Aproape 2 miliarde de euro in numerar au tranzitat frontierele Romaniei in 2024-2025. Ce a descoperit Corpul de Control al Ministerului Finantelor

Un raport finalizat recent de Ministerul Finantelor, in colaborare cu Autoritatea Vamala Romana, dezvaluie amploarea unui fenomen care a ramas pana acum in mare parte nevazut: fluxuri masive de numerar transfrontalier prin punctele vamale ale Romaniei, cu caracter repetitiv, concentrat pe un numar mic de persoane si orientat predominant dinspre Ucraina catre state membre ale UE sau catre Turcia. Sumele totale tranzitate depasesc 1,7 miliarde de euro in doar doi ani. 

Tiparul identificat - aceleasi persoane, aceleasi rute, sume uriase - ridica semne de intrebare majore privind riscul de spalare a banilor. 

In acest articol prezentam constatarile raportului, analizam de ce aceste fluxuri sunt ingrijoratoare din perspectiva combaterii spalarii banilor si explicam regulile legale aplicabile transportului de numerar peste frontiera UE.

Ce a descoperit Corpul de Control al Ministerului Finantelor: cifrele brute

Analizele strategice realizate de Corpul de Control al Ministerului Finantelor, impreuna cu Autoritatea Vamala Romana, au vizat declaratiile de numerar depuse la punctele de frontiera ale Romaniei in intervalul 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025.

Rezultatele sunt surprinzatoare prin amploare:

• 7.593 de declaratii de numerar inregistrate in totalul bazelor de date analizate;
• 5.758 de declaratii la intrarea in Uniunea Europeana prin punctele de frontiera ale Romaniei si 1.835 la iesire;
• valoarea totala declarata la intrare: 1,261 miliarde euro;
• valoarea totala declarata la iesire: 511,7 milioane euro;
• total tranzitat: peste 1,7 miliarde de euro in doi ani.

Datele arata ca nu este vorba despre trafic obisnuit de calatori. Suma medie per declaratie depusa la intrare depaseste 200.000 de euro - o valoare care situeaza imediat aceste fluxuri intr-o zona de risc fiscal si financiar semnificativ.

Cine transporta banii si pe ce rute? Concentrare extrema pe un grup mic de persoane

Unul dintre cele mai ingrijoratoare elemente ale raportului este gradul de concentrare a fluxurilor: un numar extrem de mic de persoane a realizat covarsitoarea majoritate a tranzactiilor.

Principala tara de provenienta a fondurilor a fost Ucraina, urmata de Republica Moldova si Turcia. Principalele destinatii ale numerarului declarat au fost Turcia, Austria si Romania. Rutele recurente identificate au fost:

• Ucraina – Romania – Austria;
• Ucraina – Romania – Turcia.

Datele sunt si mai izbitoare la nivel individual: din totalul de 1.464 de declaratii aferente persoanelor care au intrat in UE din Ucraina, 943 de declaratii - adica 64% din total - au fost depuse de doar 21 de persoane. Cu alte cuvinte, 21 de indivizi au generat aproape doua treimi din intregul volum de declaratii la intrarea din Ucraina.

De asemenea, analiza a relevat o concentrare masiva la nivel geografic: doar doua birouri vamale au concentrat peste 92% din totalul sumelor declarate la nivel national - Biroul Vamal de Frontiera Siret (aproximativ 793,9 milioane euro) si Biroul Vamal de Frontiera Halmeu (aproximativ 362,7 milioane euro).

Evolutia in timp: varf in primavara 2025, scadere brusca dupa intensificarea controalelor

Analiza temporala a fluxurilor ofera o imagine la fel de revelatoare. In primele luni ale anului 2025, volumele de numerar transportat au crescut semnificativ fata de aceeasi perioada a anului 2024, atingand varfuri lunare remarcabile:

• aproximativ 72 milioane euro in martie 2025;
• aproximativ 67 milioane euro in aprilie 2025;
• aproape 100 milioane euro in mai 2025 - cel mai mare volum lunar inregistrat.

Incepand cu luna iunie 2025 si continuand in primele luni ale anului 2026, fluxurile scad insa puternic, ajungand la niveluri semnificativ mai mici decat in perioada de varf. Aceasta scadere brusca este interpretata de Ministerul Finantelor ca un efect direct al intensificarii masurilor de control si monitorizare initiate dupa primele analize interne.

Semnificatia acestei evolutii: faptul ca fluxurile s-au redus dramatic imediat dupa intensificarea controalelor sugereaza ca persoanele implicate sunt sensibile la prezenta autoritatilor - un comportament tipic in cazul activitatilor ilegale, nu al transporturilor de numerar cu sursa legitima.

De ce aceste fluxuri sunt un semnal de alarma pentru spalarea banilor

Tiparul identificat de Ministerul Finantelor coincide in mod remarcabil cu indicatorii clasici de suspiciune privind spalarea banilor prin transport transfrontalier de numerar, asa cum sunt descrisi in ghidurile ONPCSB (Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor) si in standardele FATF (Financial Action Task Force).

Principalii indicatori de risc identificati in cazul de fata includ:

1. Frecventa si repetitivitatea transporturilor. Spalarea banilor prin numerar implica adesea transporturi repetate, realizate de aceleasi persoane, pe aceleasi rute. Faptul ca 21 de persoane au generat 64% din declaratiile aferente intrarilor din Ucraina este un indicator clasic de activitate sistematica, nu ocazionala.

2. Sumele foarte mari per tranzactie. Transportul unor sume de ordinul zecilor sau sutelor de mii de euro in numerar, de catre persoane fizice, nu corespunde unui comportament comercial normal. Tranzactiile comerciale legitime de aceasta amploare se desfasoara, de regula, prin sistemul bancar, nu in numerar fizic.

3. Rutele recurente cu tari cu risc ridicat. Tranzitarea Romaniei pe ruta Ucraina–Austria sau Ucraina–Turcia, in contextul unui conflict armat in desfasurare, ridica intrebari cu privire la sursa fondurilor. Ucraina si Turcia sunt mentionate frecvent in analizele de risc internationale privind fluxurile financiare suspecte.

4. Concentrarea geografica la doua puncte vamale. Utilizarea sistematica a acelorasi doua puncte vamale - Siret si Halmeu - pentru peste 92% din sumele declarate este un alt tipar tipic de risc. Alegerea deliberata a acelorasi puncte de trecere poate reflecta cunoasterea procedurilor si a nivelului de control la acele locatii.

5. Scaderea brusca dupa intensificarea controalelor. Asa cum s-a mentionat anterior, reducerea dramatica a fluxurilor dupa declansarea verificarilor este cel mai clar semnal ca persoanele implicate nu aveau o cauza legitima pentru care sa continue aceste transporturi.

Ai vreo nelamurire privind legislatia privind spalarea banilor? Afla TOATE obligatiile pe care le are firma ta din lucrarea - Spalarea banilor. Obligatii pentru contabili. Exemple practice - un ghid cu informatii complete, comentarii, recomandari si studii de caz! Click AICI>>

Ce spune legea: regulile privind declararea numerarului la frontiera UE

Transportul de numerar peste frontiera externa a Uniunii Europene este reglementat la nivel european prin Regulamentul (UE) nr. 2018/1672 al Parlamentului European si al Consiliului, care a inlocuit vechiul Regulament (CE) nr. 1889/2005. In Romania, cadrul juridic este completat de HG nr. 707/2006 si de Ordinul ANAF nr. 1958/2021.

Regula de baza: orice persoana fizica care intra sau iese din Uniunea Europeana transportand numerar in valoare de 10.000 euro sau mai mult are obligatia de a declara in scris aceasta suma la autoritatea vamala din statul membru prin care trece frontiera. Obligatia se aplica atat numerarului insotit (purtat de persoana), cat si celui neinsotit (expediat prin posta, curierat sau in bagaje neinsotite).

Ce se declara concret: nu doar bancnotele si monedele, ci si alte instrumente purtatoare de numerar - cecuri la purtator, instrumente de plata la purtator, bonuri de tezaur, obligatiuni si alte instrumente emise de catre emitent la purtator.
Cine verifica: in Romania, controlul numerarului la frontiera externa a UE este efectuat de inspectorii Autoritatii Vamale Romane, in colaborare cu Politia de Frontiera.

Ce se intampla daca nu declari: nedeclararea sau declararea eronata a numerarului care depaseste pragul de 10.000 euro constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor legale. Autoritatea vamala poate retine temporar numerarul nedeclarat, pe durata verificarilor privind provenienta sa. Regulamentul european prevede ca sanctiunile trebuie sa fie efective, proportionale si disuasive.

Un aspect important subliniat de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE): confiscarea integrala a sumei nedeclarate nu este compatibila cu dreptul european, daca sanctiunea nu este proportionala cu gravitatea incalcarii. Romania a trebuit sa isi ajusteze legislatia pentru a respecta aceasta jurisprudenta.

Consecintele institutionale: destituiri la varf si raport transmis autoritatilor penale

Constatarile raportului au produs deja efecte institutionale concrete. Ministerul Finantelor a comunicat ca niciuna dintre persoanele care se aflau la conducerea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) si a birourilor responsabile ale Autoritatii Vamale Romane in perioada verificata nu mai ocupa astazi functii de conducere , acestea au fost destituite pe parcursul ultimelor luni.

In plus, raportul detaliat al constatarilor a fost transmis autoritatilor competente in domeniul investigarii infractiunilor economico-financiare, in vederea valorificarii informatiilor si dispunerii masurilor legale care se impun. Aceasta inseamna ca dosarele penale pot fi deja in curs de formare.

Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, a declarat: "reforma Autoritatii Vamale Romane si consolidarea mecanismelor de control reprezinta una dintre marile prioritati strategice ale Romaniei, cu accent pe capacitate reala de analiza de risc, instrumente moderne de monitorizare si cooperare institutionala eficienta."

Ce urmeaza: controale in curs si reforma vamala

Corpul de Control al Ministerului Finantelor si Autoritatea Vamala Romana desfasoara in prezent actiuni de control cu urmatoarele obiective:

• verificarea respectarii prevederilor legale si a normelor interne privind controlul numerarului care intra sau iese din Uniunea Europeana;
• verificarea modului de gestionare a formularului unic utilizat la declararea numerarului la frontiera comunitara, pentru perioada 2024-2025.

Aceste actiuni sugereaza ca investigatiile nu sunt inchise, ci in curs de extindere. Este de asteptat ca in lunile urmatoare sa apara noi date privind persoanele implicate, eventualele conexiuni cu retele de spalare a banilor si masurile juridice adoptate.

Sursa foto: Pexels.com