Fara o reforma a sistemului de pensii, toate tarile UE vor intra in colaps

In 2030 numai doi angajati vor munci pentru o persoana trecuta de varsta de 60 de ani, fata de trei in prezent In 2050, trei persoane din 10 vor avea 65 de ani si mai mult

Constranse de criza datoriilor sa redu?ca substantial cheltuielile bugetare pentru echilibrarea deficitelor, euro?penii au evitat pe cat posibil sa micso?reze pensiile.

Este adevarat, unele state, precum Grecia sau Spania, au renuntat la a 13-a pensie, iar Franta intentioneaza sa majoreze contributiile la sistemul de pensii, al carui proiect de reforma va fi prezentat astazi de guvernul premie?rului Fran?ois Fillon.

In majo?ritatea lor, tarile membre au prelungit varsta de retragere din activitate si implicit perioada de cotizare. Nu este o masura gasita in graba, sub presiunea actualei instabilitati financiare. De mai multi ani, UE cere reformarea sistemelor de pensii din statele membre. Criza nu a facut decat sa accelereze lucrurile.

Problema este ca din 2012 populatia activa a UE va incepe sa descreasca, astfel incat in 2030 doua persoane active vor finanta un pensionar, o proportie imposibila, dupa cum estima Laszlo Andor, comi?sarul european pentru Piata Muncii. Astazi in Europa lucreaza trei pentru o persoana trecuta de varsta de 65 de ani. In opinia responsabilului european, urmatorii cinci ani vor fi critici pentru tarile europene.

O ?carte verde? pentru o dezbatere colectiva
La sfarsitul acestei luni, Bruxelles va publica o asa-numita ?carte verde? - lucrare conceputa ca un instrument de lucru pentru o vasta dezbatere colectiva vizand pensiile in Europa si care nu?mara 27 de sisteme diferite. Autorii documentului nu militeaza pentru solu?tii uniforme aplicate la nivelul intregii Uniuni.

Ca atare, se cauta vari?anta de mijloc, care sa reflecte impli?catiile finan?ciare pentru angajati, res?pon?sabilitatile angajatorilor, progra?mul de lucru pen?tru cei trecuti de 60 de ani. In Uniunea Europeana, varsta legala de pensionare variaza de la stat la stat, situandu-se intre 60 de ani (precum in cazul femeilor in Austria, Grecia, Italia, Litu?ania, Malta, Polonia si Marea Bri?tanie) si 65 de ani, cum este cazul Germaniei si Suediei.

Diferente e-TVA Solutii la notificarile ANAF

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Examen Consultant Fiscal 2025

Vezi AICI detalii

In acelasi timp, aceasta varsta difera in functie de sexul lucratorului in mai mult de un sfert dintre tarile membre, dar si in functie de statutul pro?fesional si de exceptiile proprii fiecarei tari: pretu?tindeni exista sisteme de pensionare anticipata sau dife?ren?tiata. Oricum, retragerea din activitate depinde, in cele mai multe cazuri, de vechimea in munca. Astfel, varsta legala de pen?sionare difera, uneori substantial, de varsta legala.

Din?colo de aceste diferente, toate sistemele de pensii din Europa se confrunta cu o problema comuna: o evolutie demo?grafica ingri?joratoare. Imbatranirea po?pulatiei modi?fica ne?gativ echilibrul din?tre populatia activa si cea trecuta de a doua tinerete. Potrivit ultimelor studii pe aceasta tema, pana in 2050 ponderea europenilor cu varste de peste 80 de ani ar urma sa se tripleze, astfel incat per?soanele cu varste cu?prin?se intre 60 si 79 de ani vor reprezenta un sfert din populatia totala a Uniunii. Suprapusa cu actuala criza economica, aceasta evolutie va avea importante reper?cu?siuni in materie de finante pu?bli?ce, precum si pentru adap?tarea vii?toarelor pensii.

Sisteme foarte diferite
Eforturile europenilor vizeaza gasi?rea unei formule care sa apropie dife?ritele sisteme de pensii din UE. Deo?- camdata, numai Suedia, Italia, Slo?venia si Polonia au realizat reforme structurale in acest domeniu.

A fost un proces lung si chinuitor. In Suedia, spre exemplu, a fost nevoie de 14 ani pentru a se ajunge la un consens. In rest, se poate vorbi de pasi mai mici sau mai mari.

Germania: reforma angajata in 2007 modifica varsta de obtinere a unei pensii complete, care va trece de la 65 la 67 de ani intre 2012 si 2029. Varsta de retragere din activitate a ramas nemodificata: 63 de ani, cu 35 de ani de cotizare, perioada minima; in caz contrar, valoarea pensiei se reduce in functie de diferite criterii.

Spania: nu exista diferente intre varsta de pensionare si perioada de contributie la fondul de asigurari. Reformele din 2006 si 2007 au stabilit durata minima de cotizare la 15 ani incepand cu 2013. Plati suplimentare la cuantumul de pensie sunt posibile numai pentru asiguratorii care au cotizat peste 49 de ani. Varsta de retragere este de 65 de ani. In ianuarie, guvernul a anuntat o crestere progresiva a varstei de retragere din activitate, care va ajunge de la 65 la 67 de ani pana in 2025 incepand din 2013. Accesul la dispozitivul de pensionare anticipata ramane restrans.

Nici in Marea Britanie nu se face distinctie intre perioada de cotizare si varsta de obtinere a unei pensii com?plete. In prezent, varsta legala este fixata la 65 de ani pentru barbati si la 60 de ani pentru femei, dar aceasta din urma va fi treptat marita pana la 65 de ani in urmatorul deceniu. Un adaos consistent a fost instaurat pentru a-i determina pe salariati sa plece dincolo de aceasta varsta: 10% suplimentar pe an. Reforma din 2007 impinge varsta legala de pensionare la 66 de ani in 2026, la 67 in 2036 si la 68 in 2046. Perioada de contributie la fondul de pensie a fost redusa insa la 30 de ani, de la 44 de ani pentru barbati si 39 de ani pentru femei.

Cazul Italiei este mai complicat, pentru ca exista doua sisteme de pensii. Primul, instituit in 1995, prevede o varsta de retragere incepand cu 57 de ani. Cu toate acestea, nu se poate iesi la pensie inainte de 65 de ani, daca valoa?rea pensiei nu este de 1,2 ori mai mare decat suma minima fixata.
Cum se calculeaza

?Germania: din raportul dintre salariul real si salariul mediu national rezulta numarul de puncte. Plafon anual - 63.600 euro
?Austria: salariul mediu este grevat de cotizatii plafonate. Plafon anual: aproximativ 47.160 de euro
?Finlanda: pensie de activitate profesionala pe baza ultimilor 10 ani de munca.
?Franta: salariul mediu anual cotizat in cei mai buni 25 de ani. Plafon anual - 34.308 euro.
?Grecia: salariu brut mediu din ultimii cinci ani de activitate. Plafon anual - 63.348 de euro
?Italia: salariul mediu cotizat pe toata durata de activitate. Plafon anual - aproape 38.700 de euro

Sursa: EUPS