ANAF a descoperit o noua frauda fiscala privind deducerea nelegala a TVA, transferuri intre firme afiliate si taxe neachitate

Directia Generala Antifrauda Fiscala din cadrul ANAF a extins investigatiile intr-un mecanism complex de frauda fiscala, descoperind un nou prejudiciu de peste 2,1 milioane de lei, generat prin deducerea nelegala a TVA si diminuarea artificiala a impozitului pe profit. In paralel, inspectorii au identificat transferuri intercompanie de peste 32 de milioane de lei si obligatii fiscale cu retinere la sursa, neachitate, de peste 13 milioane de lei.

Ancheta continua un dosar de 55 de milioane de lei

Noile constatari reprezinta continuarea verificarilor anuntate de ANAF printr-un comunicat emis pe 5 noiembrie 2025, prin care inspectorii Antifrauda semnalasera identificarea unui mecanism de frauda fiscala de peste 55 de milioane de lei, pus la punct de un grup de societati prin activitati ilicite menite sa evite inregistrarea, declararea si plata obligatiilor fiscale, dar si sa obtina, in mod nelegal, rambursari de la bugetul de stat.

In continuarea acelui dosar, DGAF - Structura Centrala a extins acum investigatiile catre alti operatori economici si persoane fizice implicate in acelasi mecanism.

Cum au fost deturnate resursele societatilor

Potrivit ANAF, entitatile verificate erau afiliate si se aflau sub conducerea aceluiasi reprezentant legal. Acesta a folosit disponibilitatile banesti ale societatilor pentru a acorda imprumuturi intercompanie in valoare totala de peste 32 de milioane de lei, desi firmele respective inregistrau capitaluri proprii negative si obligatii fiscale restante semnificative catre bugetul general consolidat.

Cu alte cuvinte, desi societatile aveau lichiditatile necesare pentru a-si achita datoriile fiscale, reprezentantul legal a ales sa "decapitalizeze" sursele proprii, redirectionand banii catre alte firme din grup. Inspectorii ANAF au calificat aceste operatiuni drept transferuri de resurse patrimoniale fara justificare economica, realizate in interesul personal al reprezentantului legal, si nu in interesul societatilor.

Verificarile au mai aratat ca neplata obligatiilor fiscale nu a fost un incident izolat, ci un comportament sistematic al grupului. Aceeasi persoana care controla, in fapt, activitatea si fluxurile financiare ale grupului administra si alte societati cu un comportament fiscal similar, inclusiv din domeniul serviciilor de paza si protectie.

Salariile, declarate dar neachitate la timp

Un aspect important al anchetei vizeaza obligatiile fiscale cu retinere la sursa - impozitul pe veniturile din salarii si contributiile sociale obligatorii. Desi societatile au declarat corect aceste obligatii, in valoare totala de peste 13 milioane de lei, sumele nu au fost achitate in termenul legal de maximum 60 de zile de la scadenta.

Practic, in timp ce prin interiorul grupului circulau sume importante sub forma de imprumuturi intercompanie, obligatiile fiscale generate chiar de plata salariilor angajatilor au ramas neonorate fata de stat.

Facturi fictive si "bunuri consumabile" care nu au existat

Investigatorii ANAF au mai descoperit un circuit documentar fictiv, construit prin inregistrarea unor bunuri fara legatura cu activitatea reala a firmelor, sub denumirea generica de "bunuri consumabile". Acest mecanism a fost folosit pentru a diminua artificial profitul impozabil si pentru a deduce nelegal TVA, prejudiciul generat pe aceasta cale fiind de peste 1,2 milioane de lei.

In plus, entitatile din grup au emis facturi de avans pentru livrari viitoare de bunuri si echipamente, insa fara sa existe un fapt generator real. Intrucat nici transferul de proprietate, nici livrarea efectiva a bunurilor nu au avut loc si nici nu au fost justificate cu documente, ANAF a stabilit ca facturile respective nu reflecta operatiuni economice reale. Prin acest mecanism, societatile au obtinut deduceri nelegale de TVA de peste 900.000 de lei.

Ce urmeaza

In urma constatarilor, inspectorii ANAF Antifrauda au sesizat autoritatile de urmarire penala competente. DGAF anunta ca investigatiile continua, atat fata de alte persoane juridice si fizice implicate in acest mecanism, cat si fata de alte activitati economice ale acelorasi persoane, in conditiile in care modul de operare fraudulos pare sa fi fost replicat si in alte domenii.

ANAF transmite, prin acest caz, un mesaj clar catre mediul de afaceri: transferarea resurselor financiare in detrimentul achitarii obligatiilor fiscale, folosirea unor documente fara continut economic real si diminuarea artificiala a sumelor datorate bugetului de stat raman printre prioritatile institutiei in activitatea de control.

Ce lectii trebuie sa traga firmele din acest caz si cum eviti o astfel de problema cu ANAF

Cazul descoperit de ANAF nu este doar o stire despre o frauda de amploare, ci si un exemplu concret al liniilor rosii pe care Fiscul le urmareste tot mai atent la firmele afiliate. Cateva principii practice sunt de retinut:

1. Imprumuturile intercompanie nu sunt interzise, dar trebuie sa aiba justificare economica reala. O firma poate acorda un imprumut altei societati din grup, insa operatiunea trebuie sa fie documentata corect, la o dobanda de piata, si sa reflecte o decizie de afaceri, nu un simplu transfer de bani fara scop economic.

2. Capitalurile proprii negative sunt un semnal de risc pe care ANAF il urmareste. O societate cu capitaluri proprii negative si datorii fiscale restante, care in acelasi timp acorda imprumuturi altor firme din grup, atrage automat suspiciunea unei decapitalizari intentionate — adica a scoaterii resurselor din firma "problema" pentru a o lasa fara lichiditati in fata Fiscului.

3. Obligatiile fiscale restante trebuie priorizate fata de transferurile intercompanie. Daca o firma are datorii catre bugetul de stat, dar in acelasi timp directioneaza bani catre alte entitati afiliate, ANAF poate interpreta acest lucru drept o prioritizare a intereselor personale ale actionarilor/administratorilor in detrimentul obligatiilor fiscale — exact situatia sanctionata in acest dosar.

4. Impozitul si contributiile retinute la sursa din salarii trebuie platite la termen, nu doar declarate. Declararea corecta a acestor obligatii nu este suficienta; termenul legal de maximum 60 de zile de la scadenta trebuie respectat, altfel firma risca exact tipul de constatare din acest caz — declarat, dar neachitat.

5. Documentele fara substanta economica reala (facturi de avans nejustificate, "bunuri consumabile" fictive) sunt usor de identificat intr-un control. Orice factura emisa trebuie sa corespunda unei operatiuni economice reale, verificabile si documentate. Circuitele documentare fara flux fizic de bunuri sau servicii sunt printre primele lucruri urmarite de inspectorii Antifrauda.

6. Comportamentul fiscal sistematic al aceluiasi administrator, in mai multe firme, este monitorizat de ANAF ca tipar, nu izolat. Daca o persoana controleaza mai multe societati cu istoric similar de neplata sau de operatiuni fictive, riscul unui control extins catre toate entitatile creste semnificativ.

In esenta, firmele care fac parte dintr-un grup de societati afiliate trebuie sa documenteze temeinic orice transfer de resurse intre entitati, sa respecte termenele de plata a obligatiilor fiscale — mai ales a celor retinute la sursa — si sa evite orice operatiune fara continut economic real, indiferent cat de "administrativa" pare la prima vedere. Este exact zona in care o consultanta fiscala corecta, facuta din timp, poate preveni transformarea unei simple neconformitati administrative intr-un dosar penal.

Comanda ACUM >> Imprumuturi asociati-societati. Conditii legale si riscuri fiscale - lucrarea contine TOT ce trebuie sa stii despre imprumuturi intre societati-asociati si persoane afiliate!!! Click AICI>>>

Sursa foto: imagine generata cu AI