Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Despre creante

11-Iun-2008
7617

Intrebare:


Societatea noastra a cumparat de la o alta societate o creanta in valoare de 15.000 RON pentru care a platit 600 RON. Ulterior a incasat de la societatea de la care a cumparat creanta suma de 980 RON. Cum se inregistreaza in contabilitate aceasta operatiune? (rezumat ? SC W SRL cumpara de la SC A creanta lui B; B incaseaza 600 RON iar A plateste lui W 980 RON)

Raspuns in luna martie 2008:
Cesionarea creantelor (factoringul sau forfetarea) reprezinta un caz aparte in cadrul decontarilor dintre furnizorii de marfuri, lucrari si servicii si beneficiarii lor.


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


Actul normativ care reglementeaza acest mecanism de mobilizare a creantelor este Legea nr. 469/ 2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, cu modificarile ulterioare.


Contractul de factoring se incheie intre o parte numita ?aderent? si o alta parte numita ?factor?.


Aderentul transfera creantele sale factorului, in schimbul unui comision acesta substituindu-se debitorului. Aderentul este producatorul de marfuri, executantul de lucrari sau prestatorul de servicii.


Factorul este de cele mai multe ori o institutie financiara sau o societate bancara. Aceasta plateste aderentului valoarea facturilor neincasate contra unui comision.

 Factorul urmeaza sa incaseze, la scadenta, valoarea facturilor de la beneficiarii bunurilor si serviciilor.


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.

 


In aceasta operatiune, in afara celor doua parti mai sunt implicati si debitorii, respectiv cumparatorii de marfuri, lucrari sau servicii.


Aceste operatiuni au loc pe baza unui contract, incheiat potrivit dispozitiilor Legii nr. 469/2002. Cel care isi asuma riscul in acest caz este factorul si tocmai de aceea el analizeaza strict activitatea economica a aderentului in sensul calitatii produselor livrate si a competitivitatii acestora.


Acest sistem favorizeaza furnizorii de marfuri, lucrari si servicii in cantitati mari sau care au beneficiari dispersati sau rau platnici.

Pasii care au loc sunt:

  • furnizarea marfurilor, lucrarilor si serviciilor beneficiarilor,
  • incheierea contractului de factoring cu institutia financiara sau societatea bancara,
  • se aduce la cunostinta debitorilor ca s-a incheiat contractul de factoring si ca ei sunt tinuti in continuare pentru obligatiile lor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se transmit facturile respective de catre furnizor catre institutia financiara sau societatea bancara,
  • se achita furnizorului valoarea facturilor, diminuata cu comisionul perceput,
  • achitarea facturilor de catre debitori factorului.

Drepturile si obligatiile care se nasc din derularea unui contract de factoring se refera la:

1. drepturi pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa incaseze de la institutia financiara sau societatea bancara contravaloarea facturilor, mai putin comisionul si dobanda cuvenita la suma datorata,
  • sa reduca dobanda in cazul in care scadenta este mai mica decat cea initiala,
  • sa primeasca de la institutia financiara sau societatea bancara situatia incasarilor, a clientilor si a eventualelor cauze care au condus la neincasarea facturilor.

2. obligatii pentru furnizorul de marfuri, lucrari si servicii

  • sa comunice debitorilor sai incheierea contractului de factoring si cine este factorul,
  • sa raspunda pentru deficientele de natura calitatii pentru marfurile, lucrarile si serviciile prestate beneficiarilor,
  • sa remedieze orice deficienta calitativa sau financiara aparuta peste valoarea facturilor.

3. drepturile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa negocieze valoarea comisionului la incheierea contractului de factoring,
  • sa analizeze situatia financiara a debitorilor,
  • sa analizeze capacitatea furnizorului de a realiza marfuri, lucrari si servicii de calitate,
  • sa retina comisionul privind riscul de neplata in cazul in care calitatea este necorespunzatoare sau sunt lipsuri cantitative.

4. obligatiile institutiei financiare sau ale societatii bancare

  • sa plateasca furnizorului de marfuri, lucrari sau servicii contravaloarea facturilor care fac obiectul contractului de factoring,
  • sa urmareasca incasarea facturilor de la debitori,
  • sa transmita aderentului situatia debitorilor si platile efectuate de catre acestia,\
  • sa deschida actiune impotriva debitorilor in cazul in care acestia nu isi achita datoriile.

Factorul, respectiv institutia financiara sau societatea bancara, poate achita furnizorului de marfuri, servicii sau lucrari valoarea facturilor, mai putin comisionul:

  •  inainte de scadenta facturilor
  •  la scadenta
  •  la valoarea integrala
  •  la valoarea partiala

Valoarea comisionului variaza intre 0,5 ? 3% din contravaloarea facturilor cedate.

Din punct de vedre contabil se intalnesc urmatoarele situatii:

  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este mai mica decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata intre parti a creantei cedate este egala cu valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie,
  •  valoarea negociata a creantei cedate este mai mare decat valoarea creantei inregistrata in contabilitatea proprie.

Diferenta dintre valoarea creantei inregistrate in contabilitatea furnizorului si valoarea creantei cedate se inregistreaza pe seama conturilor de cheltuieli si venituri financiare.

In cazul prezentat de dvs. este vorba de cedarea unei creante unei terte persoane fara sa fie implicata o societate financiara.


Este insa neclar cum cumpara creanta W de la A la valoarea de 600 lei, dar plateste 980 lei si nici de ce B, care este clientul, primeste bani.

Schematic, situatia prezentata, asa cum am inteles-o, ar fi:

  • societatea terta W cumpara de la societatea A (furnizor) o creanta detinuta asupra lui B(beneficiar) in valoare de 15.000 lei,
  • societatea W plateste societatii furnizoare A, suma de 600 lei,
  • societatea W incaseaza de la societatea beneficiara B suma de 980 lei.

Reflectarea in contabilitate a cedarii creantei se face astfel:

Se inregistreaza valoarea facturii transmisa de A lui B

4111 = % 15.000 lei
?Clienti? 701 12.605
?Venituri din vanzarea produselor finite? 
4427 2.395
?TVA colectata?

Se incaseaza de la W o parte a facturii

5121 = 4111 600 lei
?Conturi la banci in lei? ? Clienti?

Se inregistreaza diferenta dintre valoarea negociata a creantei si valoarea ei inregistrata in contabilitatea societatii A

668 = 4111 14.400 lei
? Alte cheltuieli financiare?  ?Clienti?

Inregistrarile au fost facute la nivelul contabilitatii societatii A.

Din punct de vedere fiscal, se pune problema veniturilor si cheltuielilor care iau nastere ca urmare a cedarii unei creante comerciale.
Conform dispozitiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul II, art. 21 si ale Hotararii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare ale Legii, pct. 23, lit. c), cheltuielile

rezultate din cedarea creantelor comerciale sunt recunoscute ca fiind efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.


La nivelul societatii W se inregistreaza un venit impozabil, rezultat din diferenta dintre negocierea creantei cu societatea A si suma efectiv realizata de la societatea B.

Societatea B realizeaza un venit impozabil rezultat din valoarea datoriei catre societatea A si valoarea efectiv achitata societatii W.

In cazul in care situatia prezentata de dumneavoastra difera de cea presupusa de noi, va rugam sa reveniti cu detalii.


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • De ce contabilii care gestioneaza ONG-uri gresesc cel mai des si cum sa nu fii unul dintre ei

    • Multi contabili care preiau in portofoliu primul ONG fac aceeasi greseala: aplica logica contabilitatii comerciale si spera ca diferentele sunt minore. Nu sunt. Organizatiile nonprofit functioneaza dupa un cadru contabil si fiscal complet diferit - plan de conturi distinct, regim special de TVA, tratamente specifice pentru sponsorizari, donatii si fonduri nerambursabile, obligatii de raportare financiara cu particularitati proprii si o legislatie care s-a modificat de mai multe ori in ultimii...» citeste mai departe aici

  • SAF-T D406: Raspunsuri la intrebarile pe care contabilii le pun cel mai des si greselile care atrag amenzi

    • Declaratia SAF-T D406 a intrat deja in rutina contabila a majoritatii firmelor, dar asta nu inseamna ca toate situatiile sunt clare. Ce faci cand societatea intra in lichidare - mai depui D406 si pana cand? Firma are activitatea suspendata la ONRC - mai exista obligatie de depunere? Ai descoperit o eroare dupa ce ai transmis fisierul - cum depui rectificativa si in cat timp, ca sa eviti amenda? Iar daca esti PFA sau intreprindere individuala, te priveste sau nu aceasta obligatie? In acest...» citeste mai departe aici

  • Retragerea unui imobil din capitalul social: cum procedezi corect si ce taxe datorezi

    • Un asociat poate aduce un imobil ca aport la capitalul social al firmei, insa daca la un moment dat doreste retragerea bunului, operatiunea trebuie sa respecte anumite reguli contabile si fiscale: de la ajustarea TVA deduse la modernizarea cladirii, pana la obligatia de a respecta principiul valorii de piata in tranzactiile cu persoane afiliate. Iar daca imobilul a fost modernizat semnificativ in perioada in care s-a aflat in patrimoniul firmei, complicatiile se inmultesc. In acest articol vom...» citeste mai departe aici

  • Tratamentul contabil si fiscal al investitiilor efectuate de chirias si suportate partial de proprietar

    • Investitiile efectuate de chiriasi in spatiile inchiriate trebuie analizate cu atentie inca de la momentul negocierii contractului pentru a evita erori contabile si fiscale cu impact semnificativ. In practica, apar frecvent situatii in care proprietarul suporta integral sau partial costul unor amenajari, modernizari sau lucrari realizate de chirias, iar modul de evidentiere contabila si tratamentul TVA pot ridica numeroase semne de intrebare. In acest articol vom analiza un studiu de caz concret...» citeste mai departe aici

Atentie contabili!
Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
Radierea unei PFA. Noile Studii de Caz cu modificarile din lege
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016