Fiscalitatea.ro 
Falimentul reprezinta etapa finala si ireversibila a procedurii de insolventa, in care toate bunurile societatii sunt lichidate pentru a acoperi, pe cat posibil, creantele creditorilor. Legea stabileste un mecanism clar privind ordinea in care se platesc datoriile, ce tipuri de creante au prioritate si ce se intampla daca nu exista suficiente fonduri.
In acest articol, explicam ce se intampla concret cu datoriile unei firme aflate in faliment si cum sunt afectati creditorii, partenerii de afaceri si, uneori, chiar asociatii sau administratorii.
O firma intra in faliment prin doua modalitati principale:
1. Procedura generala, in care debitorul trece succesiv prin perioada de observatie, apoi prin reorganizarea judiciara si, in final, prin procedura falimentului, daca redresarea nu este posibila.
2. Procedura simplificata, prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.
Intrarea in faliment presupune desfiintarea organelor de conducere ale societatii, acestea fiind inlocuite cu un lichidator judiciar care preia administrarea patrimoniului. (Conform art. 85 din Legea nr. 85/2014, dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune deschiderea falimentului. De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii).
Lichidatorul judiciar inventariaza si evalueaza patrimoniul societatii cu scopul de a vinde activele firmei si de a imparti sumele obtinute intre creditori, conform unei ordini de prioritate prevazute de lege.
Firma isi inceteaza operatiunile comerciale, isi reziliaza contractele de munca cu salariatii si isi inchide conturile bancare.
Dupa finalizarea lichidarii si distribuirea fondurilor, firma este radiata din registrul comertului, adica inceteaza sa mai existe juridic.
IMPORTANT!
Legea insolventei impune tratament egal creditorilor de acelasi rang si o ordine stricta de plata, care nu poate fi eludata prin compensari sau plati preferentiale neautorizate.
Creditorii trebuie sa-si depuna cererile de admitere a creantelor in termenele stabilite de instanta, prezentand documentele justificative care demonstreaza existenta si cuantumul datoriilor. Creantele care nu sunt inscrise in tabelul definitiv de creante se considera stinse prin forta legii.
1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii de faliment, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si plata remuneratiilor lichidatorului judiciar si a altor specialisti desemnati pentru indeplinirea atributiilor administratorului judiciar (de exemplu avocati, experti contabili, evaluatori, etc).
2. Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu aprobarea adunarii creditorilor.
3. Creantele izvorate din raporturi de munca.
4. Creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii de insolventa, despagubirile in cazul denuntarii contractelor in derulare, creantele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora.
5. Creantele bugetare.
6. Creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
7. Creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.
8. Creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare contractelor de leasing, inclusiv obligatiunile.
9. Alte creante chirografare.
10. Creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
Creantele bugetare includ nu doar obligatiile fiscale principale (impozitul pe profit, TVA, impozitul pe salarii), ci si accesoriile acestora - dobanzile si penalitatile de intarziere calculate pana la data deschiderii procedurii de insolventa.
Este important de retinut faptul ca statul nu este primul creditor, dar are prioritate fata de multi alti creditori, cum ar fi furnizorii. Totusi, dupa incheierea procedurii de faliment si radierea firmei din registrul comertului, datoriile ramase neplatite nu se mai pot recupera.
Totusi, daca se dovedeste ca administratorul a contribuit cu rea-credinta sau neglijenta grava la faliment, se poate atrage raspunderea personala a acestuia (art. 169 din Legea 85/2014), caz in care statul poate cere plata datoriilor din averea personala a administratorului.
In acest articol, explicam ce se intampla concret cu datoriile unei firme aflate in faliment si cum sunt afectati creditorii, partenerii de afaceri si, uneori, chiar asociatii sau administratorii.
Ce presupune intrarea in faliment e unei firme
Falimentul reprezinta ultima etapa din procedura de insolventa, cand se constata ca societatea nu poate fi redresata si singurul mod de solutionare a situatiei financiare este lichidarea patrimoniului pentru acoperirea datoriilor. Procedura falimentului este reglementata de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.O firma intra in faliment prin doua modalitati principale:
1. Procedura generala, in care debitorul trece succesiv prin perioada de observatie, apoi prin reorganizarea judiciara si, in final, prin procedura falimentului, daca redresarea nu este posibila.
2. Procedura simplificata, prin care debitorul intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.
Intrarea in faliment presupune desfiintarea organelor de conducere ale societatii, acestea fiind inlocuite cu un lichidator judiciar care preia administrarea patrimoniului. (Conform art. 85 din Legea nr. 85/2014, dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune deschiderea falimentului. De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii).
Lichidatorul judiciar inventariaza si evalueaza patrimoniul societatii cu scopul de a vinde activele firmei si de a imparti sumele obtinute intre creditori, conform unei ordini de prioritate prevazute de lege.
Firma isi inceteaza operatiunile comerciale, isi reziliaza contractele de munca cu salariatii si isi inchide conturile bancare.
Dupa finalizarea lichidarii si distribuirea fondurilor, firma este radiata din registrul comertului, adica inceteaza sa mai existe juridic.
Ce se intampla cu datoriile unei firme in faliment
Atunci cand o firma intra in faliment, toate datoriile sale sunt inscrise intr-un tabel de creante care constituie masa credala a procedurii. Datoriile urmeaza sa fie achitate din sumele obtinute prin lichidarea patrimoniului societatii.IMPORTANT!
Legea insolventei impune tratament egal creditorilor de acelasi rang si o ordine stricta de plata, care nu poate fi eludata prin compensari sau plati preferentiale neautorizate.
PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii 2025
Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor
Venituri impozabile si neimpozabile la calculul impozitului pe profit
- NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulTaxarea inversa generalizata: o capcana fiscala, nu o solutie durabila citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulLichidare societate. Transmitere imobil O firma cumpara in 2021 un imobil (construit in 2020) cu suprafata utila 102 mp (suprafata desfasurata 140 mp) pentru sediul social, in valoare de 545.000 lei (cota Tva 19%), prin...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulAchizitie intracomunitara de bunuri, furnizor din stat tert Firma platitoare de tva achizitioneaza bunuri de la o firma B din SUA. Factura este emisa de furnizorul din SUA, dar marfa a fost livrata de la depozitul firmei B din Olanda (am...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulCasare obiecte de inventar In cazul in care un obiect de inventar (aspirator) nu mai poate fi folosit din punct de vedere tehnic si nici nu l-am predat pentru casare unei unitati care se ocupa cu casarea, in...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulImpozit venituri din dobanzi persoana juridica din Cipru O Societate (A) din Cipru imprumuta o Societate (B) din Romania. Societate (A) din Cipru detine o participare de 50% in alta Societate (C) din Cipru, iar Societatea C din Cipru...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal
Creditorii trebuie sa-si depuna cererile de admitere a creantelor in termenele stabilite de instanta, prezentand documentele justificative care demonstreaza existenta si cuantumul datoriilor. Creantele care nu sunt inscrise in tabelul definitiv de creante se considera stinse prin forta legii.
Ordinea de plata a datoriilor
Conform art. 161 din Legea nr. 85/2014, in cazul falimentului, creantele se platesc in urmatoarea ordine:1. Taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii de faliment, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, pentru continuarea activitatii, precum si plata remuneratiilor lichidatorului judiciar si a altor specialisti desemnati pentru indeplinirea atributiilor administratorului judiciar (de exemplu avocati, experti contabili, evaluatori, etc).
Evita aparitia creantelor neincasate!!
Comanda ACUM Regimul fiscal - contabil al creantelor neincasate si afla cum sa administrezi eficient creantele societatii!!!
2. Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu aprobarea adunarii creditorilor.
3. Creantele izvorate din raporturi de munca.
4. Creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii de insolventa, despagubirile in cazul denuntarii contractelor in derulare, creantele datorate tertilor dobanditori de buna-credinta sau subdobanditorilor care restituie averii debitorului bunurile ori contravaloarea acestora.
5. Creantele bugetare.
6. Creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
7. Creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.
8. Creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, creantele corespunzatoare contractelor de leasing, inclusiv obligatiunile.
9. Alte creante chirografare.
10. Creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
- creantele nascute in patrimoniul tertilor dobanditori de rea-credinta ai bunurilor debitorului in temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobanditorilor de rea-credinta in conditiile art. 121 alin. (1), precum si creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
- creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Datoriile catre stat in cazul falimentului
Statul, prin ANAF si alte institutii fiscale, isi inscrie creantele in tabelul creditorilor, incercand astfel sa colecteze datoria.Creantele bugetare includ nu doar obligatiile fiscale principale (impozitul pe profit, TVA, impozitul pe salarii), ci si accesoriile acestora - dobanzile si penalitatile de intarziere calculate pana la data deschiderii procedurii de insolventa.
Este important de retinut faptul ca statul nu este primul creditor, dar are prioritate fata de multi alti creditori, cum ar fi furnizorii. Totusi, dupa incheierea procedurii de faliment si radierea firmei din registrul comertului, datoriile ramase neplatite nu se mai pot recupera.
Totusi, daca se dovedeste ca administratorul a contribuit cu rea-credinta sau neglijenta grava la faliment, se poate atrage raspunderea personala a acestuia (art. 169 din Legea 85/2014), caz in care statul poate cere plata datoriilor din averea personala a administratorului.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
