Expert: Gazele de sist contribuie cu 2 la suta la economia Romaniei

Cu doar doua procente ar putea contribui la economia Romaniei extractia gazelor de sist. In plus, aceasta va reduce pretul gazelor pe piata cu 15 – 25 procente, a afirmat Ionut Purica, expert pe energie in cadrul Academiei Romane. El este unul dintre cei care au realizat studiul "Resurse de gaze naturale din zacaminte neconventionale - potential si valorificare", realizat de 43 de experti din cadrul Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME). 

Daca Romania va trece la etapa extractiei gazelor de sist in 2019 - 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025. 

"In prezent, factura de import de gaze ajunge la 1,5 la suta din PIB, comparabil in momentul de fata cu bugetul de la Aparare, de exemplu. Insa, daca vom exporta, vom ajunge de fapt sa primim in plus 0,5 la suta intrari in PIB. Deci, o contributie de 2 la suta din PIB in total. Cu aceasta scadere de pret, vom putea asista la o reindustrializare, in conditiile in care industria energofaga inca are o pondere mare in PIB-ul tarii: ma refer la industria metalurgica, de aluminiu, ingrasaminte, petrochimie. Nu mai vorbim de consumatorii rezidentiali", a argumentat Purica. 

In perimetrele pe care le detine Chevron, ar putea fi infiintate 19.000 de locuri de munca, directe si indirecte, mai spune oficialul. 

"In SUA, spre exemplu, cand se vorbeste de marile proiecte, pe primul loc se ia in calcul numarul de locuri de munca, pentru ca acestea aduc cele mai mari venituri la buget. In aceasta industrie, la un foraj se creeaza 30 de locuri de munca directe, iar, pentru fiecare job direct, se mai adauga 3 - 5 locuri de munca indirecte. Astfel, la o suprafata de 6.000 de kilometri patrati, cat are perimetrul din Vaslui, si 2.700 de kilometri patrati la Constanta, se vor crea 4.700 de locuri de munca directe si 14.000 indirecte, deci aproape 19.000 de locuri de munca", a completat Purica. 

Potrivit studiului, tara noastra are un potential ridicat pentru descoperirile de gaze de sist in Carpatii Orientali, in Platforma Moldoveneasca, in Depresiunea Barladului si in Campia Romana, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud.