Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CCF: Certificarea declaratiilor fiscale trebuie luata in calcul in cadrul analizei de risc fiscal, lucru omis din Ordinul 2017/2022

04-Apr-2023
1211
CCF: Certificarea declaratiilor fiscale trebuie luata in calcul in cadrul analizei de risc fiscal, lucru omis din Ordinul 2017/2022

Camera Consultantilor Fiscali considera ca certificarea declaratiilor fiscale trebuie inclusa in cadrul analizei de risc fiscal – lucru omis de autoritati atunci cand au aprobat Ordinul 2017/2022.

Camera Consultantilor Fiscali apreciaza ca OPANAF nr. 2017/14.11.2022 privind stabilirea subcriteriilor de risc fiscal nu respecta prevederile Codului de procedura fiscala si a solicitat Ministerului Finantelor si ANAF completarea acestuia prin cuprinderea certificarii declaratiilor fiscale in cadrul subcriteriilor de risc aferente criteriului general al certitudinii nivelului de declarare a obligatiilor.

Pentru a vedea subcriteriile de risc fiscal asa cum au fost aprobate prin Ordinul 2017/2022, click AICI»

Extras din solicitarea facuta de CCF:

Camera Consultantilor Fiscali, organizatie profesionala de utilitate publica reglementata prin lege, va supune atentiei necesitatea completarii OPANAF nr. 2017/14.11.2022 privind aprobarea subcriteriilor de risc dezvoltate din criteriile generale prevazute de art. 7 alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, avand in vedere considerentele de ordin legal si de oportunitate din perspectiva cresterii eficientei administrarii fiscale, pe care le prezentam in continuare.

Dupa cum rezulta si din preambulul ordinului, temeiul legal al emiterii acestuia il reprezinta art. 7 alin. (8) din Codul de procedura fiscala potrivit caruia, prin ordin al presedintelui ANAF, urmau sa se reglementeze urmatoarele:

1. (i) dezvoltarea celor patru criterii generale de risc prevazute la alineatul (7) in subcriterii de risc; 2. (ii) dezvoltarea celor trei clase de risc fiscal prevazute la alineatul (6) in subclase de risc;

(iii) procedurile de stabilire a subclaselor si subcriteriilor de risc,iar potrivit alineatului (12) al aceluiasi articol urmau sa fie reglementate prin ordin al presedintelui ANAF si:

(iv) procedurile de administrare corespunzatoare fiecarei clase si subclase de risc fiscal.

Remarcam ca alineatele (5) – (13) ale articolului 7 din Codul de procedura fiscala, ce constituie norma primara prin care s-a reglementat Analiza de risc ca instrument de baza al desfasurarii tuturor proceselor de administrare fiscala de catre ANAF, cu exceptia solutionarii contestatiilor1, au fost introduse in lege, inca din anul 2019, prin Legea nr. 30/2019, iar toate aceste patru norme de ordin procedural trebuiau elaborate, aprobate si publicate in Monitorul Oficial in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 30/2019, pentru a asigura implementarea si aplicarea efectiva a instrumentului analizei de risc in administrarea fiscala, ca o premisa esentiala a cresterii eficacitatii si eficientei acesteia.

Pentru o buna intelegere a acestei situatii citam prevederile legiferate de Parlament inca din anul 2019:

5) in cazul creantelor fiscale administrate de organul fiscal central, procedurile de administrare se realizeaza in functie de clasa/subclasa de risc fiscal in care sunt incadrati contribuabilii ca urmare a analizei de risc efectuate de organul fiscal.

(6) Contribuabilii se incadreaza in 3 clase principale de risc, dupa cum urmeaza:

a) contribuabili cu risc fiscal mic; b) contribuabili cu risc fiscal mediu; c) contribuabili cu risc fiscal ridicat.

(7) Criteriile generale in functie de care se stabileste clasa/subclasa de risc fiscal sunt urmatoarele:

a) criterii cu privire la inregistrarea fiscala; b) criterii cu privire la depunerea declaratiilor fiscale; c) criterii cu privire la nivelul de declarare; d) criterii cu privire la realizarea obligatiilor de plata catre bugetul general consolidat si catre alti creditori.

(8) Dezvoltarea claselor principale de risc in subclase de risc si dezvoltarea criteriilor generale in subcriterii, precum si procedurile de stabilire a subclaselor si subcriteriilor se aproba prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

(9) Procedura de solutionare a contestatiilor nu se realizeaza in functie de clasa/subclasa de risc.

(10) Analiza de risc se efectueaza periodic, caz in care organul fiscal stabiles?te s?i clasa/subclasa de risc fiscal a contribuabilului.

(11) Contribuabilul nu poate face obiectii cu privire la modul de stabilire a riscului si a clasei/subclasei de risc fiscal in care a fost incadrat.

(12) Procedurile de administrare corespunzatoare fiecarei clase/subclase de risc fiscal se stabilesc prin ordin al presedintelui A.N.A.F.

(13) Ordinele prevazute la alin. (8) si (12) se elaboreaza in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Referindu-ne acum la continutul OPANAF nr. 2017/14.11.2022, va supunem insa atentiei si prevederile art. 104 din Codul de procedura fiscala “Certificarea declaratiilor fiscale depuse la organul fiscal”, prin care la alineatul (6) se stabileste expres faptul ca aceasta certificare reprezinta un criteriu de evaluare in Analiza de risc pe care o realizeaza organele fiscale in selectarea contribuabililor pentru inspectia fiscala.

De asemenea, precizam ca sunt in vigoare, inca din anul 2016, atat Normele de certificare a declaratiilor fiscale ale contribuabililor, aprobate prin Hotararea Consiliului superior al Camerei Consultantilor Fiscali nr. 6/2014 cu avizul Ministerului Finantelor, potrivit alineatului (2), cat si Procedura de depunere la organul fiscal a documentului de certificare precum si Procedura privind schimbul de informatii intre ANAF si CCF prevazute la alineatul (3) si care au fost aprobate prin Ordinul presedintelui ANAF nr. 3635/2015.

Citam textul articolului 104 din Codul de procedura fiscala in discutie:

ART. 104 Certificarea declaratiei fiscale depuse la organul fiscal central

(1) Contribuabilul/Platitorul poate opta pentru certificarea declaratiei fiscale, inclusiv a declaratiei fiscale rectificative, anterior depunerii acestora la organul fiscal central, de catre un consultant fiscal care a dobandit aceasta calitate potrivit reglementarilor legale cu privire la organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala si care este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala.

(2) Certificarea declaratiei fiscale se realizeaza cu/fara rezerve, potrivit normelor de certificare aprobate, in conditiile legii, de Camera Consultantilor Fiscali, cu avizul Ministerului Finantelor Publice. Documentele care se incheie ca urmare a certificarii trebuie sa cuprinda obligatoriu explicatii cu privire la cuantumul si natura creantei fiscale declarate, precum si, dupa caz, cauzele care au generat rectificarea, iar in cazul unei certificari cu rezerve, motivatia acesteia.

(3) Prin ordin al presedintelui A.N.A.F. se aproba procedura de depunere la organul fiscal a documentului de certificare intocmit de consultantul fiscal potrivit normelor prevazute la alin. (2), precum si procedura privind schimbul de informatii intre A.N.A.F. si Camera Consultantilor Fiscali.

(4) Certificarea declaratiei fiscale de catre un consultant fiscal care nu este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala sau de catre o persoana care nu are calitatea de consultant fiscal are ca efect lipsa certificarii.

(5) Organul fiscal central notifica contribuabilul/platitorul in cazul in care constata ca a fost depusa o declaratie fiscala certificata de un consultant fiscal care nu este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala sau de catre o persoana care

nu are calitatea de consultant fiscal, potrivit legii. in cazul in care certificarea nu se depune in termen de 30 de zile de la notificare, sunt aplicabile prevederile alin. (4).

(6) Certificarea declaratiei fiscale de catre un consultant fiscal reprezinta un criteriu de evaluare in analiza de risc efectuata de organul fiscal central in scopul selectarii contribuabililor/platitorilor pentru inspectia fiscala.”

Dupa cum se intelege din textul normativ la nivel primar si din fundamentarea acestuia, dar si din normele procedurale mentionate mai sus, obiectivul concret avut in vedere este, pe de o parte, acela al cresterii nivelului de corectitudine a obligatiilor fiscale declarate de contribuabili, pentru ca acestia sa evite impactul financiar de multe ori fatal al unor diferente semnificative de obligatii stabilite ulterior de fisc, iar pe de alta parte, cresterea nivelului de siguranta si incredere al administratiei fiscale in declaratiile depuse de contribuabili, implicit o mai buna colectare a creantelor fiscale.

Scopul alineatului (6), prin care se stabileste ca institutia certificarii declaratiilor fiscale reprezinta un criteriu de Analiza de risc pentru organul fiscal, a avut, de asemenea, doua valente, (i) aceea de a face certificarea de imediata utilitate pentru administratia fiscala, pentru imbunatatirea calitatii si acuratetei analizei sale de risc, pe fondul unei capacitati reduse de control in raport cu numarul contribuabililor si, respectiv, (ii) aceea de a stimula contribuabilii sa utilizeze serviciul certificarii si astfel de a creste ponderea declaratiilor fiscale care se pot bucura de un nivel sporit de incredere din partea fiscului.

Nu putem sa nu subliniem corectitudinea si oportunitatea solutiei legiferate in 2015 de Ministerul Finantelor si ANAF, in scopul cresterii gradului de conformare fiscala, respectiv aceea de valorizare si valorificare in interes public a unei profesii independente reglementate, cu ceva timp in urma, chiar de catre Ministerul Finantelor in acest scop. Cu alte cuvinte, solutia o reprezinta cooperarea administratiei fiscale cu profesionistii din domeniul fiscalitatii in scopul conformarii fiscale mai bune a contribuabililor.

Constatam insa ca singurul element lipsa din aceasta constructie legislativa si procedurala il reprezinta, si la aceasta data, reglementarea si valorizarea institutiei certificarii in cadrul unei proceduri de Analiza de risc, care sa vizeze cel putin selectarea contribuabililor pentru inspectia fiscala, asa cum prevede legea, astfel incat prevederile din legislatia primara si secundara mentionate mai sus sa-si produca efectele avute in vedere.

Mai mult, este greu de inteles de ce nici acum, cu ocazia elaborarii, avizarii conforme si aprobarii OPANAF nr. 2017/2022, ce are tocmai acest obiect de reglementare, de stabilire a subcriteriilor de risc in administrarea fiscala, a carei componenta importanta o reprezinta inspectia fiscala, prevederile exprese ale art. 104 din CPF nu au fost luate in considerare si valorificate in cadrul ordinului. Apreciem ca ignorarea articolului, mentionat mai sus, a generat aceasta omisiune care poate ridica suspiciuni de neconformitate a ordinului cu dispozitiile Codului de procedura fiscala.

Astfel, in opinia noastra, institutia certificarii declaratiilor fiscale se circumscrie perfect in cadrul criteriului general de la art. 7 alin. (7) litera c) “criterii cu privire la nivelul de declarare” si in considerarea art. 104 alin. (6) trebuia sa fie cuprins ca subcriteriu distinct si transparent in Anexa la OPANAF nr. 2017/2022, la litera „c) pentru criteriul cu privire la nivelul de declarare”, intrucat, asa dupa cum am aratat, certificarea declaratiei fiscale de catre un profesionist, care realizeaza o preverificare a corectitudinii nivelului obligatiei declarate potrivit unor norme profesionale elaborate de catre Camera Consultantilor Fiscali in colaborare cu ANAF si avizate de Ministerul Finantelor, si a carui activitate se desfasoara in baza principiului independentei, determina evident o crestere semnificativa a nivelului de certitudine cu privire la valoarea obligatiei declarate.

De asemenea, consideram ca un efect implicit al dezvoltarii si utilizarii pe scara larga a acestui instrument, ar fi si reducerea semnificativa a fenomenului de subdeclarare la scadenta legala a obligatiei si depunerea ulterioara a declaratiilor rectificative pentru corectarea situatiei, doar in cazul in care se anticipeaza un control fiscal sau se imbunatateste situatia financiara a contribuabilului, iar in alte situatii aceste corectii nu se mai fac niciodata pana la expirarea perioadei de prescriptie la constatare.

In concluzie, apreciem ca necoroborarea articolului 7 cu articolul 104 din Codul procedura fiscala in elaborarea Ordinului nr. 2017/2022 a fost doar o scapare de natura tehnica, intrucat nu am identificat niciun motiv real pentru ca acest lucru sa nu se intample, ci din contra exista suficiente argumente legale si pragmatice, asa dupa cum am aratat, in folosul administratiei fiscale, drept pentru care va solicitam sa analizati aspectele prezentate si sa dispuneti masuri pentru completarea OPANAF nr. 2017/14.11.2022, in sensul propunerilor formulate de noi in cele de mai sus.

Ramanem increzatori in deviza Camerei Consultantilor Fiscali – „Cooperare pentru conformare fiscala.”

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Votati articolul "CCF: Certificarea declaratiilor fiscale trebuie luata in calcul in cadrul analizei de risc fiscal, lucru omis din Ordinul 2017/2022":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Urmareste-ne pe Google News
keyboard_double_arrow_right

Atentie contabili!

Atentie, contabili! Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti 
E-factura in 2024. TOP 9 Studii de caz


E-factura in 2024. TOP 9 Studii de caz
keyboard_double_arrow_left






Sfaturi de la experti



Atentie contabili!

Atentie, contabili!
Modificari importante in Codul fiscal!

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

E-factura in 2024. TOP 9 Studii de caz

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016