreuna cu deputatul PNL de Gorj Dan Vilceanu, au depus la Parlament o initiativa legislativa care modifica Legea nr. 227/ 2015 privind Codul Fiscal, transmite Agerpres: "Noul Cod fiscal, adoptat in anul 2015, a adus multe modificari pozitive ale politicii fiscale, a stimulat cresterea economica, dar, are in continuare mai multe neajunsuri. De exemplu, astazi, o cladire de la Blaj sau Targu Jiu este impozitata la fel ca o cladire din centru Municipiului...» citeste mai departe aici

  • Facturare servicii UBER. Model Monografie contabila pentru firme
    • Serviciile prin UBER ridica mari semne de intrebare firmelor cand vine vorba de facturare. Tocmai de aceea am ales ca analiza urmatoare sa faca referire la o societate care desfasoara servicii de transport persoane conform platformei Uber si care primeste saptamanal bonus de la partenerul din UE. Avand in vedere ca Uber factureaza in numele societatii pentru serviciile prestate de aceasta, nu s-a regasit in facturile respective si factura de bonus si nici nu se stie daca aceasta se...» citeste mai departe aici

  • Derularea de operatiuni economice de catre o persoana fizica. Cum procedam cu inregistrarea si plata TVA?
    • In cazul urmator, o persoana fizica a desfasurat in perioada 2011-2013 activitate de comercializare vehicule folosite, cumparate si vandute pe teritoriul national. Prin insumarea valorii contractelor de vanzare a depasit plafonul de inregistrare ca platitor de TVA la nivelul anului 2011 (119.000 lei). In contextul unei inspectii fiscale se vehiculeaza ipoteza unei sesizari penale pentru infractiunea de ascundere a masei impozabile prevazuta si pedepsita de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea...» citeste mai departe aici

  • MFP: Particularitati privind contabilitatea ambalajelor
    • Intr-un numar din anul curent al Revistei de Finante si Contabilitate, aparute sub egida MFP, dr. Alexandrina Teodora Borfoaia, Directia de Legislatie si Reglementari Contabile, Ministerul Finantelor Publice. La nivelul unei intreprinderi, procesul de productie al ambalajelor care sunt destinate ambalarii si transportului produselor finite si al marfurilor se supune principiilor si regulilor generale privind contabilitatea stocurilor. In schimb, din punct de vedere contabil, prezinta...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial

Atentie contabili!

Taxele si Impozitele s-au modificat in 2017!

Cititi toate schimbarile din Noul Cod Fiscal
care se aplica anul acesta!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

"Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017"!


© 2007 - 2017 RENTROP & STRATON. All rights reserved.