Venituri de natura dobanzilor platite nerezidentilor. Opinia specialistului

In analiza de mai jos, avem cazul unei firme din Romania care are contract de inchiriere utilaje si achizitie marfa cu o firma din Spania care este asociat 10% in firma din Romania.

Facturile au scadenta 60 zile de la emiterea acestora. In contract este prevazut ca la depasirea termenului de plata sa se emita factura de penalizare calculata procentual 3.4% + EURIBOR pentru ca este in valuta pentru toate facturile care au depasit termenul mentionat mai sus. Emiterea facturii de penalitati se realizeaza trimestrial. 

Stabilim in ce masura este posibil ca aceasta factura sa se considere factura de dobanda si sa fie necesara retinerea sumei de 10% drept impozit pe nerezidenti. De asemenea, vom vedea cum se face diferenta intre penalizare comerciala si dobanda (redeventa) si ce documente sunt necesare pentru incadrare.

Avand in vedere cota de detinere a participatiilor inferioara nivelului de 25% nu vor fi aplicabile dispozitiile speciale de neimpozitare aplicabile dobanzilor platite intre intreprinderile asociate, cuprinse la art. 255 si urmatoarele din Codul fiscal.

In aceste conditii notiunea de dobanda va fi analizata in conformitate cu prevederile art. 7 pct. 12. din Codul fiscal care definesc dobanda ca fiind orice suma ce trebuie platita sau primita pentru utilizarea banilor, indiferent daca trebuie sa fie platita sau primita in cadrul unei datorii, in legatura cu un depozit sau in conformitate cu un contract de leasing financiar, vanzare cu plata in rate sau orice vanzare cu plata amanata;

Din perspectiva acestei definitii, veniturile platite cu titlu de penalitati societatii spaniole in circumstantele prezentate nu se pot incadra in sfera veniturilor care au natura dobanzilor daca se poate proba ca intarzierea platii nu este deliberata ci este determinata de circumstante obiective, nereprezentand un un mijloc de transfer al profitului (avand in vedere existenta participatiilor) sau de evitare a unui regim fiscal mai impovarator.

In caz contrar, venitul va fi impozabil in Romania astfel ca vor fi aplicabile prevederile art. 223 alin. (1) lit. b) sau chiar a) din Codul fiscal, astfel incat veniturile brute vor fi supuse impozitului in cota de 16% potrivit art. 224 alin. (4) lit. d). In cazul in care societatea spaniola prezinta un certificat de rezidenta fiscala vor fi aplicabile dispozitiile Conventiei pentru evitarea dublei impuneri dintre Romania si Spania retificate prin Decretul nr. 418/1979 atat in ceea ce priveste definitia dobanzii cat si in ceea ce priveste cota aplicabila in cazul venitului din dobanzi. Conform paragrafului 4 al art. 11 din Conventie termenul dobanzi folosit in prezentul articol indica veniturile din creante de orice natura insotite sau nu de garantii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficiile debitorului si in special veniturile din fonduri publice si din obligatiuni de imprumut, inclusiv primele si premiile decurgand din aceste titluri. Deosebit de important este ca este subliniat in mod expres faptul ca penalizarile pentru platile cu intarziere nu sunt considerate ca dobanzi in sensul prezentului articol. In concluzie, in ipoteza in care se considera ca veniturile nu au natura unor astfel de penalitati de intarziere cota de impozit de 10% potrivit art. 11 paragraful 2 din Conventie nu se aplica acestor venituri, ci vor fi neimpozabile in Romania in conformitate cu prevederile art. 23 din Conventie.

In opinia noastra, pentru a se asigura o distinctie dintre dobanda si plata unei sume cu titlu de penalitate care nu este impozabila in Romania este necesar ca din circumstantele care determina plata sa rezulte caracterul neintentionat al faptelor care determina debitorul sa plateasca penalitati. Acestea trebuie sa reprezinte mijloacele conventionale prin care partile se potejeaza de efectele neindeplinirii obligatiilor contractuale si nu de a reprezenta un mijloc de fructificare a capitalului detinut de catre creditor. Asadar, urmeaza ca analiza asupra naturii sumelor platite cu titlu de penalitati sa se realizeze mai intai pe baza prevederilor din contract care le stabilesc dar si pe documentele care sa probeze circumstantele care au determinat neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale cu identificarea persoanele sau imprejurarile care le-au produs.

Cartea neagra a controlului fiscal 2026

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Inspectia fiscala - Preventie si Contestatii

Vezi AICI detalii

In lipsa unei motivatii temeinice exista posibilitatea administratiei fiscale ca in temeiul art. 11 alin. (1) - (3) din Codul fiscal, sa considere tranzactia ca fiind tranzactie transfrontaliera artificiala si sa ajusteze efectele fiscale scotand tranzactia din sfera de aplicare a conventiilor de evitare a dublei impuneri.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Justinian Cucu - Jurist si expert in proceduri fiscale