Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Migratia si competitia fiscala. Implicatii la nivelul Uniunii Europene

14-Oct-2008
6586

lect. univ. dr. Raluca Dracea,


conf. univ.dr. Mirela Cristea
lect.univ.dr. Narcis Eduard Mitu, Universitatea din Craiova
Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor


Introducere
Lucrarea trateaza fenomenul de migratie a specialistilor (brain drain), manifestat in interiorul Uniunii Europene, in stransa corelatie cu competitia fiscala. Literatura de specialitate din tarile UE trateaza cu foarte multa responsabilitate procesul de migratie a specialistilor, numeroase studii fiind dedicate acestui fenomen. Prin lucrarea de fata ne propunem analizarea acestei corelatii si evaluarea implicatiilor pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Desi conceptele de brain drain si competitie fiscala sunt legate intre ele prin intermediul fenomenului de migratie, totusi, multa vreme literatura le-a studiat separat datorita complexitatii analizei comune. Astfel, o serie de studii anterior elaborate1 au dezvoltat doua ramuri separate pentru fenomenele de brain drain si competitie fiscala. Prima este focalizata pe fenomenul de brain drain dintr-o abordare macroeconomica si studiaza impactul acestuia asupra cresterii economice in diferite economii analizate. A doua analizeaza competitia fiscala din perspectiva microeconomica, fiind axata pe interactiunea dintre fenomenul de migratie si statele de destinatie.

Concepte si definitii

Marea Cartea Verde a Monografiilor Contabile
Marea Cartea Verde a Monografiilor Contabile
Vezi detalii
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri
PFA: Taxe, Impozite si Deduceri
Vezi detalii
Cartea Verde a Contabilitatii pentru PFA
Cartea Verde a Contabilitatii pentru PFA
Vezi detalii

Brain drain sau miscarea capitalului uman (human capital flight) este fenomenul de emigrare a persoanelor educate sau talentate din cauze diverse: conflicte, lipsa de oportunitati etc. Investitia in educatie este pierduta odata cu plecarea persoanei care, de obicei, nu se mai intoarce in tara de origine. In cadrul Royal Society of London s-a folosit prima data termenul de brain drain pentru a descrie plecarea oamenilor de stiinta si tehnicienilor spre SUA si Canada la inceputul anilor ?50.

Fenomenul, cunoscut sub numele de brain drain, este prezent si astazi si mai este definit ca un transfer constant (drain a scurgere) de personal cu inalta calificare (brain a a creier) din anumite tari, in general mai putin dezvoltate, catre altele, mai puternice economic, daca se considera ca principala cauza a fenomenului este economica.

Brain drain-ul, asadar, este partea emigrarii care cuprinde persoanele cu inalta calificare, cu studii universitare. De aici rezulta dificultatea cuantificarii fenomenului, intrucat majoritatea statelor dispun de date statistice generale referitoare la emigrare, dar nu dispun de statistici defalcate care sa cuantifice gradul de educatie a emigrantilor. Fenomenul este asociat cu termenul de miscare de capital, capital flight, care se refera la miscarea capitalului care nu mai este investit in tara in care locuieste posesorul lui si unde a fost creat. Totodata, exodul este benevol, franat de tarile de origine si incurajat de tarile primitoare.

In raportul OECD (1987), sunt alte definitii ale fenomenului: ?brain drain implica un flux de specialisti cu doua sensuri intre tara care trimite si cea care primeste?. Totusi, fluxul net este in mod decisiv partinit intr-o singura directie, termenii folositi in acest caz fiind de brain gain (castig pentru tara de origine si pentru tara-sursa) sau brain drain (pierdere vitala de resursa umana pentru tara de origine).

Un termen ulterior, brain waste, descrie risipa de abilitati care are loc atunci cand specialistii foarte bine pregatiti migreaza spre anumite locuri de munca ce nu necesita abilitatile si experienta aplicate in slujba anterioara.

Competitia fiscala apare deoarece statele membre UE se afla in competitie fie sa atraga o baza de taxare mobila, fie sa respinga beneficiarii mobili de taxare.

In general, forta de munca este mai putin mobila decat capitalul si o forta de munca cu o calificare scazuta este mai putin mobila decat o forta de munca cu o calificare ridicata. In consecinta, competitia fiscala conduce la o modificare esentiala in structura de impozitare.

Astfel, guvernele statelor membre sunt constranse sa reduca nivelul impunerii pentru factorii cu o mobilitate ridicata si sa creasca povara fiscala pe surse mai putin mobile, in vederea protejarii veniturilor. In situatia unei concurente fiscale, impozitele se vor deplasa, prin urmare, de la veniturile corporatiste la cele personale, de la veniturile din capital la cele din forta de munca, de la venitul ridicat la cel scazut, generat de forta de munca, si, in general, de la impozitarea veniturilor si bunastarii la impozitarea consumului. Trebuie remarcat ca principalele rezultate ale evolutiei nivelului de impunere in cadrul Uniunii Europene de-a lungul ultimelor decenii confirma exact faptul ca acest lucru s-a intamplat.

Migratia si competitia fiscala.

Brain drain sau brain gain?

In actualul context european, cetatenii UE isi aleg rezident a intr-un stat care sa le confere o combinatie optima intre povara fiscala si bunurile publice de care pot beneficia in mod gratuit2.

Totodata, mobilitatea cetatenilor este libera de orice fel de constrangeri institutionale, astfel ca integrarea culturala creste probabilitatea de a migra in cadrul Comunitatii.
Tocmai din acest motiv, fluxul de specialisti a atins o pozitie relevanta in agenda de cercetare a Uniunii Europene.

Prin urmare, studierea fenomenului de brain drain este strans legata de alegerea educatiei specialistilor. Daca educat ia publica este buna, specialistii calificati pot migra, iar, ca un efect secundar, competitia fiscala se accentueaza. Mai mult, daca guvernele statelor membre nu coordoneaza sistemele de impozitare si calitatea serviciilor publice (sistemul de invatamant, in special), pot aparea la nivelul statelor o serie de efecte economice negative.

In acest context, este necesar sa se redefineasca fenomenul de brain drain la nivelul statelor membre UE, intrucat competitia fiscala poate fi folosita ca o ?unealta? de interes public. Mai mult, atunci cand se analizeaza Uniunea Europeana extinsa, se pot distinge doua tipuri de state: statele vechi, cu o dezvoltare economica puternica, si noile state membre, cu economii mai putin solide si o productivitate redusa. Ca atare, vechile state membre pot concura intre ele in atragerea de specialisti calificati ce apartin statelor din Europa Centrala si de Est3, aparand astfel fenomenul de ?competit ie a migratiei?.
Considerand A si B ca fiind doua state membre UE, vom analiza, in functie de doi factori esentiali (probabilitatea emigrarii si diferentele de tehnologie), efectele exodului specialis tilor asupra celor doua state:

1. Brain gain. Atunci cand tara B este mai productiva decat tara A, iar probabilitatea emigrarii este scazuta, migrarea specialistilor poate creste productivitatea si egalitatea medie in economia sursa (brain gain). In contextul european, acest scenariu poate fi posibil atunci cand noul intrat in Uniunea Europeana este mai putin productiv decat primii. In acest scenariu, politica optima a institutiilor UE este sa nu ia nicio actiune.

2. Brain drain. Diferentele dintre tari sunt atat de mari incat tara cu cea mai mare productivitate atrage in mod unilateral specialistii din celelalte tari. Acest scenariu este in mod normal studiat de literatura de specialitate, care, adesea, se refera la fluxul unidirectional al fortei de munca supracalificate din tarile slab dezvoltate. Aceasta literatura a explicat miscarea capitalului uman ca fiind o ?externalitate fiscala negativa? produsa de emigrare.

Posibilitatea ca bunastarea acelora care raman in tarile mai putin dezvoltate sa fie redusa de exodul oamenilor calificati a fost recunoscuta si in literatura4. In acest scenariu (in care includem si tara noastra), politica optima a institutiilor UE este sa introduca un ?impozit pe brain drain? pentru a compensa pierderile definitive de resursa umana pentru tara-sursa.

3. Competitia de emigrare. In acest caz, statele nu au diferente majore in productivitate si concureaza atragand specialistii calificati (competitii de emigrare), de regula din tarile mai putin dezvoltate din punct de vedere economic. Principalele directii prin care pot fi atrasi specialistii pot fi rezumate astfel:

? construirea unui sistem academic mai deschis si mai flexibil;
? imbunatatirea conditiilor reglementatoare, in special asupra imigrarii;
? o mai buna informare la nivel national;
? promovarea pe scara larga a burselor pentru cercetatorii straini;
? omogenizarea veniturilor salariale pentru pregatiri similare pe piata fortei de munca;
? reducerea impozitelor, in special pentru cercetatori si intelectuali;
? promovarea unui marketing international mai activ si sprijin pentru cercetatorii internationali.

Principalele mecanisme utilizate de statele dezvoltate ale UE, in vederea atragerii de specialisti calificati, se rezuma astfel:

Mecanisme de atragere a specialistilor in statele Uniunii Europene



Sursa: Giannoccolo, P. (2005), Brain Drain and Fiscal Competition: a Theoretical Model for Europe, University of Milano Bicocca (Milan ? Italy) Department of Statistics and Department of Economics, University of Bologna

4. Competitia fiscala. Probabilitatea emigrarii este ridicata (sau foarte aproape) in tarile care au aceeasi productivitate (sau aproape aceeasi). In acest caz, posibilitatea ca toti specialistii calificati sa plece sugereaza reducerea investitiilor in invatamant.
In contextul european, acest scenariu este posibil in randul primelor state membre ale Uniunii Europene. In acest caz, politica optima a institutiilor UE este de a coordona toate statele membre si de a defini o linie comuna in ceea ce priveste investitiile in invatamant si in cercetare.

Implicatii pentru Romania

Migratia pentru munca, temporara sau circulatorie, a devenit in ultimii ani o componenta importanta a migratiei romanesti. In acest moment, exista circa 2 milioane de romani angajati in strainatate in activitati nesezoniere, ceea ce reprezinta aproximativ 10% din populatia Romaniei.

Potrivit Fundatiei pentru o Societate Deschisa, care a efectuat o cercetare reprezentativa la nivel national privind migratia pentru munca a romanilor in perioada 1990-2006, a relevat existenta a trei etape diferite in cadrul migratiei pentru munca a romanilor:

? prima etapa, cuprinsa intre 1990-1995, caracterizata printr-o rata a emigratiei de 3 la 1.000 de locuitori, tarile de destinatie fiind Israel, Turcia, Italia, Ungaria, Germania;
? a doua etapa, intre 1996-2001, cu o rata a emigratiei de 7 la 1.000 de locuitori, cu destinatii: Spania, SUA, Canada;
? ultima etapa, caracterizata de ridicarea vizei Schengen (2001-2006), a inregistrat o rata de emigratie uriasa de 28 la 1.000 de locuitori, principalele tari de destinatie fiind Italia, (40% din totalul celor care au migrat pentru munca), Spania (18%), Germania (5%), Ungaria (5%), Israel (6%).

Asa cum am vazut, migratia fortei de munca inalt calificate afecteaza in mod diferit tarile care se confrunta cu un astfel de fenomen. In momentul de fata, la nivel european, exista o cerere din ce in ce mai mare de personal inalt calificat, iar faptul ca din ce in ce mai multi specialisti romani aleg sa emigreze reprezinta una din problemele cele mai importante cu care se confrunta Romania.

Fenomenul deficitului de personal se manifesta vizibil in zonele care au cunoscut un avant economic inca din anul 2005 si s-a acutizat odata cu intrarea in Uniunea Europeana. Daca in urma cu trei ani somajul in zona de vest a tarii si in Bucuresti era estimat la 3%, in prezent se situeaza in jur de 1%. Din pacate, exodul de specialisti va continua sa isi faca simtite efectele negative si in urmatorii ani, pe fondul nivelului scazut al salarizarii, al presiunii fiscale asupra muncii si al slabei productivitati a muncii din Romania.

Spre exemplu, in anul 2005, 26,4% dintre cei care au decis sa-si schimbe tara de rezidenta sunt persoane cu studii superioare, iar 53,8% sunt absolventi de studii liceale sau postliceale5. Astfel, exodul specialistilor cu ocupatii intelectuale a devenit o problema importanta pentru piata muncii din Romania, deoarece chiar si un numar redus de actuali emigranti cu ocupatii intelectuale ar putea fi, in fapt, foarte important pentru redresarea deficitelor existente in prezent pe piata fortei de munca.

Concluzii

Migratia economica are un rol important pentru acoperirea nevoilor pietei muncii europene. In plus, tarile dezvoltate din Uniunea Europeana concureaza in atragerea de imigrant i pentru a-si acoperi nevoile economice, una dintre principalele parghii constituind-o impozitarea si, implicit, facilitatile fiscale acordate imigrantilor. Din aceste motive, este nevoie de o politica privind migratia economica in UE. O gestionare comuna a migratiei economice si armonizarea politicilor privind migratia ale statelor membre reprezinta una dintre cele mai importante provocari ale migratiei in Uniunea Europeana.

Bibliografie:
Giannoccolo, P. (2005) Brain Drain Competition, Policies in Europe: a Survey, Dipartimento di Scienze Economiche di Bologna, working paper n_ 534

Giannoccolo, P. (2006), Brain Drain and Fiscal Competition: a Theoretical Model for Europe, University of Milano Bicocca (Milan ? Italy) Department of Statistics and Department of Economics, University of Bologn

Mitchell, D. (2004), Tax competition and fiscal reform: Rewarding pro-growth tax policy, Prepared for ?A Liberal Agenda for the New Century: A Global Perspective? a Conference cosponsored by the Cato Institute, the Institute of Economic Analysis and the Russian Union of Industrialists and Entrepreneurs, Moscow, Russian Federation.

Mountford, A. (1997), Can a brain drain be good for growth in the source economy? Journal of Development Economics, 53.

Stark O. and Y. Wang (2002), Inducing human capital formation: migration as a substitute for subsidies, Journal of Public Economics, 86, 1.

Salt, J.C., P. Compton, P. Densham, J. Hogarth, S. Schmidt (1999), Assessment of possible migration pressure and its Labour market impact following EU enlargement to Central and Eastern Europe: Part II, London HMSO.

Wildasin, D.E. (2005), Fiscal Competition, IFIR Working Paper No. 2005-05


Note:
1 Kurien, C.T., 1999; Robinson, Viki, 2003; Ferro, A., 2004; Fagan, Frank, 2004; Mitchell, D, 2004; Jeff, C., 2004; Lien, Donald, 2005; Wildasin, D., 2005; Pierpaolo, G., 2006
2 In conformitate cu legislatia europeana, libera circulatie a lucratorilor este un drept fundamental. Astfel, articolul 39 al Tratatului Comunitatii Europene stipuleaza faptul ca cetatenii Uniunii Europene au dreptul sa-si caute un loc de munca pe teritoriul unui alt stat membru, sa lucreze si sa locuiasca in alt stat membru, precum si sa beneficieze de sanse egale in privinta accesului la locurile si conditiile de munca
3 De exemplu, o noua politica suedeza reduce pentru trei ani povara taxei pentru cercetatorii de nivel superior care merg in Suedia. Initiative similare sunt implementate in Danemarca. Mai mult, sistemul de verificare a permiselor de munca a majoritatii statelor europene indica in mod clar ca profesionistii, managerii si tehnicienii constituie majoritatea celor acceptati: Germania a introdus sistemul de ?carte verde? pentru a atrage 20.000 de muncitori in domeniul IT pentru a acoperi posturile neocupate, desi inca sunt dificultati in gasirea a destui imigranti potentiali cu abilitatile necesare. Guvernul Marii Britanii a adoptat de asemenea o atitudine pozitiva fata de migratia fortei de munca calificate, aducand schimbari la sistemul pentru permis de munca care sunt menite sa creasca afluxul unor ocupatii care necesita abilitati, incluzand IT si personal medical (Pierpaolo Giannoccolo, 2006)
4 Din lucrarea lui Grubel si Scott, Berry si Soligo si Harry Johnson in anii 1960, principala concluzie era ca bunastarea celor care nu emigrau va scadea numai daca contributia emigrantilor la productia nationala era mai mare decat venitul lor
5 Conform Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Migratia si competitia fiscala. Implicatii la nivelul Uniunii Europene":
Rating:

Nota: 5 din 2 voturi
Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017

Atentie contabili!

Taxe si Impozite modificate in 2017
Noul Cod Fiscal a adus modificari majore!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
"Taxe si Impozite - Modificari aparute in 2017"!



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Sesiune online ANAF cu tema Impozit specific 2017. Spete rezolvate de ANAF
    • Tema sesiunii de asistenta online organizate saptamana aceasta de ANAF a fost reprezentata de IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITATI. Persoanele juridice romane platitoare de impozit pe profit comunica organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul specific. Sunt obligate la plata impozitului specific unor activitati, persoanele juridice romane care la data de 31 decembrie a anului precedent au...» citeste mai departe aici

  • Legea superimunitatii avocatilor a fost promulgata de presedintele Iohannis
    • Klaus Iohannis a promulgat vineri Legea privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Administratia Prezidentiala a facut acest anunt privind promulgarea noii legi. Va reamintim ca la inceputul acestui an, Curtea Constitutionala a respins ca neintemeiata o obiectie de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind modificarea si completarea Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Noile prevederi...» citeste mai departe aici

  • Calcul impozit specific si pondere venituri. Reguli de respectat pentru a nu face greseli!
    • Va reamintim ca recent au fost publicate, in stadiu de proiect, normele metodologice pentru aplicarea corecta a impozitului specific. In afara de exemplele de calcul incluse in proiect, sunt cat se poate de utile si alte studii de caz pe aceasta tema. Asadar, in analiza de mai jos, avem urmatoarele date: "O societate cu obiect de activitate de productie are cateva puncte de lucu care au codul CAEN pentru impozitul specific. Cum procedam la calculul impozitului pe profit si al impozitului...» citeste mai departe aici

  • Atentie! PF nerezidente, fara sediu permanent in Romania si care nu platesc impozit pe profit DEPUN Declaratia 101
    • Persoanele juridice nerezidente care nu au pe teritoriul Romaniei un sediu permanent si care, potrivit prevederilor Codului fiscal au obligatia de a plati impozit pe profit in Romania, vor depune formularul 101 "Declaratie privind impozitul pe profit" pentru veniturile realizate in anul 2016, pana la data de 27 martie 2017. Precizam ca, prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 581/2017 privind modificarea si completarea Ordinului presedintelui Agentiei Nationale...» citeste mai departe aici

  • Factura primita ulterior si raportare in D 300. Pasi pentru deducerea corecta!
    • Inregistrarea unei cheltuieli va depinde de masura in care aceasta este semnificativa. Vom vedea mai jos care sunt pasii de indeplinit pentru a deduce in mod corect TVA-ul si pentru a nu intampina probleme in cazul unui eventual control. In analiza de mai jos, avem urmatoarea situatie: "In luna martie 2017 am primit o factura de prestari servicii. Factura a fost emisa in luna decembrie 2016. Avand in vedere ca am inchis anul 2016, iar D101 a fost deja transmisa si bilantul a fost inchis,...» citeste mai departe aici

MonitorulJuridic.ro - Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
© 2007 - 2017 RENTROP & STRATON. All rights reserved.