Fiscalitatea.ro 
Cuprins
Ce este insolventa si cand poate fi deschisa proceduraCine conduce firma pe durata procedurii?Cele mai frecvente cauze care duc o firma in insolventaInsolventa vs. faliment: care sunt principalele diferenteCe se intampla cu declaratiile fiscale pe durata insolventeiCine semneaza declaratiile fiscale si situatiile financiare ale unei firme in insolventa
Insolventa este un cadru juridic destinat, in primul rand, reorganizarii si redresarii unei firme aflate in dificultate financiara. Procedura de insolventa are un cadru legal bine reglementat, insa in practica apar frecvent intrebari din zona administrativa si fiscala: cine conduce efectiv firma dupa deschiderea procedurii, ce se intampla cu declaratiile fiscale curente si cine semneaza, in numele societatii, situatiile financiare anuale. In acest articol vom analiza toate aceste aspecte, pornind de la cadrul legal oferit de Legea nr. 85/2014.
Ce trebuie sa stii pe scurt:
Daca procedura este initiata chiar de catre debitor, acesta este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii insolventei, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Pentru ca o cerere de insolventa sa poata fi introdusa la tribunal, legea prevede praguri valorice minime:
Procedura generala este procedura standard, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa o perioada de observatie, succesiv, in reorganizare judiciara si apoi in faliment sau, separat, doar in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
Procedura simplificata este destinata debitorilor care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) si care intra direct in faliment, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.
Conform art. 38 alin. (2) lit. c), procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
Practic, procedura simplificata este rezervata situatiilor in care firma nu mai are, de facto, o structura functionala care sa justifice o incercare de redresare, motiv pentru care legea o indreapta direct spre lichidare.
Pe langa acestia, legea prevede si rolul administratorului special - reprezentantul desemnat de actionarii/asociatii/membrii firmei debitoare, pentru a le apara interesele pe durata procedurii:
Supraindatorarea - cu cat gradul de indatorare al firmei este mai mare, cu atat aceasta depinde mai mult de imprumuturile respective pentru functionarea si siguranta sa financiara pe termen lung.
Rezultate slabe - un management deficitar sau alte cauze legate de performanta operationala reprezinta un motiv frecvent intalnit printre factorii care conduc la insolventa.
Falimentul tertilor - atunci cand institutii financiare, clienti sau furnizori de materie prima esentiali pentru activitatea firmei intra in faliment, riscul de insolventa creste semnificativ si pentru societatea afectata.
Factori externi imprevizibili - clienti care nu efectueaza platile la timp sau costuri care cresc spontan, fara ca societatea sa aiba control asupra lor, contribuie la deteriorarea situatiei financiare.
Dezechilibre si pierderi competitionale - scaderea interesului clientilor pentru produsele/serviciile firmei sau pierderea unei cote de piata, cu impact direct asupra castigurilor.
Falimentul este rezultatul procesului de reorganizare doar atunci cand acesta nu reuseste . Important de stiut este faptul ca falimentul nu este un efect automat sau inevitabil al starii de insolventa. Practica arata ca numeroase proceduri de reorganizare se finalizeaza cu succes: debitorii reusesc sa isi optimizeze modelul de afaceri si sa reduca povara datoriilor, sub coordonarea administratorului judiciar.
Obiectivul central al procedurii de insolventa este chiar iesirea din insolventa, printr-o reorganizare reusita, benefica tuturor partilor implicate: debitorul isi recapata viabilitatea economica, creditorii obtin un grad mai mare de recuperare a creantelor, iar circuitul economic beneficiaza de mentinerea unui actor activ pe piata. Falimentul, in schimb, presupune pierderi pentru toate partile, adica debitorul dispare ca entitate economica, iar creditorii recupereaza, de regula, doar o parte din creante.
Succesul unei proceduri de reorganizare depinde in mod direct de cooperarea stransa dintre administratorul judiciar si reprezentantii administratorului special. Lipsa acestei colaborari, combinata cu nerespectarea planului de reorganizare, poate conduce inevitabil la deschiderea procedurii de faliment.
De asemenea, la intrarea in insolventa nu se modifica nici exercitiul financiar, nici cel fiscal - declaratia 101 (privind impozitul pe profit) se depune in mod obisnuit, la termenele standard, pe toata durata procedurii. Termenul difera doar in situatia in care firma se dizolva, caz in care ultima declaratie 101 se depune la momentul dizolvarii.
Citeste si: Furnizor debitor in insolventa: care este tratamentul fiscal-contabil al creantelor
Potrivit art. 84 alin. (8) din legea insolventei, administratorul judiciar - persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia - trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii. Administratorul judiciar poate fi, deci, fie persoana fizica, fie persoana juridica.
De asemenea, Ordinul nr. 1.692/2006, privind aprobarea formatului Buletinului procedurilor de insolventa, prevede formulare distincte pentru fiecare varianta posibila - atat pentru administratorul special persoana fizica, cat si pentru administratorul judiciar persoana juridica.
In consecinta, atunci cand administratorul judiciar desemnat este o persoana juridica, in declaratiile fiscale si in situatiile financiare se trece denumirea persoanei juridice respective, nu numele reprezentantului acesteia. Legislatia nu contine nicio prevedere care sa impuna trecerea denumirii persoanei juridice "prin reprezentant persoana fizica X".
Referitor la declaratia administratorului care insoteste situatiile financiare (declaratia privind respectarea politicilor contabile, imaginea fidela si continuitatea activitatii), aceasta nu se preia identic ca la o firma in activitate normala - ea trebuie adaptata la situatia concreta a societatii, cu precizarea expresa a faptului ca firma se afla in insolventa.
Cat despre Hotararea AGA de aprobare a bilantului si de repartizare a profitului/acoperire a pierderii, aceasta pastreaza, in principiu, aceeasi structura ca la o firma in activitate obisnuita - pentru ca asociatii/actionarii nu se schimba prin simplul fapt al intrarii in insolventa, iar firma poate in continuare inregistra profit sau pierdere si pe parcursul procedurii.
Sursa foto: Pexels.com
Ce trebuie sa stii pe scurt:
- Insolventa si falimentul sunt distincte. Insolventa este procedura de reorganizare a activitatii economice a unei firme aflate in dificultate, pe cand falimentul este atunci cand reorganizarea societati esueaza.
- Pe durata procedurii de insolventa, conducerea societatii trece printr-o structura specifica (administrator judiciar/lichidator judiciar, alaturi de administratorul special desemnat de asociati), iar activitatea adunarii generale se suspenda, cu exceptiile prevazute de lege.
- Din punct de vedere fiscal, firma continua sa depuna toate declaratiile obligatorii, fara modificarea exercitiului financiar.
Ce este insolventa si cand poate fi deschisa procedura
Procedura insolventei este reglementata prin Titlul II din Legea nr. 85/2014. Insolventa persoanei juridice reprezinta procedura prin care o firma care nu isi mai poate achita datoriile intra sub supravegherea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar, in vederea reorganizarii sau lichidarii acesteia.Daca procedura este initiata chiar de catre debitor, acesta este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii insolventei, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Pentru ca o cerere de insolventa sa poata fi introdusa la tribunal, legea prevede praguri valorice minime:
- 50.000 lei, atat pentru creditori, cat si pentru debitori - inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea societatilor nr. 31/1990, pentru creante de alta natura decat cele salariale;
- 6 salarii medii brute pe economie/salariat, pentru cererile formulate de salariati.
Cele doua forme ale procedurii insolventei
Legea prevede doua variante posibile ale procedurii, in functie de situatia concreta a debitorului:Procedura generala este procedura standard, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa o perioada de observatie, succesiv, in reorganizare judiciara si apoi in faliment sau, separat, doar in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.
Procedura simplificata este destinata debitorilor care se incadreaza in conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) si care intra direct in faliment, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile.
Conform art. 38 alin. (2) lit. c), procedura simplificata se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa care se incadreaza in una dintre urmatoarele situatii:
- nu detin niciun bun in patrimoniul lor;
- documentele contabile nu pot fi gasite;
- societatea nu mai are organe de administrare sau acestea nu mai pot functiona;
- nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social/profesional.
Practic, procedura simplificata este rezervata situatiilor in care firma nu mai are, de facto, o structura functionala care sa justifice o incercare de redresare, motiv pentru care legea o indreapta direct spre lichidare.
Cine conduce firma pe durata procedurii?
Potrivit art. 40 din Legea nr. 85/2014, organele care aplica procedura insolventei sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul judiciar.
ChatGPT pentru contabili Ghid Practic cu prompturi si aplicatii reale
Booking & Airbnb Obligatii fiscale pentru persoane fizice
Cartea verde a Contabilitatii 2026
- NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulDeclarare in RO e-Transport achizitie intracomunitara Societate comerciala din Romania (beneficiar) realizeaza achizitii intracomunitare de la o societate comerciala din Ungaria (furnizor). Codul tarifar al bunurilor transportate este...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulPFA cu activitate BoltUber: deductibilitatea cheltuielilor auto in cazul utilizarii si in scop personal Un PFA care face BOLT/UBER . Aduce cheltuieli cu combusutibilul, rep auto, rev auto. Contabilitatea se tine in partida simpla. Inregistrarea costurilor cu combustuibilul si restul...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulTransport spre prelucrare si vanzare seminte de floarea soarelui in Bulgaria Va rog sa ne ajutati cu cateva clarificari privind declararea in E-transport a unui transport, respectiv a bunurilor expediate din Romania in Bulgaria pentru prelucrare, in...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulONG achizitie autoturism Exista o suma limita pentru achizitia unui autoturism, de expemplu se doreste achizitia unui autorurism a carui valoare este de 20.000 euro. Cheltuielile aferente inmatricularii...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulAplicarea prevederilor legii 4482006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Care sunt bunurile ce pot fi achizitionate de la unitati protejate in vederea deduceri in cota de 50% a varsamintelor la persoanele cu handicat avind peste 50 de salariati conf...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal
Pe langa acestia, legea prevede si rolul administratorului special - reprezentantul desemnat de actionarii/asociatii/membrii firmei debitoare, pentru a le apara interesele pe durata procedurii:
- Conform art. 52, dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor debitorului va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special. Nu poate fi desemnata ca administrator special o persoana fizica sau juridica care are si calitatea de creditor al firmei.
- Conform art. 53, adunarea generala trebuie convocata de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii.
- Conform art. 55, dupa deschiderea procedurii si numirea administratorului special, adunarea generala a actionarilor/asociatilor/membrilor isi suspenda activitatea si se va putea intruni doar la convocarea administratorului judiciar, in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.
Cele mai frecvente cauze care duc o firma in insolventa
Exista mai multe cauze tipice care pot conduce o societate in stare de insolventa:Supraindatorarea - cu cat gradul de indatorare al firmei este mai mare, cu atat aceasta depinde mai mult de imprumuturile respective pentru functionarea si siguranta sa financiara pe termen lung.
Rezultate slabe - un management deficitar sau alte cauze legate de performanta operationala reprezinta un motiv frecvent intalnit printre factorii care conduc la insolventa.
Falimentul tertilor - atunci cand institutii financiare, clienti sau furnizori de materie prima esentiali pentru activitatea firmei intra in faliment, riscul de insolventa creste semnificativ si pentru societatea afectata.
Factori externi imprevizibili - clienti care nu efectueaza platile la timp sau costuri care cresc spontan, fara ca societatea sa aiba control asupra lor, contribuie la deteriorarea situatiei financiare.
Dezechilibre si pierderi competitionale - scaderea interesului clientilor pentru produsele/serviciile firmei sau pierderea unei cote de piata, cu impact direct asupra castigurilor.
Mii de firme intra in insolventa in fiecare an in Romania! Nu lasa problemele financiare sa-ti duca afacerea spre faliment! Exista solutii de reorganizare!
Comanda ACUM >>INSOLVENTA. Provocari si solutii contabile! -legislatie explicata si STUDII DE CAZ. Click AICI pentru DISCOUNT SPECIAL + vezi si alte OFERTE de CRAZY DAYS pentru CONTABILI>>>
Insolventa vs. faliment: care sunt principalele diferente
Insolventa este o procedura de reorganizare a activitatii economice a unei firme aflate in dificultate - un cadru juridic special, orientat spre reconstructia pe baze noi a activitatii debitorului, in scopul redresarii economico-financiare si asigurarii mijloacelor banesti necesare platii datoriilor.Falimentul este rezultatul procesului de reorganizare doar atunci cand acesta nu reuseste . Important de stiut este faptul ca falimentul nu este un efect automat sau inevitabil al starii de insolventa. Practica arata ca numeroase proceduri de reorganizare se finalizeaza cu succes: debitorii reusesc sa isi optimizeze modelul de afaceri si sa reduca povara datoriilor, sub coordonarea administratorului judiciar.
Obiectivul central al procedurii de insolventa este chiar iesirea din insolventa, printr-o reorganizare reusita, benefica tuturor partilor implicate: debitorul isi recapata viabilitatea economica, creditorii obtin un grad mai mare de recuperare a creantelor, iar circuitul economic beneficiaza de mentinerea unui actor activ pe piata. Falimentul, in schimb, presupune pierderi pentru toate partile, adica debitorul dispare ca entitate economica, iar creditorii recupereaza, de regula, doar o parte din creante.
Succesul unei proceduri de reorganizare depinde in mod direct de cooperarea stransa dintre administratorul judiciar si reprezentantii administratorului special. Lipsa acestei colaborari, combinata cu nerespectarea planului de reorganizare, poate conduce inevitabil la deschiderea procedurii de faliment.
Ce se intampla cu declaratiile fiscale pe durata insolventei
Un aspect important, adesea trecut cu vederea: intrarea in insolventa NU suspenda obligatiile fiscale curente ale societatii. Firmele aflate in insolventa continua sa depuna toate declaratiile fiscale prevazute de vectorul fiscal propriu (D112, D300, D391, D100, D101, SAF-T etc.) in continuare, pana la eventuala radiere a firmei din Registrul Comertului.De asemenea, la intrarea in insolventa nu se modifica nici exercitiul financiar, nici cel fiscal - declaratia 101 (privind impozitul pe profit) se depune in mod obisnuit, la termenele standard, pe toata durata procedurii. Termenul difera doar in situatia in care firma se dizolva, caz in care ultima declaratie 101 se depune la momentul dizolvarii.
Citeste si: Furnizor debitor in insolventa: care este tratamentul fiscal-contabil al creantelor
Cine semneaza declaratiile fiscale si situatiile financiare ale unei firme in insolventa
O intrebare practica frecventa priveste modul corect de completare a declaratiilor fiscale (D100, D300, D394, D112) si a situatiilor financiare anuale, atunci cand firma are desemnat un administrator judiciar sub forma unei persoane juridice , un practician in insolventa organizat ca societate.Potrivit art. 84 alin. (8) din legea insolventei, administratorul judiciar - persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia - trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii. Administratorul judiciar poate fi, deci, fie persoana fizica, fie persoana juridica.
De asemenea, Ordinul nr. 1.692/2006, privind aprobarea formatului Buletinului procedurilor de insolventa, prevede formulare distincte pentru fiecare varianta posibila - atat pentru administratorul special persoana fizica, cat si pentru administratorul judiciar persoana juridica.
In consecinta, atunci cand administratorul judiciar desemnat este o persoana juridica, in declaratiile fiscale si in situatiile financiare se trece denumirea persoanei juridice respective, nu numele reprezentantului acesteia. Legislatia nu contine nicio prevedere care sa impuna trecerea denumirii persoanei juridice "prin reprezentant persoana fizica X".
Referitor la declaratia administratorului care insoteste situatiile financiare (declaratia privind respectarea politicilor contabile, imaginea fidela si continuitatea activitatii), aceasta nu se preia identic ca la o firma in activitate normala - ea trebuie adaptata la situatia concreta a societatii, cu precizarea expresa a faptului ca firma se afla in insolventa.
Cat despre Hotararea AGA de aprobare a bilantului si de repartizare a profitului/acoperire a pierderii, aceasta pastreaza, in principiu, aceeasi structura ca la o firma in activitate obisnuita - pentru ca asociatii/actionarii nu se schimba prin simplul fapt al intrarii in insolventa, iar firma poate in continuare inregistra profit sau pierdere si pe parcursul procedurii.
Sursa foto: Pexels.com
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
