Ce inseamna redevente, tipuri si studii de caz utile

Ce inseamna redevente

Redeventa este definita la art. 7 pct. 36 din Legea nr. 227/2015 ca fiind orice suma care trebuie platita, in bani sau in natura, pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate de natura:

• dreptului de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de inregistrari audio, video;
• oricarui brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software;
• oricarei transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
• oricarui know-how etc.

Tipuri de redevente

Redeventele pot fi:

1. Know-how

Definitia know-how-ului se regaseste in Ordonanta Guvernului nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei, modificata si aprobata prin Legea nr. 79/1998. Potrivit art. 1 lit. d) din actul normativ amintit, know-how-ul este ansamblul formulelor, definitiilor tehnice, documentelor, desenelor si modelelor, retelelor, procedeelor si al altor elemente similare, care servesc la fa bricarea si comercializarea unui produs.

Codul fiscal defineste know-how-ul drept „orice informatie cu privire la experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara auto rizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie“.

In masura in care provine din experienta, know-how-ul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a programului tehnicii.

Know-how-ul se deosebeste insa de secretul de fabrica.

Legea nr. 11/1991 privind concurenta neloiala, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 298/2001, defineste notiunea de secret comercial ca fiind „informatia care dobândeste o valoare comerciala prin faptul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri rezonabile, tinând seama de circumstante, pentru a fi mentinuta in regim secret“.

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2025 - Editie revizuita stick USB

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

2. Drept de proprietate intelectuala

Dreptul de proprietate intelectuala reprezinta totalitatea normelor juridice ce reglementeaza raporturile privind protectia creatiei intelectuale in domeniile industrial, stiintific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitatii comerciale.

Acest drept are doua trasaturi distinctive:

• titularul sau este singurul indreptatit sa exploateze obiectul dreptului de proprietate intelectuala;
• titularul sau are posibilitatea de a interzice altor persoane orice folosinta a bunului fara incuviintarea sa.

3. Marca

Marca reprezinta acel semn de reprezentare grafica, utilizat pentru deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele care apartin altor persoane.

Conform Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, cu modificarile si completarile ulterioare, semnele ce pot constitui marci sunt urmatoarele:

• cuvintele, inclusiv numele de persoane,
• desenele,
• literele,
• cifrele,
• elementele figurative,
• formele tridimensionale si, in special, forma ori ambalajul produsului,
• combinatiile de culori etc.

Modul de dobandire a dreptului la marca este, in Romania, sistemul atributiv, care presupune prioritate de inregistrare. Cu alte cuvinte, dreptul la marca apartine acelei persoane care inregistreaza prima un anumit semn distinctiv.

Diferenta intre servicii si revedente

In general, exista cateva aspecte care pot ajuta la identificarea diferentei dintre servicii si redevente:

1.Natura si continut: 

Serviciile implica, in general, furnizarea unei expertize, munca sau know-how, in timp ce redeventele se refera la dreptul de a utiliza sau beneficia de o anumita proprietate intelectuala sau drept.

2.Durata si continuitate: 

Serviciile pot fi prestare de munca sau expertiza pentru o perioada limitata de timp (conform unui contract/acord/intelegere scrisa) in timp ce redeventele pot implica plati periodice, in general, pentru o perioada mai lunga sau pentru utilizarea continua a unei proprietati intelectuale.

3.Calitatea prestatului: 

In cazul serviciilor, relatia se bazeaza pe expertiza/experienta sau munca furnizata de firma din afara, exact asa cum sunt descrise in contract/acord/intelegerea scrisa. In schimb, redeventele pot fi legate mai mult de drepturi sau proprietati intelectuale, fara a fi atat de dependente de persoana care le furnizeaza.

4.Utilizarea proprietatii intelectuale: 

Daca platile sunt legate exclusiv de utilizarea sau dreptul de a utiliza platforma, sunt considerate redevente.

Prin urmare, este important sa analizati contractul/acordul/intelegerea si circumstantele specifice ale activitatii (parcurgand interogatoriul de mai sus) pentru a face o diferentiere corecta intre servicii si redevente.

Studii de caz utile

In continuare vom vedea doua spete utile cu privire la redevente, explicate de specialistii de la portalcodulfiscal.ro, cat si de cei de la portalcontabilitate.ro. Pentru a va rezolva propriile probleme cu privire la noutatile fiscale care trebuie aplicate, puteti vizita site-urile noastre.

Redevente in cazul utilizarii unei platforme romanesti de catre o societate afiliata din Grecia

O societate din Grecia, parte afiliata cu o societate din Romania doreste sa presteze servicii de fulfillment (gestionare stoc si livrare comenzi in numele clientilor) pentru companii din Romania si Europa utilizand platforma online a partii afiliate stabilita in Romania ce detine drepturile de proprietate a respectivei platforme. Firma din Grecia achizitioneaza servicii de stocare pentru marfa clientilor si servicii de curierat utilizand exclusiv platforma pusa la dispozitie de societatea afiliata din Romania. De mentionat ca nici firma din Romania nu are un depozit sau propriii curieri pentru a presta serviciile de fulfillment. Prin platforma online se subcontracteaza furnizorii care vor presta efectiv serviciile, atat firma din Grecia, cat si partea afiliata din Romania actioneaza ca intermediari. Este viabil dpdv legal si fiscal pentru firma din Grecia o astfel de activitate? Dpdv fiscal, de ce ar trebui sa tina cont firma din Grecia? Obligatii de inregistrare in Romania? Cum ar trebui tratat fiscal si legal dreptul de utilizare al platformei de catre entitatea din Grecia?

Raspuns:

Viabilitate juridica a modelului de business
Este viabil si posibil ca o societate din Grecia sa intermedieze servicii de fulfillment pentru clienti din Romania si din UE, folosind o platforma IT detinuta de o parte afiliata din Romania.
Firma din Grecia va trebui sa aiba contracte clare cu:
- clientii sai (companiile din Romania/UE);
- furnizorii subcontractati (depozite, curieri etc.);
- societatea afiliata din Romania (pentru dreptul de utilizare al platformei).
Important: atat firma din Grecia, cat si cea din Romania nu detin infrastructura fizica (depozit, curieri). Din acest motiv, trebuie precizat in contracte ca rolul lor este de intermediere si administrare prin platforma, nu de prestare directa a serviciilor de logistica, caz care ar presupune generarea unui sediu permanent.

Dreptul de utilizare al platformei
Firma din Romania detine drepturile de proprietate intelectuala asupra platformei. Pentru a permite utilizarea de catre firma din Grecia, este necesar un contract (licenta software, know-how etc.), iar sumele platite de Grecia catre Romania vor fi calificate fiscal ca redevente.
Art. 223 alin. (1) lit. d) Cod fiscal reglementeaza situatia in care un nerezident incaseaza redevente din Romania(venituri impozabile obtinute din Romania sunt... redevente de la un rezident).

In cazul descris insa societatea din Romania detine platforma (drept de proprietate intelectuala) iar societatea din Grecia plateste o suma catre Romania pentru dreptul de utilizare. Deci Romania nu plateste redevente, ci incaseaza. Asta inseamna ca Romania nu aplica art. 223, pentru ca acel articol vizeaza numai veniturile obtinute de nerezidenti din Romania. In cazul de fata, venitul din redevente este obtinut de un rezident roman, venit impozabil conform regulilor obisnuite de impozit pe profit.

Incadrarea fiscala abonament Anydesk: redeventa sau serviciu?

Societatea noastra, platitoare de impozit pe profit si TVA, a achizitionat in aceasta luna, de pe site-ul Anydesk, o licenta Solo Core License, pentru acces remote la clientii nostri. Licenta reprezinta un drept de utilizare valabil pentru o perioada de 1 an. Accesul se realizeaza pe site-ul Anydesk, pe baza de utilizator si parola. Dupa expirarea perioadei de 1 an, este necesara reinnoirea abonamentului, in caz contrar accesul fiind suspendat.

Dorim sa stim daca aceasta suma reprezinta o redeventa si, in consecinta, daca este necesara plata impozitului pe veniturile nerezidentilor. Mentionam ca, momentan, nu am obtinut certificatul de rezidenta fiscala al furnizorului si nu stim daca il vom avea pana la finalul anului.

Raspuns: 

Potrivit Codului fiscal roman, art. 7 pct. 36, redeventa inseamna:

Orice suma platita pentru utilizarea sau dreptul de utilizare a oricaruia dintre urmatoarele: drepturi de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv programe informatice, brevete, marci, desene sau modele, planuri, formule secrete, informatii privind experienta in domeniul industrial, comercial sau stiintific etc.

Insa:

In cazul abonamentelor standard de utilizare a software-ului, care nu transfera drepturi de proprietate intelectuala (adica nu primesti codul sursa si nici dreptul de a-l reproduce, distribui sau sublicentia), ci doar dreptul de a-l folosi, aceste sume sunt considerate servicii, NU redevente.

Practic, orice software ready to use disponibil online, fara personalizare substantiala sau sublicentiere, este tratat ca serviciu electronic.

Daca software-ul achizitionat este licentiat sub forma de utilizare pe o perioada determinata, fara transferul unui drept de proprietate intelectuala sau a unui drept de distribuire, plata poate sa nu fie considerata redeventa.

Exemplul tau (Anydesk, cu abonament anual standard, activare pe baza de user/parola) se incadreaza in aceasta categorie.

Prin urmare, nu este redeventa.