Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Despre creante

11-Iun-2008
5450

Intrebare:


Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta in valoare de 15.000 RON pentru care a platit 600 RON. Ulterior a incasat de la societatea de la care a cumparat creanta suma de 980 RON. Cum se inregistreaza in contabilitate aceasta operatiune? (rezumat ? SC W SRL cumpara de la SC A creanta lui B; B incaseaza 600 RON iar A plateste lui W 980 RON)

Raspuns in luna martie 2008:
Cesionarea creantelor (factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte in cadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii in cantitati mari sau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.

Pasii care au loc sunt:

  • furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,
  • incheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societatea bancara,
  • se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a incheiat contractul de factoring si ca ei sunt tinuti in continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,
  • achitarea facturilor de catre debitori factorului.

Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring se refera la:

1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa incaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloarea facturilor, mai putin comisionul si dobanda cuvenita la suma datorata,
  • sa reduca dobanda in cazul in care scadenta este mai mica decat cea initiala,
  • sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatia incasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neincasarea facturilor.

2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa comunice debitorilor sai incheierea contractului de factoring si cine este factorul,
  • sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile si serviciile prestate beneficiarilor,
  • sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoarea facturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa negocieze valoarea comisionului la incheierea contractului de factoring,
  • sa analizeze situatia financiara a debitorilor,
  • sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii de calitate,
  • sa retina comisionul privind riscul de neplata in cazul in care calitatea este necorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.

4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilor care fac obiectul contractului de factoring,
  • sa urmareasca incasarea facturilor de la debitori,
  • sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,
  • sa deschida actiune impotriva debitorilor in cazul in care acestia nu isi achita datoriile.

Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achita furnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul:

  •  inainte de scadenta facturilor
  •  la scadenta
  •  la valoarea integrala
  •  la valoarea partiala

Valoarea comisionului variaza intre 0,5 ? 3% din contravaloarea facturilor cedate.

Din punct de vedre contabil se intalnesc urmatoarele situatii:

  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este mai mica decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este egala cu valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie.

Diferenta dintre valoarea creantei inregistrate in contabilitatea furnizorului si valoarea creantei cedate se inregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si venituri financiare.

In cazul prezentat de dvs. este vorba de cedarea unei creante unei terte persoane fara sa fie implicata o societate financiara.


Este insa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600 lei, dar plateste 980 lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.

Schematic, situatia prezentata, asa cum am inteles-o, ar fi:

  • societatea terta W cumpara de la societatea A (furnizor) o creanta detinuta asupra lui B(beneficiar) in valoare de 15.000 lei,
  • societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600 lei,
  • societatea W incaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980 lei.

Reflectarea in contabilitate a cedarii creantei se face astfel:

Se inregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B

4111 = % 15.000 lei
?Clienti? 701 12.605
?Venituri din vanzarea produselor finite? 
4427 2.395
?TVA colectata?

Se incaseaza de la W o parte a facturii

5121 = 4111 600 lei
?Conturi la banci in lei? ? Clienti?

Se inregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea ei inregistrata in contabilitatea societatii A

668 = 4111 14.400 lei
? Alte cheltuieli financiare?  ?Clienti?

Inregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.

Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iau nastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.
Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielile

rezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


La nivelul societatii W se inregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferenta dintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.

Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catre societatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.

In cazul in care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusa de noi, va rugam sa reveniti cu detalii.


Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Despre creante":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Codul Fiscal 2018 - Care Cheltuieli sunt Deductibile si care NU sunt?

Atentie contabili!

Cheltuieli Deductibile - exemple si explicatii‚Äč
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscal

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2018 - Care Cheltuieli sunt Deductibile si care NU sunt?


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Elemente obligatorii factura in 2019, potrivit Codului Fiscal
    • "Este obligatorie completarea informatiilor privind expeditia: date delegat, mijloc de transport pe avizul de insotire si pe factura (in cazul in care livrarea nu s-a facut pe baza avizului)? Este obligatorie semnarea si stampilarea avizelor de insotire a marfii?", acestea sunt intrebarile, adresate de unul dintre cititorii nostri, care au stat la baza analizei propuse astazi de unul dintre expertii nostri. Raspunsul specialistului Pct. 24 din anexa nr.1 la O.M.F.P. nr. 2634/2015 privind...» citeste mai departe aici

  • Senator liberal: La MFP exista o criza de finantare
    • Potrivit unui senator din opozitie, Ministerul Finantelor Publice trece printr-o criza de finantare, dat fiind ca, recent, nu a reusit sa atraga sumele dorite de la banci. Florin Citu, senator liberal, a postat mesajul pe Facebook, precizand si ca MFP se pregateste sa se imprumute de la Fondul Monetar International (FMI). „CRIZA de finantare la ministerul finantelor publice! A doua emisiune de obligatiuni consecutiva a guvernului care este un esec total. Saptamana trecuta MFP a incercat sa...» citeste mai departe aici

  • ANAF a publicat NOILE modele de Formulare 205, 207 si 230
    • Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) anunta publicarea noilor formulare 205, 207 si 230, in sectiunea ”formulare fiscale si ghid de completare”. NOILE Formulare 205 si 207 OPANAF nr. 48/2019 pentru aprobarea modelului si continutului formularelor 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile din investitii, pe beneficiari de venit" si 207 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa/veniturile scutite, pe...» citeste mai departe aici

  • Peste 1.500 de locuri de munca pentru romani in Spatiul Economic European
    • Romanii interesati de un job in Spatiul Economic European (SEE) au la dispozitie 1.568 de locuri de munca, in 11 din cele 44 de tari din SEE. Tari precum Italia, Franta si Grecia, preferate, in general, de romanii care aleg sa lucreze in afara, nu au scos niciun post de munca la concurs prin reteaua EURES Romania. Asadar, romanii pot aplica la unul dintre cele 1.568 de joburi din SEE, dupa cum urmeaza: In Spania sunt 1.007 locuri de munca vacante: 800 muncitor necalificat in agricultura...» citeste mai departe aici

© 2007 - 2019 RENTROP & STRATON. All rights reserved.

Atentie contabili!

Cheltuieli Deductibile - exemple si explicatii‚Äč
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscal

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2018 - Care Cheltuieli sunt Deductibile si care NU sunt?

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016