Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Bilete de odihna si servicii turistice pentru salariati: ai nevoie de factura din SPV pentru justificarea cheltuielii?

05-Oct-2026
150
Bilete de odihna si servicii turistice pentru salariati: ai nevoie de factura din SPV pentru justificarea cheltuielii?
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google
Cuprins
Multe firme acorda angajatilor bilete de odihna sau deconteaza serviciile turistice achizitionate de acestia. Din 2025, facturile B2C trebuie transmise de prestatori in RO e-Factura, iar contabilii se intreaba daca trebuie sa ceara salariatilor si varianta din SPV, pentru a nu avea probleme la un control ANAF. Raspunsul depinde de felul in care este acordat beneficiul: prin decontarea cheltuielilor suportate de salariat sau prin achizitia directa de catre firma. In acest articol analizam regulile fiscale aplicabile, documentele de care ai nevoie si riscurile reale!

Ce trebuie sa stii pe scurt:
  • Pentru serviciile cumparate de salariat si decontate de firma, factura emisa pe numele lui, inclusiv in PDF, este suficienta. Nu trebuie XML-ul din SPV.
  • Pentru achizitia directa de catre firma, factura din SPV este documentul justificativ principal.
  • Indiferent de varianta aleasa, documentele trebuie sa arate prestatorul, beneficiarul, serviciile, perioada si valoarea.
  • Beneficiul trebuie prevazut in contractul individual de munca sau in regulamentul intern, iar firma trebuie sa aiba o procedura interna clara.
  • Pentru ca suma sa fie neimpozabila la salariat, se respecta plafonul anual si cel lunar de 33%. Regimul nu se aplica celor care primesc vouchere de vacanta.
  • Pentru firma, cheltuiala sociala este deductibila in limita de 5% din cheltuielile cu salariile.

Cum se trateaza fiscal beneficiul

1. La nivelul firmei: cheltuiala sociala

Contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariatii proprii si membrii lor de familie, pe perioada concediului, se incadreaza in cheltuielile sociale. Baza este art. 25 alin. (3) lit. b) pct. 3 din Codul fiscal. Pentru platitorii de impozit pe profit, aceste cheltuieli sunt deductibile in limita unei cote de 5% aplicate asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului.

Comanda ACUM Facilitati fiscale. Ghid practic pentru contabili!- Lucrarea contine toate facilitatile care se aplica acum, conditiile ce trebuie indeplinite, procedurile de urmat, limitele legale si studii de caz detaliate! Click AICI>>


2. La nivelul salariatului: cand suma nu este impozitata

Art. 76 alin. (4¹) lit. d) din Codul fiscal prevede ca nu reprezinta venit impozabil contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului. Se aplica angajatilor proprii si membrilor de familie ai acestora.
Conditiile sunt:
  • beneficiul este prevazut in contractul individual de munca sau in regulamentul intern, sau este primit in baza unor legi speciale ori finantat din buget;
  • serviciile sunt utilizate pe perioada concediului;
  • se respecta plafonul anual pentru fiecare angajat, egal cu castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul in care au fost acordate;
  • se respecta plafonul lunar cumulat de cel mult 33% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.

Ordinea in care veniturile din art. 76 alin. (4¹) se includ in plafonul lunar de 33% este stabilita de angajator, conform art. 76 alin. (4²). Regimul de neimpozitare nu se aplica angajatilor care beneficiaza de vouchere de vacanta.

Daca sunt respectate aceleasi conditii, suma nu intra nici in baza contributiilor sociale. Baza legala este art. 142 lit. aa¹) pct. 4, art. 157 alin. (2) si art. 220 alin. (2) din Codul fiscal.

Modalitati de acordare a beneficiului

Art. 76 alin. (8) din Codul fiscal confirma existenta a doua variante:
  • decontarea cheltuielilor suportate initial de salariat, pe baza documentelor justificative prezentate societatii;
  • achizitia directa de catre angajator, adica firma cumpara serviciile turistice sau biletele de odihna si le acorda salariatilor.

Momentul in care venitul se considera obtinut difera. La decontare, el este luna aprobarii decontului. La achizitia directa, este luna in care beneficiul este acordat efectiv. Acest text nu priveste voucherele de vacanta reglementate de Legea nr. 165/2018.

Varianta 1: firma deconteaza serviciile cumparate de salariat

Factura este emisa pe numele salariatului

In acest caz relatia este B2C. Din 1 ianuarie 2025, furnizorul serviciilor turistice trebuie sa transmita in sistemul national RO e-Factura facturile emise in relatia B2C. El ramane obligat sa trimita factura si destinatarului persoana fizica, potrivit art. 319 din Codul fiscal, cu exceptia situatiei in care beneficiarul este inscris in Registrul RO e-Factura optional. Baza este art. 10¹ alin. (4) din OUG nr. 120/2021.

Societatea nu este destinatarul facturii, pentru ca aceasta este emisa pe numele salariatului. Ea nu apare in SPV-ul societatii. Salariatul nu trebuie sa prezinte firmei fisierul XML validat de Ministerul Finantelor sau o factura descarcata din SPV.

Art. 319 alin. (1) din Codul fiscal recunoaste atat facturile pe hartie, cat si pe cele in format electronic. Pct. 98 alin. (1) din Normele metodologice arata ca formatul electronic poate fi, de exemplu, XML sau PDF. Factura poate fi deci remisa salariatului pe hartie sau electronic, inclusiv ca PDF, prin orice modalitate de comunicare acceptata de acesta.

Codul fiscal nu cere ca decontarea sa fie justificata obligatoriu prin XML-ul facturii electronice descarcat din SPV.

Ce documente trebuie sa pastreze firma

Chiar daca XML-ul din SPV nu este obligatoriu, firma trebuie sa poata demonstra realitatea si natura serviciilor. Art. 6 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca orice operatiune economico-financiara se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document justificativ. Pentru decontare, societatea ar trebui sa detina:
  • documentul justificativ emis de unitatea de cazare sau de agentia de turism pe numele salariatului ori al membrului de familie, adica factura;
  • dovada achitarii serviciilor de catre salariat;
  • cererea sau decontul aprobat de societate;
  • documentele din care rezulta ca a fost efectuat concediul in perioada la care se refera serviciile, conform procedurii interne.

Trebuie identificati clar prestatorul, beneficiarul, serviciile turistice, perioada si valoarea. Simpla dovada a platii facute de societate catre salariat nu demonstreaza ca suma reprezinta contravaloarea unor servicii turistice care indeplinesc conditiile Codului fiscal.

Varianta 2: firma cumpara direct serviciile sau biletele

Daca societatea achizitioneaza direct de la unitatea de cazare, agentia de turism sau alt prestator, factura se emite pe numele societatii, iar relatia este B2B. Prestatorul trebuie sa transmita factura prin RO e-Factura, iar societatea o primeste in SPV.

In aceasta situatie, factura din SPV este chiar documentul justificativ principal al achizitiei. Ea trebuie completata cu documentele interne privind:
  • salariatii beneficiari;
  • serviciile acordate;
  • perioada concediului in care au fost utilizate.

Nu mai este necesara o factura pe numele salariatului si nici justificarea unei plati facute catre el, pentru ca firma plateste direct furnizorul. Incadrarea ca cheltuiala sociala si tratamentul neimpozabil la nivelul salariatului se pastreaza daca sunt respectate conditiile si plafoanele din Codul fiscal.

Ce riscuri apar la un control ANAF

Lipsa variantei RO e-Factura descarcate din SPV nu ar trebui sa creeze probleme firmei, atat timp cat ea detine factura comunicata salariatului si celelalte documente care dovedesc serviciile si plata, in acord cu o procedura interna privind acordarea beneficiului.

Eventuala netransmitere a facturii B2C in RO e-Factura reprezinta o neindeplinire a obligatiei prestatorului. Ea nu poate fi transferata firmei care deconteaza cheltuiala.

Riscul real apare cand societatea nu detine nicio factura sau alt document fiscal suficient pentru identificarea serviciilor. In acest caz, ANAF poate considera ca incadrarea sumei in cheltuieli sociale nu este justificata si poate reincadra plata ca avantaj salarial impozabil.

Citeste si: Control ANAF pe TVA: cum te pregatesti din timp si ce documente trebuie sa ai la indemana

Sursa foto: Vecteezy.com

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

Atentie contabili!
Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016