Depune fisa fiscala la timp. Iata care e termenul limita

Televiziunea nu va muri nciodata! va srufei schimbari, asta cu siguranta! va fi din ce in ce mai rau! eu am renuntat la televizor de mai bine de 6 ani. de ce? pentru ca televiziunea nu mai este de foarte mult timp un instrument de educare a populatiei ci de indobitocire si eu am refuzat sa fiu indobitocita. Slava Domnului pentru internet. De aici imi hranesc setea de cunoastere si divertisment. Problema apare ca astia incearca sa ne-o bage pe gat oricum. De un timp m-am mutat si nu aveam cablu de net tras asa ca m-am folosit de cel furnizat de operatorii de telefonie mobila prin intermendiul unui stick. Zilele trecute m-am interesat la cei doi mari operatori de internet prin cablu. RDS nu are structura tehnica in blocul in care locuiesc, asa ca m-am indreptat catre UPC. Si astia nu imi pot da net daca nu iau si televiziune! Asa ca daca vreau sa beneficiez de bogatia si diversitatea internautica va trebui sa platesc si tembeleziunea chiar daca nu am teveu in casa Televiziunea, asa cum o STIAM noi, a murit de mult, sau in cel mai fericit caz e tinuta artificial in viata de o mana de Oameni de Televiziune care mai incearca pe ici pe colo sa ii mai aplice cate un soc electric

E bine subliniat fautpl ca bogatia nu inseamna numai bani, pentru ca majoritatea oamenilor la asta se gandesc cand aud acest cuvant. E vorba pana la urma de echilibrul la care ar trebui sa ajungem intre corp, minte si suflet, fiecare din aceste parti ale fiintei noastre avand nevoi diferite, si neglijarea uneia in favoarea alteia duce la perturbarea intregului. Totusi cred ca dintre acestea trei, ca sa ajungem la starea de echilibru, ar trebui sa-i dam sufletului rolul de coordonator al intregului, altfel riscam sa ne pierdem in nevoile trupului care de cele mai multe ori cresc pe masura ce creste si venitul sau in cele ale mintii, ale ratiunii care pot produce perturbari de alta natura, daunatoare sufletului si chiar trupului stim cu totii ca pana nu ne linistim mintea nu putem percepe acea indrumare launtrica de factura divina, acea soapta a sufletului care ne vorbeste, calauzirea divina caruia fiecaruia ne este data.Trupul si mintea nu pot fi negate, intr-adevar, dar cu ajutorul sufletului care e parte divina si tinde mereu sa se intoarca de unde a plecat, adica la Dumnezeu, acestea pot fi transformate cu adevarat in salas luminos al sufletului. Sfintii parinti ne-au aratat ca acest lucru este posibil, si ce bine mirositor, neputrezitor si facator de minuni devine un astfel de trup dupa moarte si stim cu totii cum traiau sfintii parinti in pustie. Desigur ca putini sunt cei dintre noi care-si aleg un astfel de drum, dar totusi e o cale din care fiecare are de invatat.Putem sa avem abundenta materiala, rationala dar daca nu o avem pe cea sufleteasca cred ca niciodata nu vom fi fericiti si impliniti, si vom simti mereu un gol interior, mai mult sau mai putin constientizat golul din sufletul nostru.Discutia e frumoasa si poate continua. Ma opresc aici, insa.