Sunt de acord cu politica de cookie
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza

09-Nov-2016
1036

In cel mai nou numar al Revistei de Finante si Contabilitate, subiectul analizat il reprezinta cresterea economica si contributiile bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza, printr-un material intocmit de prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU si dr. Dana Ioana tapu, director Comisia Nationala de Prognoza

Obiectivul general al convergentei reale are la baza si necesitatea asigurarii convergentei teritoriale. Sustenabilitatea cresterii economice si a convergentei in randul tarilor UE implica atat reforme structurale, dar mai ales o contributie echilibrata a regiunilor si sub-regiunilor in functie de potentialul lor pentru dezvoltare nationala. Mai mult, reforma politicii de coeziune are ca scop asigurarea maximizarii contributiei regionale la cresterea economica prin adaptarea asistentei comunitare la nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni si prin canalizarea resurselor spre sectoare cheie ale cresterii. Evolutia economica diferita pe parcursul perioadei de criza, cu precadere in anii revenirii, a fost, de asemenea, o trasatura a dezvoltarii economice teritoriale.

In Romania, unde disparitatile regionale sunt mai pronuntate, efectele crizei au fost chiar mai semnificative. Fenomenul este mai vizibil in regiunile mai putin dezvoltate; structura economica si potentiala a tarilor mai dezvoltate le permite acestora o iesire mai rapida din criza. Concentrarea teritoriala a cresterii economice este reflectata de decalajele intre regiuni. imbunatatirea convergentei reale spre media UE a fost diferita in randul regiunilor, largind decalajele intre acestea. Regiunile cu potential de crestere economica ridicat, care erau mai aproape de media UE in 2007, au avut o dinamica pronuntata a convergentei. Lucrarea subliniaza faptul ca, de asemenea, contributiile judetelor si regiunilor la bugetul national nu este in conformitate cu evolutia activitatii economice. Analiza pentru Romania arata ca din cauza unor factori specifici, contributia regiunilor la veniturile bugetare este influentata de structurile economice.

Analiza corelata a evolutiei veniturilor bugetelor locale si a produsului intern brut de dupa anul 2008 ilustreaza capacitatea limitata de majorare a veniturilor in concordanta cu cresterea economica locala. Printre cauzele obiective amintim: ? impozitele si taxele locale provin de la contribuabili, avand o pondere mai redusa in cresterea economica ? principalele impozite si taxe conditionate de volumul de activitate al societatilor comerciale si salariatilor devin venituri la bugetul de stat: impozitul pe profit, impozitul pe salarii (intr-o anumita proportie), accizele, TVA, CAS etc. ? concentrarea motoarelor de crestere in centrele urbane ? aceasta se coreleaza cu gradul de urbanizare mai redus in unele judete si regiuni, ceea ce face ca sursele de venituri sa fie mai reduse; in asemenea situatii, chiar si comportamentul de consum al populatiei este diferit, fiind satisfacut intr-o proportie sporita prin autoconsum, iar inclinatia spre consum de servicii este mai redusa ? dificultati in delimitarea rezidentei ? regiunile si judetele mai dezvoltate beneficiaza de localizarea marilor intreprinderi, chiar daca acestea au filiale si in alte zone. Produsul intern brut nominal (in preturi curente) a fost in anul 2015 cu 34% peste cel din anul 2010, iar veniturile bugetelor locale au crescut cu 40%.

Prin prisma acestui indicator pot fi evidentiate urmatoarele caracteristici generale manifestate dupa criza economica: ? ponderea veniturilor bugetare locale in PIB-ul nominal este relativ constanta pe ansamblul economiei romanesti, respectiv in jur de 8,5%, ceea ce ar putea releva faptul ca majorarea acestora, in raport cu progresul economic zonal, este limitata; elasticitatea este scazuta si pentru ca nivelul de trai nu a urmat in ultimii ani traiectoria cresterii economice, iar taxele din proprietate si din veniturile lucratorilor individuali nu au urmat trendul de crestere economica; o a doua caracteristica semnificativa se refera la faptul ca regiunile cu o pondere ridicata a veniturilor locale in PIB au inregistrat dupa criza o imbunatatire structurala majora, de peste un punct procentual, ceea ce pare ca ar contrazice caracterul limitat al corelatiei venituri locale – crestere economica; regiunea Nord – Est si-a majorat ponderea veniturilor locale in PIB-ul regiunii de la 11,1% in anul 2008 la 12,0% in anul 2015, in conditiile in care in anul 2012 ponderea a fost de 10,6%; regiunile dezvoltate au o pondere redusa a veniturilor locale in PIB: regiunea Vest a avut in anul 2015 o pondere de 8,6% fata de 7,5% in anul 2010 (cu circa un punct procentual sub media nationala la nivelul anului 2010); regiunea Bucuresti – Ilfov a avut in anul 2015 o pondere de 5%; regiunile dezvoltate au facut fata mai usor crizei economice: regiunea Bucuresti – Ilfov inregistra in anul 2010 o pondere a veniturilor locale in PIB de 6,1% fata de 5,8% in anul 2008; regiunea Vest si-a mentinut ponderea la 7,5%; veniturile bugetare locale din cele doua regiuni reprezinta peste 25% din totalul veniturilor locale din economie; aceste regiuni sunt singurele care au un produs intern brut pe locuitor peste media nationala. Ca si in cazul activitatii economice, decalajele cu privire la corelatia dintre dezvoltare si dinamica veniturilor bugetare sunt mai pronuntate la nivel judetean. Evolutia la nivel judetean, in perioada 2009-2015, arata o anumita decuplare a dinamicii veniturilor de dinamica produsului intern brut. in general, in judetele cu cresteri mai mari a valorii nominale a PIB, progresul veniturilor locale a fost inferior, chiar cu ritmuri medii mai mici cu doua puncte procentuale.


Una din explicatii este data de structura economica specifica fiecarui judet, corelat cu fiscalitatea diferita. Spre exemplu, in agricultura si constructii fiscalitatea este mult mai redusa decat in cazul industriei: veniturile din agricultura ale gospodariilor nu sunt fiscalizate. De asemenea, in constructii exista un puternic sector informal, nefiscalizat. O structurare a judetelor dupa activitatile preponderente arata ca judetele industriale genereaza mai multe venituri pentru bugetele locale: 
Cele 8 judete industriale, cu o pondere mai mare de 30% a valorii adaugate brute din industrie in produsul intern brut genereaza circa 18% din veniturile bugetelor locale; in timp ce, cele 8 judete agricole, cu o pondere a valorii adaugate brute din agricultura in produsul intern brut mai mare de 10%, furnizeaza doar 11% din veniturile bugetelor locale.

Puteti citi integral Revista de Finante si Contabilitate AICI.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme

Atentie contabili!

Autoturisme pe firma - deducerea cheltuielilor in 2019​
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscall

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Aprobarea plafoanelor pentru bugetul pe 2020: Inghetarea salariilor bugetarilor si a indemnizatiei de hrana si majorarea accizei la tigari
    • Ministerul Finantelor Publice a pus in dezbatere publica, miercuri, 11 decembrie 2019, proiectul de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020. Intre masurile avute in vedere se numara majorarea accizei la tigarete, incepand cu 1 ianuarie 2020, inghetarea salariilor demnitarilor si interzicerea cumulului pensiei cu salariul in institutii publice, pentru pensionarii care beneficiaza de drepturi de pensie platite din fonduri publice. In...» citeste mai departe aici

  • Dividende distribuite in anul 2019. Obligatii declarative si de plata
    • O persoana fizica este asociat si administrator al unei societati cu raspundere limitata. In anul 2019 nu a avut calitatea de salariat la societatea pe care o administreaza. In noiembrie 2019 i s-au distribuit dividende de 50.000 lei. Ce impozite se platesc ca persoana fizica? Ce obligatii declarative are persoana fizica si ce termen de plata au eventualele contributii si impozite datorate? Referitor la impozitul pe veniturile din dividende, specialistul nostru, Ionut Jinga, arata ca:...» citeste mai departe aici

  • ANOFM, ANPIS si Casa Nationala de Pensii primesc acces direct in Revisal, de la 1 ianuarie 2020
    • Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala (ANPIS), precum si Casa Nationala de Pensii vor avea acces direct in REVISAL, incepand cu 1 ianuarie 2020, potrivit informatiilor furnizate de ministrul Muncii, Violeta Alexandru. "Astazi (miercuri – 11 decembrie, n.r.) am cerut redactarea si am si semnat un Ordin pentru ca ANOFM, ANPIS, Casa Nationala de Pensii sa aiba, de la 1 ianuarie 2020, acces direct in REVISAL, baza de date...» citeste mai departe aici

  • Parintii pot cere bani de la stat pentru bone - proiect adoptat tacit de Senat
    • In functie de venitul pe membru de familie, dar si de alti factori, parintii care au copii mai mici de 3 ani ar putea cere bani de la stat pentru angajarea unei bone, potrivit unui proiect de Lege care a fost adoptat tacit de Senat. Propunerea legislativa, care trebuia dezbatuta si votata la Senat pana miercuri, este considerata adoptata tacit si va fi trimis curand Camerei Deputatilor, pentru votul decisiv. Asadar, potrivit propunerii legislative, cei care se intorc mai curand la serviciu ar...» citeste mai departe aici

  • Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili: Norme impotriva evitarii platii obligatiilor fiscale
    • Prevederile O.U.G. nr. 79/2016 au avut in vedere transpunerea in legislatia nationala a prevederilor Directivei 2016 /1164/UE a Consiliului din 12 iulie 2016 (ATAD), publicata in Jumalul Oficial al Uniunii Europene din 19 iulie 2016. Aceasta are drept scop imbunatatirea normelor fiscale nationale destinate combaterii practicilor de evitare a obligatiilor dispozitiilor fiscale corespunzatoare impozitului pe profit, norme care se aplica incepand cu 1 ianuarie 2018. In prezent, prevederile...» citeste mai departe aici

  • Implicatiile fiscale ale cedarii dreptului aferent antecontractului de vanzare-cumparare ale unui teren
    • "O societate platitoare de impozit microintreprinderi si TVA a incheiat, in urma cu un an, un antecontract de vanzare cumparare pentru un teren extravilan, la un pret de 500 lei. Aceasta a primit banii integral insa nu a finalizat transferul activului din motive de imposibilitate a obtinerii tuturor avizelor specifice regimului in care se afla terenul. La acest moment, societatea cumparatoare instraineaza drepturile ce ii revin in baza antecontractului mai sus amintit, catre o terta persoana...» citeste mai departe aici

© 2007 - 2019 RENTROP & STRATON. All rights reserved.

Atentie contabili!

Autoturisme pe firma - deducerea cheltuielilor in 2019​
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscal

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016