Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Despre creante

11-Iun-2008
7432

Intrebare:


Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta in valoare de 15.000 RON pentru care a platit 600 RON. Ulterior a incasat de la societatea de la care a cumparat creanta suma de 980 RON. Cum se inregistreaza in contabilitate aceasta operatiune? (rezumat ? SC W SRL cumpara de la SC A creanta lui B; B incaseaza 600 RON iar A plateste lui W 980 RON)

Raspuns in luna martie 2008:
Cesionarea creantelor (factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte in cadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii in cantitati mari sau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.

Pasii care au loc sunt:

  • furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,
  • incheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societatea bancara,
  • se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a incheiat contractul de factoring si ca ei sunt tinuti in continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,
  • achitarea facturilor de catre debitori factorului.

Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring se refera la:

1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa incaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloarea facturilor, mai putin comisionul si dobanda cuvenita la suma datorata,
  • sa reduca dobanda in cazul in care scadenta este mai mica decat cea initiala,
  • sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatia incasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neincasarea facturilor.

2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa comunice debitorilor sai incheierea contractului de factoring si cine este factorul,
  • sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile si serviciile prestate beneficiarilor,
  • sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoarea facturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa negocieze valoarea comisionului la incheierea contractului de factoring,
  • sa analizeze situatia financiara a debitorilor,
  • sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii de calitate,
  • sa retina comisionul privind riscul de neplata in cazul in care calitatea este necorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.

4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilor care fac obiectul contractului de factoring,
  • sa urmareasca incasarea facturilor de la debitori,
  • sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,\
  • sa deschida actiune impotriva debitorilor in cazul in care acestia nu isi achita datoriile.

Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achita furnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul:

  •  inainte de scadenta facturilor
  •  la scadenta
  •  la valoarea integrala
  •  la valoarea partiala

Valoarea comisionului variaza intre 0,5 ? 3% din contravaloarea facturilor cedate.

Din punct de vedre contabil se intalnesc urmatoarele situatii:

  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este mai mica decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este egala cu valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie.

Diferenta dintre valoarea creantei inregistrate in contabilitatea furnizorului si valoarea creantei cedate se inregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si venituri financiare.

In cazul prezentat de dvs. este vorba de cedarea unei creante unei terte persoane fara sa fie implicata o societate financiara.


Este insa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600 lei, dar plateste 980 lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.

Schematic, situatia prezentata, asa cum am inteles-o, ar fi:

  • societatea terta W cumpara de la societatea A (furnizor) o creanta detinuta asupra lui B(beneficiar) in valoare de 15.000 lei,
  • societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600 lei,
  • societatea W incaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980 lei.

Reflectarea in contabilitate a cedarii creantei se face astfel:

Se inregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B

4111 = % 15.000 lei
?Clienti? 701 12.605
?Venituri din vanzarea produselor finite? 
4427 2.395
?TVA colectata?

Se incaseaza de la W o parte a facturii

5121 = 4111 600 lei
?Conturi la banci in lei? ? Clienti?

Se inregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea ei inregistrata in contabilitatea societatii A

668 = 4111 14.400 lei
? Alte cheltuieli financiare?  ?Clienti?

Inregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.

Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iau nastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.
Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielile

rezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


La nivelul societatii W se inregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferenta dintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.

Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catre societatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.

In cazul in care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusa de noi, va rugam sa reveniti cu detalii.


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
 Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple



Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • [MODEL] Contract de mecenat si reglementari cheie

    • Contractul de mecenat este un instrument juridic prin care o persoana fizica sau juridica ofera sprijin material ori financiar unei activitati culturale, artistice, stiintifice sau educationale, fara a urmari un beneficiu direct. Acest tip de contract este reglementat de Legea nr. 32/1994 si se bazeaza pe principiul generozitatii si al recunoasterii meritelor celor sustinuti. In acest articol vom prezenta principalele reglementari cheie cu privire la actul de mecenat si vom prezenta un model de...» citeste mai departe aici

  • Ce beneficii si facilitati salariale neimpozabile pot acorda angajatorii salariatilor intr-un an

    • Angajatorii pot oferi salariatilor, pe langa salariul de baza, o serie de beneficii si facilitati care, in anumite conditii, nu sunt impozabile. Aceste avantaje contribuie la motivarea si fidelizarea personalului, fara a genera obligatii fiscale suplimentare pentru angajati. In acest articol, vom prezenta principalele tipuri de beneficii si facilitati salariale neimpozabile care pot fi acordate intr-un an, precum si conditiile legale de acordare. » citeste mai departe aici

  • Declaratia 101. Cum sa o completati daca treceti de la impozit micro la impozit pe profit in 2025

    • In contextul modificarilor fiscale aplicabile din 2025, contribuabilii trebuie sa acorde o atentie sporita obligatiilor declarative si de plata. Schimbarea regimului de impozitare, de la microintreprindere la impozit pe profit, impune completarea corecta a formularelor fiscale. In continuarea articolului vom vedea cateva clarificari privind completarea Declaratiei 101 in aceste situatii. Astfel, un contribuabil are nelamuriri in legatura cu urmatoarele. Daca in trimestrul 1 am fost platitor...» citeste mai departe aici

  • Registru Unic de Control. Este necesar un nou registru la schimbarea sediului social?

    • Registrul unic de control este un document obligatoriu pentru contribuabilii persoane juridice inregistrati la Registrul Comertului, avand rolul de a evidentia toate controalele efectuate de autoritatile competente. Reglementat prin Legea nr. 252/2003, acest registru se pastreaza la sediul social si la sediile secundare autorizate. In contextul schimbarii sediului social, apar frecvent intrebari legate de necesitatea unui nou registru. Astfel, un contribuabil intreaba daca are nevoie de un alt...» citeste mai departe aici

  • Obligatiilor companiilor in ceea ce priveste inregistrarea si raportarile la O.N.P.C.S.B

    • Societatile, indiferent de natura capitalului (autohton sau international), trebuie sa respecte prevederile Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului, republicata si actualizata prin acte normative ulterioare. Legea impune un cadru de conformitate pentru entitatile raportoare, care include, printre altele, obligatii de cunoastere a clientelei, evaluare a riscului, raportare a tranzactiilor suspecte sau in numerar, desemnarea de...» citeste mai departe aici

  • Lichidare firma. Exemplu de MONOGRAFIE contabila utila in 2025 daca va inchideti firma

    • Unele firme, din diverse motive precum lipsa de activitate, acumularea de pierderi sau decizia asociatului unic, ajung in situatia de a fi lichidate. Procesul de inchidere presupune parcurgerea mai multor etape administrative si contabile, printre care dizolvarea voluntara, radierea si intocmirea unei monografii contabile finale. In cele ce urmeaza, prezentam un exemplu practic de monografie contabila aplicabila in 2025, utila pentru radierea societatii. O societate are urmatoarea situatie in...» citeste mai departe aici

Atentie contabili!
Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016