Amenzi de cinci ori mai mari pentru cei care nu consolideaza cladirile cu risc seismic

Toti cei care nu participa la consolidarea cladirilor cu risc seismic risca sa plateasca o amenda de cinci ori mai mare decat cea stabilita in prezent. Decizia vine din partea Ministerului Dezvoltarii care vrea sa majoreze de cinci ori cuantumul amenzilor in cazul proprietarilor si primariilor care nu respecta obligatiile in ceea ce priveste expertizarea si consolidarea cladirilor cu risc sesimic ridicat. Astfel, aceste amenzi ar putea fi cuprinse intre 2.500 de lei si 75.000 de lei.

Noile reglementari ar putea intra in vigoare prin proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului 20/1994 privind masurile pentru reducerea riscului seismic al constructiilor, elaborat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT).

Amenzile actuale sunt cuprinse intre 500 si 15.000 lei, dar se considera ca acestea nu isi indeplinesc scopul pentru care au fost create. Sanctiunile intre 2.500 lei si 75.000 le ar urma sa fie acordate si in cazul celor care nu respecta obligatiile in ceea ce priveste executia lucrarilor de consolidare.

Primarii ar putea plati amenzi cuprinse intre 50.000 lei si 75.000 lei in cazul in care nu vor contracta proiectarea si executia lucrarilor de consolidare pentru cladirile incluse in programele anuale in termen de doi ani de la notificarea incadrarii in clasa I de risc seismic, respectiv de la data finalizarii proiectului de consolidare.

Sunt incluse in proiect si masuri de interventie la constructiile existente care prezinta niveluri insuficiente de protectie la actiuni seismice, degradari sau avarieri in urma unor cutremure, care trebuie expertizate de proprietari sau administratori. Banii pentru aceste cheltuieli de expertizare tehnica, proiectare si executie a lucrarilor pentru constructiile aflate in proprietatea/ administrarea institutiilor publice vin de la buget sau din veniturile proprii ale institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare.

Cladirile incluse in portofoliul firmelor vor fi finantate de companiile care le detin, in vreme ce in cazul locuintelor detinute de persoane fizice, aceste consolidari vor fi finantate de la bugetul Ministerului Dezvoltarii si de la cel local, pentru expertiza, respectiv din sursele proprii ale proprietarilor, din despagubiri acordate de societatile de asigurare sau din credite, pentru proiectarea si executia lucrarilor de consolidare.

Noul proiect care se adauga hotararii initiale are in vedere eliminarea unor masuri care au dus la o intarziere a termenelor de desfasurare a programelor anuale de consolidare a cladirilor de locuit multietajate, incadrate in clasa 1 de risc seismic si care prezinta pericol public, fiind impusa si de modificarile intervenite in domeniu prin intrarea in vigoare a Codului de proiectare seismica a constructiilor, care inlocuieste Normativul de proiectare antiseismica.

Proiectul impune, in plus, eliminarea ipotecii instituite in favoarea autoritatilor administratiei publice locale pana la restituirea integrala de catre proprietarii de locuinte a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea cladirilor inscrise in programele anuale.