Vanzare cu amanuntul, documente pentru evidenta marfa

Vom stabili mai jos in ce masura, in cazul unui magazin cu amanuntul al produselor nealimentare (haine), este obligatoriu raportul de gestiune, precum si daca stocul se poate tine la pret de achizitie si nu la pret de vanzare.

Solutia consultantului:

1. Raportul de gestiune este un document specific care se foloseste pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul cu ajutorul metodei global-valorice.

Daca ati optat pentru evidenta gestiunii marfurilor prin metoda cantitativ-valorica, atunci nu mai este nevoie de intocmirea raportului de gestiune, intrucat aceasta metoda implica folosirea, in special, a formularului Balanta analitica a stocurilor (cod 14-6-30/c), pe langa formularele Fisa de magazie (cod 14-3-8 si 14-3-8/a) si Fisa de cont pentru operatiuni diverse (cod 14-6-22 si 14-6-22/a).

Folosirea uneia din metodele de conducere a contabilitatii analitice a bunurilor si documentatia necesara este descrisa la capit. D pct. 30-40 din Normele de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile prevazute in anexa nr. 1 la OMEF 3512/2008 privind documentele financiar-contabile.

2) Conform Normei specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile, cuprinsa in Anexa 2 la OMEF 3512/2008 , Nota de receptie si constatare diferente (Cod 14-3-1A) se foloseste ca document de receptie obligatoriu numai in cazul:

- bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie;
- marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare.
Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea unitatii;
- denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
- numarul facturii/avizului de insotire al marfii etc., dupa caz;
- numarul curent; denumirea bunurilor receptionate; U/M; cantitatea conform documentelor insotitoare; cantitatea receptionata, pretul unitar de achizitie si valoarea, dupa caz;
- numele, prenumele si semnatura membrilor comisiei de receptie, in conditiile in care se face receptia marfii primite direct de la furnizor sau data primirii in gestiune si semnatura gestionarului in situatia in care apar diferente;
- pretul de vanzare si valoarea la pret de vanzare, dupa caz, pentru unitatile cu amanuntul.

Astfel, pentru marfurile intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare se intocmeste Nota de receptie si constatare diferente (Cod 14-3-1A). Acesta va curpinde si pretul de vanzare si valoarea la pret de vanzare.

Comert cu amanuntul/de detail este definit ca fiind - activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora;

Potrivit art. 67 alin (1) si alin (2) din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

(1) Comerciantul care in reteaua de distributie ofera spre vanzare produse/servicii trebuie sa indice pretul de vanzare/tariful practicat si pretul pe unitatea de masura, conform reglementarilor legale in vigoare.

(2) Preturile de vanzare, preturile pe unitatea de masura si tarifele practicate se indica in mod vizibil, lizibil si fara echivoc prin marcare, etichetare si/sau afisare.

In conformitate cu prevederile punctului 160 alin. (1) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , in functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.

Alin. (8) al acestui punct stabileste ca in comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.

In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.
Utilizarea metodei costului cu amanuntul nu este obligatorie.

Prin urmare, reglementarea contabila nu impune o metoda sau alta, exprimarea din norma fiind "poate fi utilizata", societatii dvs. revenindu-i, in functie de specific, sa stabileasca, prin politicile contabile, metoda practicata.

Astfel, evidenta marfurilor poate fi tinuta atat la pret de achizitie cat si la pret de vanzare cu amanuntul, mai utilizata fiind evidenta la pret de vanzare cu amanuntul.