Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Fiscalitatea.ro cauta meniu

Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza

09-Nov-2016
760

In cel mai nou numar al Revistei de Finante si Contabilitate, subiectul analizat il reprezinta cresterea economica si contributiile bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza, printr-un material intocmit de prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU si dr. Dana Ioana tapu, director Comisia Nationala de Prognoza

Obiectivul general al convergentei reale are la baza si necesitatea asigurarii convergentei teritoriale. Sustenabilitatea cresterii economice si a convergentei in randul tarilor UE implica atat reforme structurale, dar mai ales o contributie echilibrata a regiunilor si sub-regiunilor in functie de potentialul lor pentru dezvoltare nationala. Mai mult, reforma politicii de coeziune are ca scop asigurarea maximizarii contributiei regionale la cresterea economica prin adaptarea asistentei comunitare la nivelul de dezvoltare al fiecarei regiuni si prin canalizarea resurselor spre sectoare cheie ale cresterii. Evolutia economica diferita pe parcursul perioadei de criza, cu precadere in anii revenirii, a fost, de asemenea, o trasatura a dezvoltarii economice teritoriale.

In Romania, unde disparitatile regionale sunt mai pronuntate, efectele crizei au fost chiar mai semnificative. Fenomenul este mai vizibil in regiunile mai putin dezvoltate; structura economica si potentiala a tarilor mai dezvoltate le permite acestora o iesire mai rapida din criza. Concentrarea teritoriala a cresterii economice este reflectata de decalajele intre regiuni. imbunatatirea convergentei reale spre media UE a fost diferita in randul regiunilor, largind decalajele intre acestea. Regiunile cu potential de crestere economica ridicat, care erau mai aproape de media UE in 2007, au avut o dinamica pronuntata a convergentei. Lucrarea subliniaza faptul ca, de asemenea, contributiile judetelor si regiunilor la bugetul national nu este in conformitate cu evolutia activitatii economice. Analiza pentru Romania arata ca din cauza unor factori specifici, contributia regiunilor la veniturile bugetare este influentata de structurile economice.

Analiza corelata a evolutiei veniturilor bugetelor locale si a produsului intern brut de dupa anul 2008 ilustreaza capacitatea limitata de majorare a veniturilor in concordanta cu cresterea economica locala. Printre cauzele obiective amintim: ? impozitele si taxele locale provin de la contribuabili, avand o pondere mai redusa in cresterea economica ? principalele impozite si taxe conditionate de volumul de activitate al societatilor comerciale si salariatilor devin venituri la bugetul de stat: impozitul pe profit, impozitul pe salarii (intr-o anumita proportie), accizele, TVA, CAS etc. ? concentrarea motoarelor de crestere in centrele urbane ? aceasta se coreleaza cu gradul de urbanizare mai redus in unele judete si regiuni, ceea ce face ca sursele de venituri sa fie mai reduse; in asemenea situatii, chiar si comportamentul de consum al populatiei este diferit, fiind satisfacut intr-o proportie sporita prin autoconsum, iar inclinatia spre consum de servicii este mai redusa ? dificultati in delimitarea rezidentei ? regiunile si judetele mai dezvoltate beneficiaza de localizarea marilor intreprinderi, chiar daca acestea au filiale si in alte zone. Produsul intern brut nominal (in preturi curente) a fost in anul 2015 cu 34% peste cel din anul 2010, iar veniturile bugetelor locale au crescut cu 40%.

Prin prisma acestui indicator pot fi evidentiate urmatoarele caracteristici generale manifestate dupa criza economica: ? ponderea veniturilor bugetare locale in PIB-ul nominal este relativ constanta pe ansamblul economiei romanesti, respectiv in jur de 8,5%, ceea ce ar putea releva faptul ca majorarea acestora, in raport cu progresul economic zonal, este limitata; elasticitatea este scazuta si pentru ca nivelul de trai nu a urmat in ultimii ani traiectoria cresterii economice, iar taxele din proprietate si din veniturile lucratorilor individuali nu au urmat trendul de crestere economica; o a doua caracteristica semnificativa se refera la faptul ca regiunile cu o pondere ridicata a veniturilor locale in PIB au inregistrat dupa criza o imbunatatire structurala majora, de peste un punct procentual, ceea ce pare ca ar contrazice caracterul limitat al corelatiei venituri locale – crestere economica; regiunea Nord – Est si-a majorat ponderea veniturilor locale in PIB-ul regiunii de la 11,1% in anul 2008 la 12,0% in anul 2015, in conditiile in care in anul 2012 ponderea a fost de 10,6%; regiunile dezvoltate au o pondere redusa a veniturilor locale in PIB: regiunea Vest a avut in anul 2015 o pondere de 8,6% fata de 7,5% in anul 2010 (cu circa un punct procentual sub media nationala la nivelul anului 2010); regiunea Bucuresti – Ilfov a avut in anul 2015 o pondere de 5%; regiunile dezvoltate au facut fata mai usor crizei economice: regiunea Bucuresti – Ilfov inregistra in anul 2010 o pondere a veniturilor locale in PIB de 6,1% fata de 5,8% in anul 2008; regiunea Vest si-a mentinut ponderea la 7,5%; veniturile bugetare locale din cele doua regiuni reprezinta peste 25% din totalul veniturilor locale din economie; aceste regiuni sunt singurele care au un produs intern brut pe locuitor peste media nationala. Ca si in cazul activitatii economice, decalajele cu privire la corelatia dintre dezvoltare si dinamica veniturilor bugetare sunt mai pronuntate la nivel judetean. Evolutia la nivel judetean, in perioada 2009-2015, arata o anumita decuplare a dinamicii veniturilor de dinamica produsului intern brut. in general, in judetele cu cresteri mai mari a valorii nominale a PIB, progresul veniturilor locale a fost inferior, chiar cu ritmuri medii mai mici cu doua puncte procentuale.


Una din explicatii este data de structura economica specifica fiecarui judet, corelat cu fiscalitatea diferita. Spre exemplu, in agricultura si constructii fiscalitatea este mult mai redusa decat in cazul industriei: veniturile din agricultura ale gospodariilor nu sunt fiscalizate. De asemenea, in constructii exista un puternic sector informal, nefiscalizat. O structurare a judetelor dupa activitatile preponderente arata ca judetele industriale genereaza mai multe venituri pentru bugetele locale: 

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
CD Manual de politici contabile 2018


Manualul de politici contabile este obligatoriu CD-ul „Manual de Politici Contabile editabil 100 editabil elaborat in conformitate cu reglementarile contabile Aflati solutia rapida pentru elaborarea propriului manual de politici contabile Modificarea Legii 82 1991 prin OUG 79 2014 a adus ca noutate o amenda aspra de pana la 4 000...

Oferta Speciala
expira in 1 ora 59 min 59 sec

Cele 8 judete industriale, cu o pondere mai mare de 30% a valorii adaugate brute din industrie in produsul intern brut genereaza circa 18% din veniturile bugetelor locale; in timp ce, cele 8 judete agricole, cu o pondere a valorii adaugate brute din agricultura in produsul intern brut mai mare de 10%, furnizeaza doar 11% din veniturile bugetelor locale.

Puteti citi integral Revista de Finante si Contabilitate AICI.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Studiu MFP: Crestere economica si contributii bugetare la nivel teritorial in Romania post-criza":
Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Modificarile majore din Codul Fiscal 2018 - exemple si explicatii

Atentie contabili!

Modificari majore in Codul Fiscal 2018

Cititi si respectati noile reguli stabilite de lege
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti

Modificarile majore din Codul Fiscal 2018 - exemple si explicatii


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016



x

Trimite opinia ta comunitatii Fiscalitatea.ro



Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!




Subiectele saptamanii

  • Neplatitor de TVA: Plafon venituri din chirii
    • Ce venituri se iau in calcul in stabilirea plafonului de 300.000 de lei pentru firmele neplatitoare de TVA? La intrebarea aceasta vor raspunde specialistii nostri aratand daca veniturile din chirii (facturate fara TVA) intra in aceasta limita, in cazul unei societati care presteaza servicii de coafura si alte activitati de infrumusetare. Raspunsul specialistului Potrivit art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, sunt scutite de TVA arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri...» citeste mai departe aici

  • Ajutor de la stat pentru crearea de noi locuri de munca, din partea MFP
    • Ministerul Finantelor Publice (MFP) anunta ca vor fi alocate 614 milioane de lei, bugetul pe 2018, pentru crearea de noi locuri de munca. Aceste finantari vor merge catre investiile mari din sectoarele de activitate de varf si 10 septembrie, anunta reprezentanti Ministerului, luni, intr-un comunciat de presa. “Au fost depuse 32 de cereri pentru investitii in valoare totala de 3,8 mld lei, care ar urma sa creeze 5.242 de locuri de munca si pentru care ajutorul de stat solicitat se...» citeste mai departe aici

  • Romania, tara in care frauda cu TVA este la cele mai ridicate cote din UE
    • Comisia Europeana a publicat vineri raportul “VAT Gap”, in care cifrele arata ca Romania este statul din Uniunea Europeana cu cel mai ridicat nivel al fraudei cu TVA. Raportul prezinta situatia sistemului fiscal actual si al colectarii taxei TVA la nivelul Uniunii. Potrivit raportului, Romania pierde in fiecare an venituri de 27,55 miliarde lei, adica aproximativ 6 miliarde de euro, consecinta a necolectarii Taxei pe Valoare Adaugata (TVA). Asta inseamna, mai exact, o frauda cu TVA...» citeste mai departe aici

  • Vicepresedinte ASF: Guvernul gandeste un cadru legislativ pentru contruirea de fonduri suverane
    • In prezent, Guvernul Romaniei gandeste un cadru legislativ prin care sa se construiasca apoi fonduri suverane, a declarat, luni - 24 septembrie, vicepresedintele Autoritatii pentru Supraveghere Financiara (ASF), Mircea Ursache, prezent la Forumul Pietei de Capital, eveniment organizat de Financial Intelligence. "Dupa ce Curtea Constitutionala a declarat actul normativ neconstitutional si l-a inaintat emitentului, celui care a emis actul, asistam la o noua abordare din partea Guvernului Romaniei....» citeste mai departe aici

© 2007 - 2018 RENTROP & STRATON. All rights reserved.

Atentie contabili!

Atentie, Contabili!

Modificari majore in Codul Fiscal 2018
Cititi si respectati noile reguli stabilite de lege

Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Modificarile majore din Codul Fiscal 2018 - exemple si explicatii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016