Termen de prescriptie drepturi salariale si determinare dobanda legala. Cum procedam?

04-Iul-2017

1193

In analiza urmatoare, avem ca exemplu cazul in care institutia publica are de platit la salariati prin hotarare judecatoreasca dobanzi si penalitati pentru drepturi salariale neacordate in termen legal din anul 2009 pana in anul 2015. Vom vedea care este perioada de prescriptie si ce temei legal se aplica. In cazul aplicarii Ordinului13/2011 diminuarea cu 20% a dobanzii si penalitati este compusa din dobanda renumeratorie plus dobanda penalizatoare minus 20% din acestea adunate.

In ceea ce priveste termenul de prescriptive urmeaza a se realiza distinctia dintre termenul de prescriptive a dreptului la actiune si termenul de prescriptive a dreptului de a cere executarea silita a unui titlu executoriu.

Orice creanta este supusa termenului de prescriptie daca in intervalul stabilit de lege creditorul nu initiaza masurile de realizare a acesteia. In prezent atat stabilirea termenului de prescriptie cat si criteriile de determinare a legii aplicabile sunt stabilite in Codul civil. Astfel, potrivit art. 2.517 din Codul civil termenul general de prescriptiei este de 3 ani, daca legea nu prevede un alt termen.

In aceste conditii, in cazul analizat, vor fi incidente insa prevederile speciale cuprinse la art. 171 alin. (1) din Codul muncii aprobat prin Legea nr. 53/2003 potrivit carora dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.

Asadar, in cazul in care este implinit termenul de prescritie de 3 ani (termenul se implineste in ziua corespunzatoare celui de-al treilea an in care era stabilita data platii drepturilor salariale respective) atunci obligatia de plata ce revine angajatorului este stinsa. Cu toate acestea trebuie avut in vedere faptul ca pe perioada termenului de prescriptie pot interveni evenimente care pot intrerupe termenul de prescriptie cum ar fi cel in care angajatorul recunoste existenta obligatiei de plata a salariului sau a celorlalte sume datorate.

In ceea ce priveste executarea silita vor fi aplicabile dispozitiile art. 708 alin. (1) din Codul de procedura civila care precizeaza ca dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani. Din perspectiva modului de calcul, ca si in situatia mentionata mai sus, prescriptia incepe sa curga de la data la care hotararea a devenit executorie si se implineste, conform art. 2552 din Codul civil in ziua corespunzatoare celui de al treilea an (30 iunie 2017 – 30 iunie 2020). Art. 708 – 710 din Codul de procedura civila contin circumstante care modifica data la care se implineste termenul de prescriptie cum sunt intreruperea si suspendarea. In conformitate cu dispozitiile art. 2554 din Codul civil, care se aplica in completarea dispozitiilor privind prescriptia din Codul de procedura civila, daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza.

In conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1) din Codul muncii in cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

Actualizarea drepturilor salariale cu indicele de inflatie si acordarea dobanzii legale au scopuri diferite, astfel in primul caz este necesara recuperarea prejudiciului creat de deprecierea banilor prin actualizarea la inflatie, iar cel de-al doilea caz dobanda legala urmeaza sa acopere lipsa folosintei sumei cuvenite.

In aceste conditii instanta va urma sa dispuna actualizarea la inflatie a drepturilor salariale si oblige angajatorul la plata acestei sume in cadrul dispozitivului hotararii judecatoresti. Consideram ca doar in cazul in care debitorul nu isi indeplineste de indata obligatia de plata la data ramanerii definitive a hotararii, salariatul creditor va putea pretinde pentru intarziere dobanda legala calculata la intreaga suma datorata.

In acest sens urmeaza a fi avute in vedere si prevederile art. 628 alin. (3) din Codul de procedura civila potrivit careia daca prin titlul executoriu nu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte asemenea sume care sa poata fi stabilite, executorul judecatoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei.

Cu toate acestea solutiile pronuntate de instante nu sunt totodeauna unitare existand solutii in care a dispus atat actualizarea cu indicele de inflatie cat si acordarea dobanzii legale.

Trebuie avut in vedere faptul ca si in lipsa unei clauze privind nivelul dobanzii OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar reglementeaza nivelul acesteia. Asadar, dispozitiile legale nu obliga la un anumit nivel al dobanzii insa in lipsa unei clauze privind nivelul acestea OG nr. 13/2011 reglementeaza nivelul minim al acesteia.

Desigur este de asemenea posibil ca determinarea de catre instanta sau de catre parti a dobanzilor sa se faca trimitand in mod expres la nivelurile stabilite de OG nr. 13/2011 insa este necesar a fi analizate elementele de calcul ale dobanzilor si penalitatilor astfel cum sunt mentionate in titlul executoriu (de exemplu in hotararea judecatoreasca)

Conform art. 1 alin. (2) din acest act normativ dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, este denumita dobanda remuneratorie in timp ce alin. (3) al aceluiasi articol defineste dobanda penalizatoare ca dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita.

In aceste conditii, in ipoteza existentei unor obligatii de plata stabilite de catre instanta pe care anagjatorul nu si le indeplineste salariatuleste indreptatit sa primeasca o dobanda legala penalizatoare dupa ce eventual instanta a dispus aplicarea dobanzii legale remuneratorii pentru determinarea sumei cuvenite persoanei pana la momentul pronutarii hotararii.

In cazul concret analizat al unor entitati dn Romania, art. 3 alin. (1) din OG nr. 13/2011 statueaza faptul ca rata dobanzii legale remuneratorii se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, care este rata dobanzii de politica monetara stabilita prin hotarare a Consiliului de administratie al BNR si care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Conform alin. (2) al aceluiasi articol rata dobanzii legale penalizatoare este mai mare decat in cazul celei remuneratorii fiind stabilita la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 4 puncte procentuale.

Alin. (3) al art. 3 stabileste un nivel diferit al ambelor rate ale dobanzii legale ca derogare de la regula generala. Astfel, in raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ (cum este cazul raporturilor dintre o institutie publica si o persoana fizica), rata dobanzii legale se stabileste potrivit regulilor de mai sus insa diminuat cu 20%.

Concret, rata dobanzii de referinta este in luna iunie 2017 la nivelul de 1,75% pe an, determinarea ratei dobanzii legale penalizatoare se va determina prin adaugarea celor 4 puncte procentuale rezultand un nivel al acesteia de 5,75% pe an. In succesiune, in cazul particular mentionat mai sus la nivelul rezultat se aplica dimunuarea de 20% (1,15) rezultand un nivel de 4,6% pe an.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Justinian Cucu - Jurist si expert in proceduri fiscale