Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza

09-Nov-2016
939

In cel mai nou numar al Revistei de Finante si Contabilitate, subiectul analizat il reprezinta cresterea economica si contributiile bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza, printr-un material intocmit de prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU si dr. Dana Ioana tapu, director Comisia Nationala de Prognoza

Obiectivul general al convergentei reale are la baza si necesitatea asigurarii convergentei teritoriale. Sustenabilitatea cresterii economice si a convergentei in randul tarilor UE implica atat reforme structurale, dar mai ales o contributie echilibrata a regiunilor si sub-regiunilor in functie de potentialul lor pentru dezvoltare nationala. Mai mult, reforma politicii de coeziune are ca scop asigurarea maximizarii contributiei regionale la cresterea economica prin adaptarea asistentei comunitare la nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni si prin canalizarea resurselor spre sectoare cheie ale cresterii. Evolutia economica diferita pe parcursul perioadei de criza, cu precadere in anii revenirii, a fost, de asemenea, o trasatura a dezvoltarii economice teritoriale.

In Romania, unde disparitatile regionale sunt mai pronuntate, efectele crizei au fost chiar mai semnificative. Fenomenul este mai vizibil in regiunile mai putin dezvoltate; structura economica si potentiala a tarilor mai dezvoltate le permite acestora o iesire mai rapida din criza. Concentrarea teritoriala a cresterii economice este reflectata de decalajele intre regiuni. imbunatatirea convergentei reale spre media UE a fost diferita in randul regiunilor, largind decalajele intre acestea. Regiunile cu potential de crestere economica ridicat, care erau mai aproape de media UE in 2007, au avut o dinamica pronuntata a convergentei. Lucrarea subliniaza faptul ca, de asemenea, contributiile judetelor si regiunilor la bugetul national nu este in conformitate cu evolutia activitatii economice. Analiza pentru Romania arata ca din cauza unor factori specifici, contributia regiunilor la veniturile bugetare este influentata de structurile economice.

Analiza corelata a evolutiei veniturilor bugetelor locale si a produsului intern brut de dupa anul 2008 ilustreaza capacitatea limitata de majorare a veniturilor in concordanta cu cresterea economica locala. Printre cauzele obiective amintim: ? impozitele si taxele locale provin de la contribuabili, avand o pondere mai redusa in cresterea economica ? principalele impozite si taxe conditionate de volumul de activitate al societatilor comerciale si salariatilor devin venituri la bugetul de stat: impozitul pe profit, impozitul pe salarii (intr-o anumita proportie), accizele, TVA, CAS etc. ? concentrarea motoarelor de crestere in centrele urbane ? aceasta se coreleaza cu gradul de urbanizare mai redus in unele judete si regiuni, ceea ce face ca sursele de venituri sa fie mai reduse; in asemenea situatii, chiar si comportamentul de consum al populatiei este diferit, fiind satisfacut intr-o proportie sporita prin autoconsum, iar inclinatia spre consum de servicii este mai redusa ? dificultati in delimitarea rezidentei ? regiunile si judetele mai dezvoltate beneficiaza de localizarea marilor intreprinderi, chiar daca acestea au filiale si in alte zone. Produsul intern brut nominal (in preturi curente) a fost in anul 2015 cu 34% peste cel din anul 2010, iar veniturile bugetelor locale au crescut cu 40%.

Prin prisma acestui indicator pot fi evidentiate urmatoarele caracteristici generale manifestate dupa criza economica: ? ponderea veniturilor bugetare locale in PIB-ul nominal este relativ constanta pe ansamblul economiei romanesti, respectiv in jur de 8,5%, ceea ce ar putea releva faptul ca majorarea acestora, in raport cu progresul economic zonal, este limitata; elasticitatea este scazuta si pentru ca nivelul de trai nu a urmat in ultimii ani traiectoria cresterii economice, iar taxele din proprietate si din veniturile lucratorilor individuali nu au urmat trendul de crestere economica; o a doua caracteristica semnificativa se refera la faptul ca regiunile cu o pondere ridicata a veniturilor locale in PIB au inregistrat dupa criza o imbunatatire structurala majora, de peste un punct procentual, ceea ce pare ca ar contrazice caracterul limitat al corelatiei venituri locale – crestere economica; regiunea Nord – Est si-a majorat ponderea veniturilor locale in PIB-ul regiunii de la 11,1% in anul 2008 la 12,0% in anul 2015, in conditiile in care in anul 2012 ponderea a fost de 10,6%; regiunile dezvoltate au o pondere redusa a veniturilor locale in PIB: regiunea Vest a avut in anul 2015 o pondere de 8,6% fata de 7,5% in anul 2010 (cu circa un punct procentual sub media nationala la nivelul anului 2010); regiunea Bucuresti – Ilfov a avut in anul 2015 o pondere de 5%; regiunile dezvoltate au facut fata mai usor crizei economice: regiunea Bucuresti – Ilfov inregistra in anul 2010 o pondere a veniturilor locale in PIB de 6,1% fata de 5,8% in anul 2008; regiunea Vest si-a mentinut ponderea la 7,5%; veniturile bugetare locale din cele doua regiuni reprezinta peste 25% din totalul veniturilor locale din economie; aceste regiuni sunt singurele care au un produs intern brut pe locuitor peste media nationala. Ca si in cazul activitatii economice, decalajele cu privire la corelatia dintre dezvoltare si dinamica veniturilor bugetare sunt mai pronuntate la nivel judetean. Evolutia la nivel judetean, in perioada 2009-2015, arata o anumita decuplare a dinamicii veniturilor de dinamica produsului intern brut. in general, in judetele cu cresteri mai mari a valorii nominale a PIB, progresul veniturilor locale a fost inferior, chiar cu ritmuri medii mai mici cu doua puncte procentuale.


Una din explicatii este data de structura economica specifica fiecarui judet, corelat cu fiscalitatea diferita. Spre exemplu, in agricultura si constructii fiscalitatea este mult mai redusa decat in cazul industriei: veniturile din agricultura ale gospodariilor nu sunt fiscalizate. De asemenea, in constructii exista un puternic sector informal, nefiscalizat. O structurare a judetelor dupa activitatile preponderente arata ca judetele industriale genereaza mai multe venituri pentru bugetele locale: 
Cele 8 judete industriale, cu o pondere mai mare de 30% a valorii adaugate brute din industrie in produsul intern brut genereaza circa 18% din veniturile bugetelor locale; in timp ce, cele 8 judete agricole, cu o pondere a valorii adaugate brute din agricultura in produsul intern brut mai mare de 10%, furnizeaza doar 11% din veniturile bugetelor locale.

Puteti citi integral Revista de Finante si Contabilitate AICI.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme

Atentie contabili!

Autoturisme pe firma - deducerea cheltuielilor in 2019​
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscall

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Fiscul s-a decis! Declaratia Unica se va depune si-n format hartie! (proiect de Ordin)
    • UPDATE 20 iunie 2019 Dupa lupte “seculare” care au durat mai bine de doua saptamanii, Agentia Nationala de Administrare Fiscala s-a decis: Declaratia Unica – cea care are termen de depunere data de 31 iulie 2019 – se va depune si in format hartie! Proiectul de Ordin privind modificare modului de depunere a Declaratiei vine in contextul in care OUG 35/2019 publicat in M.Of. In data de 30 mai, abroga paragraful din legea 227/2015 privind Codul Fiscal, in care era prevazut...» citeste mai departe aici

  • Sponsorizarea unui salariat. Monografie contabila
    • "Administratorul societatii (platitoare de impozit pe profit) doreste sa acorde un ajutor unui salariat prin intermediul unei sponsorizari. Ajutorul acordat consta in achizitia unor electrocasnice. Este posibil acest lucru sau se considera venit salarial? Care este monografia contabila?". La aceste intrebari va raspunde unul dintre expertii nostri, in cele ce urmeaza. Raspunsul specialistului Potrivit art 4 lit (i) din Legea 32/1994 privind sponsorizarea, poate fi beneficiar al sponsorizarii:...» citeste mai departe aici

  • Ministrul Finantelor: Actul normativ pentru scoaterea Vamii din subordinea ANAF va fi adoptat in luna iulie
    • Desi nici nu a fost inca pus in dezbatere publica, seful de la Finante anunta deja ca actul normativ privind scoaterea Vamii din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) va fi adoptat in luna iulie, a afirmat. Declaratia a fost facuta, miercuri, de ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici, la Forumul "Managementul integrat al frontierelor in contextul Presedintiei Romaniei la Consiliul Uniunii Europene". Acesta precizeaza ca astfel se va asigura independenta totala a...» citeste mai departe aici

  • Propunere legislativa in Senat: Persoanele aflate in concediu de crestere copil isi pot suplimenta veniturile lucrand ca bone
    • Potrivit unei propuneri legislative inregistrate la Senat pentru dezbatere, mamele care se afla in concediu de crestere copil (CCC) pot sa-si suplimenteze veniturile din perioada concediului lucrand ca bone. Asadar, initiatorii proiectului propun modificarea si completarea legii nr. 167 din 2014 privind exercitarea profesiei de bona, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel incat persoanele aflate in CCC sa poata avea grija si de alti copii, nu doar de copiii proprii. Regula...» citeste mai departe aici

  • Un formular pe zi de la PortalFormulare.ro: Cerere de atribuire a numarului de ordine pentru fiscalizarea aparatelor de marcat
    • Model de “Cerere de atribuire a numarului de ordine din Registrul de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale, instalate in judet/municipiul Bucuresti” actualizat in 2019 si completat cu cele mai noi prevederi ale legii. Cititi, completati, salvati in calculator, printati si folositi in activitatea dvs. de zi cu zi. Redactarea formularelor obligatorii aduce stres si va solicita mult timp? Pana acum lucrati mereu sub presiunea termenelor, dar a sosit momentul sa va...» citeste mai departe aici

  • Refacturare servicii primite de la o persoana impozabila in regim special de scutire
    • "Societatea A inregistrata in scopuri de TVA in Romania, primeste o factura fara TVA pentru servicii de traducere de la o societate B din Romania (neplatitoare de TVA - regimul special pentru intreprinderi mici). Societatea A refactureaza 50% din contravaloarea acestui serviciu catre societatea C din Romania, societatea inregistrata ca platitoare de TVA", arata unul dintre cititorii nostri care are doua intrebari pe care le enuntam in cele ce urmeaza: 1. Avand in vedere ca factura initiala este...» citeste mai departe aici

© 2007 - 2019 RENTROP & STRATON. All rights reserved.

Atentie contabili!

Autoturisme pe firma - deducerea cheltuielilor in 2019​
Cititi si respectati modificarile din Codul Fiscal

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Codul Fiscal 2019 - MODIFICARI la DEDUCERILE pentru autoturisme

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016